Drumul spre Tezaur…

Florian MATEI-POPESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 752 din 19-25 iulie 2018
Drumul spre Tezaur… jpeg

Care e parcursul unui obiect arheologic din momentul descoperirii prin săpătura arheologică sau după ce-a fost găsit întîmplător pînă la includerea lui în cele două categorii ale Inventarului Patrimoniului Național Cultural Mobil? Cum se decide clasarea în tezaurul patrimoniului național mobil și fondul patrimoniului național mobil? Legea nr. 182/2000, explicată… 

Întreaga procedură de stabilire a bunurilor culturale mobile, care urmează a face parte din cele două categorii juridice ale patrimoniului național cultural mobil amintite, poartă numele de clasare. Bunurile culturale susceptibile a face parte din patrimoniul național mobil acoperă o paletă foarte largă, care include bineînțeles și bunurile culturale arheologice (definite împreună cu bunurile culturale istorico-documentare în art. 3 alin. (2), 1, a-l). Bunurile culturale mobile din categoria Tezaur sînt considerate a avea o valoare excepțională pentru umanitate (spre exemplu, piesele celebrului tezaur de la Pietroasele, care datează din epoca migrațiilor), pe cînd cele din categoria Fond sînt considerate a avea o valoare deosebită pentru România (cea mai mare parte a bunurilor culturale arheologice clasate aparțin acestei categorii). Pentru bunurile culturale arheologice, legea prevede că procedura de clasare se declanșează din oficiu, pe baza unui raport de expertiză întocmit de experți sau specialiști, acreditați de Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor, de pe lîngă Ministerul Culturii și Identității Naționale (art. 11-12).

Mai departe, un întreg capitol al legii (Cap. 6) reglementează regimul juridic al bunurilor arheologice mobile descoperite întîmplător sau prin cercetări arheologice, unde la art. 1 se specifică: Bunurile arheologice, epigrafice, numismatice, paleontologice sau geolitice, descoperite în cadrul unor cercetări sistematice cu scop arheologic ori geologic sau în cadrul unor cercetări arheologice de salvare ori avînd caracter preventiv, precum şi cele descoperite întîmplător prin lucrări de orice natură, efectuate în locuri care fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, conform art. 136 alin. (3) din Constituţia României, republicată, intră în proprietate publică, potrivit dispoziţiilor legale. Am reprodus in extenso acest articol de lege pentru a scoate în evidență dreptul de proprietate publică exclusivă care se aplică tuturor bunurilor arheologice mobile, indiferent de modalitatea prin care sînt descoperite. În contextul dezbaterilor legate de regimul descoperirilor arheologice întîmplătoare și presiunea utilizatorilor de detectoare de metale pentru a obține recompense (recompensa bănească, după cum se spune în actul normativ) pentru predarea bunurilor arheologice mobile descoperite prin intermediul acestora (și nu întîmplător, printr-o acțiune neintenționată sau prin efectul factorilor naturali), cred că este necesar să amintim această prevedere legală.

Din păcate, observăm că în ultimul deceniu, odată cu creșterea numărului de deținători și utilizatori de detectoare de metale, numărul bunurilor culturale arheologice descoperite „întîmplător“ a crescut exponențial, descoperitorii solicitînd în marea lor majoritate recompensa bănească de 30% din valoarea descoperirii prevăzută de lege. Avem aici fără îndoială de a face cu un abuz, care folosește niște prevederi depășite ale legii. În perioada guvernului Dacian Cioloș, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a emis o instrucțiune prin care recomanda instituțiilor muzeale din subordinea ministerului să cerceteze cu foarte mare atenție contextul descoperirii bunurilor culturale arheologice mobile, înainte de a le achiziționa, și în a propune recompensa bănească pentru autorul descoperirii. Mai departe, ministrul Corina Șuteu a încercat să propună o modificare a acestui articol al actului normativ, dar nu a mai fost vreme.

