Duhul care a ieșit dintr-un vas de aramă

Alex CĂLIN
Publicat în Dilema Veche nr. 383 din 16 - 22 iunie 2011
Duhul care a ieșit dintr un vas de aramă jpeg

Dacă aş fi întrebat ce cărţi importante – cărţi care contează – am citit în ultimele două-trei luni, aş avea nevoie de puţin timp de gîndire, şi nu din cauză c-ar fi fost foarte multe. Cu ceva efort, mi-aş putea reaminti şi cărţile citite în ultimul an, să zicem. Mai departe însă mi-ar fi foarte greu să spun ce cărţi citeam într-o anume perioadă, aş putea da doar răspunsuri vagi, valabile pentru intervale mari şi imprecise de timp. Cu o singură excepţie: ştiu exact ce citeam în luna septembrie a anului 1980, cu cîteva zile înainte de-a începe clasa a II-a.  

Obişnuiam să mă joc cu volumele din bibliotecă, mai ales cu cele groase şi cartonate, numai bune pentru tot felul de turnuri, ziduri sau tunele. Deşi ştiam să citesc, nu mă interesa deloc conţinutul lor. Descifram din cînd în cînd titlurile mai scurte sau scrise mai atrăgător, dar fără să le şi înţeleg. Multe volume erau cărţi de matematici superioare, adunate de tatăl meu, profesor, altele erau dicţionarele omniprezente în orice bibliotecă de orăşean mediu din acea vreme. În acea zi din preajma începerii noului an şcolar – eveniment care mă întrista deja prin presimţita pierdere a libertăţii – s-a întîmplat ca una dintre cărţile cu care mă jucam de-a constructorul să-mi cadă, la propriu, în mînă, şi să se deschidă chiar în faţa ochilor mei. Citeam de mult timp foarte bine, dar nu citisem nici o carte de unul singur. Îi vedeam pe părinţii meu citind foarte des – e drept, alte moduri de-a se distra nu prea erau – şi îmi doream să fac şi eu ca ei, însă mi se părea imposibil să pot parcurge prin puterile mele o carte „adevărată“. Dar cartea care căzuse în faţa mea se deschisese ca pusă cu mîna de cineva, astfel încît ochii mi-au căzut pe primele rînduri de pe pagina din stînga: un pescar tocmai pescuise un vas de aramă şi, cînd îl deschisese, din el ieşise un duh înspăimîntător. Din ce ţară era pescarul? Ce era acela un „duh“? De ce fusese închis în vas şi aruncat în mare, cu mii de ani în urmă? Am continuat să citesc chiar pe covor, unde eram, şi deveneam din ce în ce mai curios. Cinci-şase pagini au zburat pe neştiute cînd, brusc, povestea s-a dovedit a fi o parte dintr-o altă poveste. Am continuat, sperînd să dau de capătul firului, dar se întîmpla tocmai invers, poveştile curgeau una din alta, tot mai minunate, şi capătul la care visam să ajung părea tot mai îndepărtat. Am citit zeci de pagini, pierzînd şirul poveştilor, pînă cînd a treia zi m-am decis să iau cartea aşa cum trebuia, de la început. Început care a fost mai uimitor decît tot ce citisem pînă atunci şi care, deşi mi-a luminat puţin drumul prin carte, m-a făcut să visez mereu la o poveste în care intri şi nu mai ieşi niciodată. 

Cartea de care vorbesc este, desigur, O mie şi una de nopţi, cea „repovestită“ de Eusebiu Camilar (bineînţeles, multă vreme am citit „Cămilar“ – era foarte firesc să-l cheme aşa pe autorul unei cărţi de basme arabe) şi ilustrată de Angi Petrescu Tipărescu. Cele două volume masive nu aveau şi „Cuprins“, o idee inspirată pe care ediţiile mai noi n-au urmat-o –  aşa că, odată intrat în vîrtejul basmelor, nu mai aveai cum să ieşi. 

