Dulce ┼či amar─â chestiunea locuirii

Mihnea SANDU
Publicat în Dilema Veche nr. 613 din 12-18 noiembrie 2015
Dulce ┼či amar─â chestiunea locuirii jpeg

Una din revela┼úiile pe care le-am avut c├«nd am vizitat prima oar─â Germania ÔÇô era pe la sf├«r┼čitul anilor ÔÇÖ90 ┼či eram student la Arhitectur─â ÔÇô a fost aceea de a constata c├«t e de pl─âcut─â via┼úa ├«n spa┼úiile nefunc┼úionale ┼či, paradoxal, c├«t de bine func┼úioneaz─â ele. E vorba despre func┼úionalitatea ├«n sens modernist, inventat─â chiar acolo, la Bauhaus, dezvoltat─â ├«n vremea crizelor de locuin┼úe postbelice ┼či studiat─â ├«n ┼čcoli. Acum, dup─â ceva experien┼ú─â de arhitect ├«n Rom├ónia ┼či trei ani de proiectare ├«n regiunea lacului Konstanz, r─âm├«n la ingenua mea p─ârere de atunci.

Invita┼úi la mas─â ├«n locuin┼úa unui arhitect, ne-am a┼čezat ca oaspe┼úi de onoare la masa de zece persoane, ce domina un spa┼úiu generos, integrat ├«ns─â f─âr─â complexeÔÇŽ buc─ât─âriei. ├Äntr-un anume fel, nuÔÇĹmi era neobi┼čnuit: ┼či ├«n apartamentul de acas─â m├«ncam la masa de patru persoane ├«nghesuite, din buc─ât─ârie. Dar ce diferen┼ú─â de semnifica┼úie! Ca de la un spa┼úiu cu valoare existen┼úial─â ┼či reprezentativitate social─â la un loc utilitarist de servitute, din afara ariei locuibile. Mai recent, biroul nostru din Konstanz a proiectat o zon─â multitranzitat─â, ├«n centrul c─âreia troneaz─â masa mare, ca la bunicii ┼či str─âbunicii no┼čtri, dinaintea moderniz─ârii. Zona de discu┼úii e modest─â, doar cu fotolii, un scrin ┼či un cuf─âr, f─âr─â televizor. A┼čadar, m-am dumirit eu, pe aici nu vatra sau c─âminul au menirea de a coagula familia, ca odinioar─â, ci locul de luat masa. P─âi, la noi, ├«n gestiunea func┼úional─â a apartamentului de la modernism citire, zona privilegiat─â este cea cu fotolii, canapea ┼či m─âsu┼ú─â de cafea. I se zicea ÔÇ×zona de discu┼úiiÔÇť, ├«n ultima vreme ├«ns─â nu se mai discut─â, se prive┼čte la televizor. El organizeaz─â spa┼úiul ┼či adun─â familiaÔÇŽ cu fa┼úa la ecran.

Evolu┼úii paralele au adus regiunile europene ├«n situa┼úiile de acum. De exemplu, Germania anilor ÔÇÖ20-ÔÇÖ30 a experimentat din plin ansamblurile moderniste de locuire colectiv─â. Ele n-au fracturat tradi┼úia de locuire, dar au l─âsat ├«n urm─â discontinuit─â┼úi, pe care, dup─â R─âzboi, ┼úara ┼či le-a re┼úesut cu grij─â, nem┼úe┼čte. Critica modelului universal a fost prima care a readus diversitatea, personalizarea ┼či actul arhitectural individualist, chiar acolo, ├«n inima mi┼čc─ârii moderne. Apoi, pe toat─â durata aventurii comuniste de la noi, la ei s-au explorat ┼či dezvoltat direc┼úii pluraliste.

Abaterile de la func┼úionalism ┼či implicitele muta┼úii de sens ├«n conceperea locuirii, care m─â fascinaser─â ├«n tinere┼úe, s├«nt acum frecvente. ├Äntre timp le-am practicat ┼či eu, cu aceea┼či bucurie. ├Än ├«ncercarea de a dep─â┼či criza conceptual─â a locuirii, mai ales colective, arhitec┼úii investesc un imens efort de creativitate ┼či, at├«t c├«t le permite gradul

├«nalt de urbanizare ┼či condi┼úia economic─â, cultiv─â libertatea alternativelor. Apoi le critic─â prompt pe cele nereu┼čite. ┼×i respect─â riguros legisla┼úia.