Odată cu instalarea actualei coaliții de guvernare, s-a renunțat la orice modificare a acestui articol și s-au făcut presiuni din partea asociațiilor deținătorilor de detectoare de metale (dar și, într-un mod foarte ciudat, a managerului Muzeului Național de Istorie a României, președintele Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor) pentru abrogarea instrucțiunii emise de Vlad Alexandrescu. Avînd în vedere că regimul cercetătorilor arheologice din România este reglementat de OUG 43/2000, ar fi nevoie de o schimbare de substanță, care să redefinească regimul descoperirii arheologice întîmplătoare, să reglementeze modalitatea utilizării detectoarelor de metale atît în perimetrul siturilor arheologice, cît și în afara acestora, atunci cînd scopul activității de detecție este direcționat în chip manifest spre descoperirea de bunuri culturale arheologice, care, în opinia mea, ar trebui să fie exclusiv proprietate publică.

După cum ați putut vedea, lungul drum al obiectului cultural arheologic spre Fond/Tezaur nu este întotdeauna simplu. La începutul drumului se află arheologii, care, în condiții de foarte multe ori vitrege, încearcă să îmbogățească patrimoniul cultural național mobil, la capătul drumului se află procedura de clasare. Între aceste două etape, obiectul intră într un întreg proces de conservare și restaurare, operațiuni care se află într-o umbră nemeritată. Restauratorii din muzeele din România lucrează în condiții cu totul improprii, dar cu toate acestea nu am văzut specialiști mai dedicați meseriei lor decît aceștia. Practic, ei sînt cei care transformă descoperirea arheologică în obiect cultural arheologic susceptibil a face parte din Inventarul Patrimoniului Național Cultural Mobil. 

Florian Matei-Popescu este cercetător la Institutul de Arheologie „Vasile Pîrvan“ al Academiei Române, București.

Foto: Ema Cojocaru

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.
Agnès Varda (Guadalajara) 18 cropped jpg
Cum tratăm mitocanii
Într-o lume a asertivității, a agresiunii și-a violenței, tandrețea și compasiunea și-au pierdut întrucîtva din valoare.
p 11 jpg
Zigzag despre bun-simț
Deformația profesională mă face să fiu un observator sensibil la manifestările bunului-simț sau ale absenței acestuia.
p 12 jpg
p 13 sus jpg
Bunul-simț al bunelor simțuri
Bunul-simț apare astfel, în această lumină, ca avînd și o dimensiune politică.
p 14 WC jpg
O masă cu bune maniere
Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Trecutul a ajuns la destinație
De cîte ori lăsăm ceva în urmă ne dorim, precum Bolaño, să cîștigăm un vis.
Charles de Gaulle International Airport in France jpg
„Hoarding” emoțional
Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.
Vegetarian Sushi Maki roll jpg
Dropii, zimbri sau bouri. I-am mîncat
Poate îmbucurarea papilelor gustative o să fie o apucătură desuetă.
969 11 VladStroescu jpg

Adevarul.ro

imelda staunton netflix jpg
EXCLUSIV Imelda Staunton, regina din „The Crown“: „Elisabeta a fost mai înțelegătoare cu Prințesa Diana decât ne dăm seama“
Într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“, Imelda Staunton, cea care a preluat interpretarea vârstei a treia a Reginei Elisabeta, povestește cât de complicat a fost de însușit o perioadă neagră din existența Coroanei.
Irene Cara FOTO Profimedia jpg
Actrița și cântăreața Irene Cara a fost găsită moartă în casă. Rolurile care au făcut-o celebră
Interpreta din filmele "Fame" şi "Flashdance" avea 63 de ani și a murit în casa ei din Florida. Nu se cunosc deocamdată cauzele decesului ei.
Franta Danemarca FOTO EPA EFE jpg
Franța-Danemarca. Știm care este prima echipă calificată în optimi
Echipa națională a Franţei a jucat cu selecționata Danemarcei, sâmbătă, pe Stadium 974 din Doha, în Grupa D.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.