E deja în mintea şi în mîinile noastre

Publicat în Dilema Veche nr. 710 din 28 septembrie – 4 octombrie 2017
E deja în mintea şi în mîinile noastre jpeg

Cît de „pregătită“ este România pentru a intra în zona euro? Dar Europa? Ce semn mai mare de încurajare pentru eurooptimiștii din Europa de Est decît pledoaria președintelui Comisiei Europene în discursul anual despre starea Uniunii în care a propus imperios extinderea Spațiului Schengen și a zonei euro? Nici unul. Numai că primele ecouri la discursul lui Jean-Claude Juncker nu lasă loc pentru prea mult optimism. Premierul Olandei, Mark -Rutte, s a grăbit să-l ironizeze pe președintele Comsiei Europene spunînd că are o viziune „romantică“. Nu s-a lăsat mai prejos nici cancelarul Austriei, Christian Kern, doar că tonul a fost tranșant. El a spus că „viziunea lui Juncker este negîndită“.

În fața acestor riposte, este limpede că, oricît de mare susținător al Uniunii Europene ai fi, nu poți decît să cazi pe gînduri. Este clar că în rîndul Uniunii Europene există două sau chiar mai multe curente de opinie. Simplificat, „deal-ul“ făcut la intrarea României şi Bulgariei în Uniunea Europeană a fost destul de simplu: „Noi ne deschidem porțile pentru investiții și produse din Vest, voi vă deschideți frontierele pentru muncitorii din Est“.

Principiile afacerii au fost respectate de România. Și-a deschis piața, pe principiile europene ale piețelor comune, atît pentru produse, cît și pentru investitori. Piețele au fost deschise atît de profund încît, atunci cînd crește consumul pe piața internă, cererea este substanțial completată cu produse ale partenerilor noștri din Europa de Vest. În plus, investitorii străini au căpătat amploare în economia românească în așa fel încît abia dacă mai găsești cîteva companii cu capital românesc în topul primilor 100 de exportatori.

De exemplu, sistemul bancar românesc este dominat de capitalul austriac, stat care a avut cea mai rapidă reacție la propunerea strategică făcută cu ocazia analizei stării Uniunii Europene de președintele Jean-Claude Juncker. Nu este de sperat, și nici nu ar fi sănătos, ca România să aibă parte de concesii pentru intrarea în zona euro, dar a invoca, precum premierul austriac, dumping-ul social este, în esență, o respingere a principiilor piețelor libere la nivel european. Toată această dezbatere, aflată abia la inceput, ne arată că România trebuie să se aștepte la multă intransigență în drumul său către zona euro. Aceasta este abordarea care vine dinspre Uniunea Europeană în materie de lărgire a zonei euro.

Dacă, în Europa, lucrurile și viziunile sînt diferite, ba chiar destul de încurcate, nici acasă, în România, lucrurile nu stau mai bine. Astfel, nimeni nu este eurosceptic pe față, dar, în schimb, în buna tradiție românească, multă lume este „fitilistă“.

Atunci cînd nu vrei în zona euro nu ai decît să te întrebi: „Este România pregătită pentru a intra în zona euro?“. Punct. Pentru că este foarte probabil ca România să nu fie pregătită nici peste două-trei decenii pentru a adopta moneda europeană.

Să fim serioși. Din multe puncte de vedere, România este de facto în zona euro. Priviți factura la telefonie mobilă și veți vedea că se raportează la euro, atunci cînd mergeți la o pensiune sau la un hotel, în România, de multe ori vi se comunică tariful în euro, tranzacțiile imobiliare se discută în euro și se achită în lei, salariile se negociază în euro, creditele se iau în euro, iar românii plecați în Europa trimit acasă bani tot în moneda europeană. Euro este deja în mintea și în mîinile noastre.

M-am întrebat cum am defini lipsa de pregătire a economiei românești pentru a intra în zona euro și am încercat să găsesc răspunsuri la specialiști. Unii spun că vom fi pregătiți să intrăm în zona euro atunci cînd vom face reforme. Dar reformele se fac de 27 de ani și pare că nu se mai termină. Alții spun că trebuie să avem o sincronizare a ciclului economic cu statele dezvoltate ale Europei. Perfect, doar că sintagma este atît de complicată încît este dificil să o explici cetățeanului de rînd. O altă parte spune că în zona euro companiile românești nu vor mai avea posibilitatea să cîștige competitivitate prin devalorizarea monedei naționale în raport cu cea europeană. Este un argument de netăgăduit.

În fine, politicienii se tem că trecerea la euro va duce pe termen scurt la creșterea prețurilor și, implicit, la o scădere a nivelului de trai. Ceea ce, este adevărat, s-a mai întîmplat și în alte state.

Totuși, unu cu unu fac doi. Dacă Europa nu face nimic, nici în România nu sînt semne încurajatoare. Din această combinație, România va rămîne mulți ani în afara zonei euro. 

Constantin Rudnițchi este analist economic și jurnalist la RFI.

Foto: flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.