├Än Rom├ónia interbelic─â, tradi┼úia de locuire urban─â ÔÇô at├«ta c├«t a fost sau tocmai pentru c─â n-a prea fost ÔÇô nu s-a l─âsat zguduit─â de modernismul de import, care pe drumul lui dinspre Occident ├«┼či mai pierduse oricum din suflu. Doar deceniile de comunism au marcat ruptura radical─â de organicitatea esen┼úial─â a locuirii. ├Än urma lor a r─âmas retorica despre rena┼čterea tradi┼úiei de locuire urban─âÔÇŽ din nimic.

Popula┼úia noastr─â, victim─â a locuirii socialiste la bloc, ne├«ncrez─âtoare ├«n arhitec┼úii discredita┼úi de comunism, se implic─â patetic ├«n realizarea noilor locuin┼úe, fiecare dup─â capul lui. Buimac─â de libertate ┼či democra┼úie, baleind ├«ntre nostalgie ┼či tulburi idealuri de emancipare, e rebel─â la orice constr├«ngere legislativ─â, perceput─â a priori ca du┼čm─ânoas─â. Se subordoneaz─â doar pre┼úurilor. Calitatea nu intr─â ├«n discu┼úie. Iar de creativitate profesionist─â n-are nimeni nevoie.

Exist─â, astfel, ┼či la noi diversitate ┼či personalizare ┼či individualism ├«n mediul construit, chiar explozive, totu┼či nimeni nu pare mul┼úumit. Ne├«ngr─âditele efuziuni cromatice, decorative ┼či volumetrice p─â┼česc voios la bra┼ú cu stereotipiile func┼úionaliste ┼či confuzia de semnifica┼úii estetice. Aceste contradic┼úii s├«nt viciile care blocheaz─â calitatea ├«n arhitectur─â, nu restric┼úiile normative ┼či reglement─ârile, cum se bomb─âne pe nedrept. Adesea, tocmai din truda specializat─â ├«n a respecta condi┼úion─ârile obiective rezult─â solu┼úiile cele mai interesante, pe c├«nd din formele populare de r─âzvr─âtire ├«mpotriva lor nu rezult─â dec├«t haos vizual ┼či disfunc┼úii sociale.

Totu┼či, ┼čcoala noastr─â nu e anacronic─â, iar bienalele ┼či anualele de arhitectur─â arat─â c─â se poate face ┼či ├«n Rom├ónia arhitectur─â bun─â. Doar c─â o numeri pe degete. ├Än schimb, cli┼čeele func┼úionaliste, odat─â ├«nsu┼čite de mentalul colectiv, ├«┼či continu─â, u┼čor dilatate, cariera. Simpliste, u┼čor de asimilat, dar ┼či eficiente economic, s├«nt harnic promovate ┼či de dezvoltatorii no┼čtri, care nu fac dec├«t s─â reac┼úioneze prompt la cererea de fericire a pie┼úei.

Nici dincolo, unde am lucrat, nuÔÇĹs vinovate normativele de arhitectur─â derizorie de la ei, ci tot o anumit─â stereotipie, determinat─â ├«ns─â de bugete. Din motive de economie prolifereaz─â sistemele ┼či subansamblurile prefabricate: lucarne, balcoane, paramente de fa┼úad─â s├«nt aduse cu macaraua ┼či montate in situ. ├Än plus, ele amintesc dureros de standardizarea modernist─â, care a ruinat calitatea locuirii ┼či chiar a vie┼úii ├«n ora┼č.

├Ämi cer iertare pentru tonul amar al confesiunii mele. De vin─â o fi ner─âbdarea de a-mi g─âsi locul ca arhitect, undeva ├«ntre seriozitatea german─â, profesionist─â, dar cam plicticoas─â, ┼či bufeurile artistice aleatorii, zglobii ┼či bombastice din peisajul rom├ónesc.

Mihnea Sandu este arhitect. 

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.