Sînt sigur că sînt şi în ziua de azi copii care trăiesc astfel de experienţe. Dar cărţile copiilor noştri sînt altele, şi uneori, nouă, adulţilor, nu ne plac şi nu le înţelegem, la fel cum nu ne place că se joacă mult pe calculator sau că preferă filmele cu vampiri. Ar trebui să depăşim bariera pe care o construim singuri între noi şi copii şi să încercăm să înţelegem ce-i atrage pe ei în ziua de azi. Ar fi frumos şi ne-ar hrăni nostalgiile să vedem cum copiii de acum cresc cu cărţile pe care le-am avut noi cînd eram ca ei. Poate de aceea mulţi părinţi caută titluri de acum douăzeci sau treizeci de ani şi încearcă entuziaşti – şi deseori repede dezamăgiţi – să le introducă în viaţa copiilor lor. O direcţie mai bună şi mai firească de urmat poate ar fi să încercăm să le oferim copiilor cărţi care să le placă şi să facem efortul de-a înţelege ce-i atrage la ele, ce părţi din sufletul lor ating noile teme ale literaturii contemporane pentru copii. Nu cred deloc în lecturile „obligatorii“ sau în cărţile „de şcoală“, ci în cărţile „particulare“. Literatura este una singură, şi scopul nostru, ca părinţi sau profesori, trebuie să fie atragerea copiilor spre cărţi, prin plăcerea lecturii, nu prin presiune şi metode de predare rigide. 

Toţi cititorii-adulţi au fost mai întîi cititori-copii, dar unii dintre ei au uitat – ca să parafrazez începutul Micului prinţ – şi poate că important nu este atît ce cărţi îşi vor aminti copiii de azi cînd vor fi maturi, cît să aibă ce să-şi amintească. Şi, cu siguranţă, singurele cărţi ale copilăriei de care-şi vor mai aduce aminte peste ani vor fi cele care le-au plăcut cu adevărat şi doar prin ele vor ajunge şi la marea literatură.

Alex Călin este directorul Editurii Cartea copiilor.

Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet
p 13 foto Alex Galmeanu jpg
image png
Despre dinozauri şi mamifere conectate (şi tatuate)
De pe margine, cei care privesc melancolic şi neputincios sînt doar dinozaurii.
image png
30 de ani mai tîrziu
Mă atrag tîrgurile cu vechituri într-un fel de neînțeles.
WhatsApp Image 2023 11 22 at 10 28 30 jpeg
Ceea ce nu poate reda o fotografie
Și cît de greu ar fi azi să-ți imaginezi încarnarea unei legături printr-un tom de hîrtie?
image png
image png
Schiță pentru o etică a recunoștinței
Gratitudinea e o recunoaștere a felului misterios în care ni se întîmplă binele.
image png
Recunoștința, darul „învățăceilor”
Ceea ce primesc eu de la „învațăceii” mei este extrem de prețios.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase de pe Transapuseana, cel mai scump drum din ţară. Primul tronson este aproape gata VIDEO
Primul tronson din drumul de 78 de kilometri, care face legătura între Aiud (Autostrada A10) şi zona Bucium – Abrud (DN 74), va fi recepționat în decembrie.
image
Schimbarea la față a Bisericii Ortodoxe Române: Aprobarea Sfintei Mucenițe Anticorupția
Sfântul Sinod a făcut publice măsurile pe care le ia pentru a combate corupția din cadrul Bisericii Ortodoxe. Preoții nu vor mai putea solicita și primi donații decât dacă acestea sunt de un real folos unităţilor bisericeşti, iar cei care vor fi prinși cu mită riscă excluderea din BOR.
image
Cât se pierde dintr-un porc viu după tăiere: Prețul real al unui kilogram de carne
Porcii „în viu” se vând cu prețuri cuprinse între 15 și chiar 25 lei/kg, însă puțini știu că după tăiere se pierde un procent uriaș din greutate, ceea ce face ca prețul să fie mult mai mare.

HIstoria.ro

image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.