Drepturile copilului

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 723 din 28 decembrie 2017 ÔÇô 10 ianuarie 2018
Cum poate fi Bucure┼čtiul capital─â european─â a culturii? jpeg

Un tat─â avea doi copii ╚Öi ambilor le-a interzis s─â intre ├«n biroul s─âu c├«t─â vreme el nu este acas─â. ├Äntr-una din zile, unul dintre copii intr─â ├«n camer─â ╚Öi se joac─â cu creioanele colorate de pe biroul tat─âlui s─âu. Din gre╚Öeal─â, atinge ├«ns─â c─âlimara ╚Öi face o pat─â mic─â de cerneal─â pe birou. Peste ceva timp, cel─âlalt copil, vr├«nd s─â-i fac─â tat─âlui o surpriz─â, intr─â ╚Öi el ├«n birou ╚Öi face ordine prin camer─â. Din gre╚Öeal─â, atinge ├«ns─â ╚Öi el c─âlimara ╚Öi face o pat─â mare pe birou. Ce crezi tu, Ionic─â, cei doi copii s├«nt la fel de vinova╚Ťi sau nu?

Repetat─â ├«n mai toate culturile lumii, aceast─â dilem─â moral─â producea aceea╚Öi succesiune de r─âspunsuri pretutindeni: ini╚Ťial, copiii spuneau c─â al doilea este mai vinovat deoarece a f─âcut o pat─â mai mare; ├«n stadiul urm─âtor, considerau c─â am├«ndoi s├«nt la fel de vinova╚Ťi, c─âci tat─âl le-a interzis ambilor s─â intre ├«n birou ╚Öi nici unul nu a ascultat ce le-a spus tat─âl; de-abia ├«ntr-un al treilea stadiu, c├«nd copiii s├«nt deja mari, ├«ncep s─â considere c─â al doilea este mai pu╚Ťin vinovat, c─âci a avut o inten╚Ťie bun─â. Dup─â aceast─â descoperire a punctului de vedere al Celuilalt, a subiectivit─â╚Ťii interlocutorului, judecata moral─â se dezvolt─â mai departe p├«n─â la formularea ╚Öi interiorizarea principiilor morale abstracte (de exemplu, condamnarea moral─â a furtului, indiferent de autor sau de paguba produs─â ÔÇô un ou sau un bou, de pild─â).

De peste dou─âzeci de ani, folosesc acest exemplu la cursurile mele de introducere ├«n antropologie, pentru a ilustra rela╚Ťia dintre egocentrism ╚Öi etnocentrism ╚Öi dificilul proces de ÔÇ×decentrareÔÇť, de punere ├«n punctul de vedere al celuilalt. ├Äi ├«ntreb deci, mai ├«n joac─â, mai ├«n serios, ╚Öi pe cursan╚Ťi cum ar r─âspunde ei la aceast─â dilem─â moral─â. De regul─â, cineva ├«ncepe prin a spune c─â am├«ndoi copiii s├«nt la fel de vinova╚Ťi, c─âci au ├«nc─âlcat regula, consemnul tat─âlui de a nu intra ├«n birou. Bine ÔÇô zic ÔÇô are cineva ╚Öi alt─â p─ârere? Inevitabil, apare apoi ╚Öi r─âspunsul de stadiul trei: al doilea e mai pu╚Ťin vinovat, c─âci a avut o inten╚Ťie bun─â. OK ÔÇô zic eu atunci ÔÇô, hai s─â vedem ce ├«nseamn─â toatea astea! ╚śi ├«ncep s─â explic. Ei bine, ├«n ultimii doi-trei ani, a ├«nceput s─â apar─â, spontan ╚Öi insistent, r─âspunsul redat mai sus: nici unul nu este vinovat, c─âci ÔÇ×a╚Öa s├«nt copiii!ÔÇť Serios?! ÔÇô ├«mi vine mie s─â reac╚Ťionez, dar m─â ab╚Ťin. R─âspunsul m─â ia ├«ns─â pe nepreg─âtite, c─âci ├«mi stric─â toat─â demonstra╚Ťia. Piaget nu a primit niciodat─â un astfel de r─âspuns (probabil ╚Öi pentru c─â nu a ├«ntrebat dec├«t copii p├«n─â ├«n 18 ani), dar nici eu n-am ├«nt├«lnit aceast─â ÔÇ×judecat─â moral─âÔÇť p├«n─â recent.

Zilele trecute, am realizat c─â am parte de aceast─â judecat─â inedit─â doar la cursurile de master, iar cei care r─âspund astfel s├«nt deja p─ârin╚Ťi. Nu mai este deci vorba despre ÔÇ×dezvoltarea judec─â╚Ťii morale la copiiÔÇť, ci despre g├«ndirea moral─â a p─ârin╚Ťilor. Astfel, surpriza s-a transformat, brusc, ├«ntr-un soi de revela╚Ťie: drepturile copilului! Copilul nu poate fi vinovat pentru simplul motiv c─â nu trebuie niciodat─â ├«nvinuit, cam a╚Öa ar putea fi rezumat─â noua moralitate a parenting-ului. Un soi de psihanaliz─â moral─â second hand ocup─â deja biblioteci ├«ntregi de sfaturi pentru mame ╚Öi ta╚Ťi, este interiorizat─â de tinerii p─ârin╚Ťi ca o biblie domestic─â ╚Öi devine chiar comportament de control civic: s─â vin─â protec╚Ťia copilului la vecini, c─â-╚Öi terorizeaz─â copilul, l-am auzit pl├«ng├«nd de c├«teva ori s─âpt─âm├«na asta!

├Än spatele acestor practici tot mai frecvente ╚Öi la noi se afl─â convingerea, ├«mprumutat─â total eronat tot din psihanaliz─â, c─â nu trebuie s─â frustrezi copilul. Am v─âzut ╚Öi ├«n filme, nu-i a╚Öa, c─â un copil dintr-o familie disfunc╚Ťional─â devine, f─âr─â voia lui, delincvent. Da, se poate, dar a ├«nv─â╚Ťa copilul c─â ├«n via╚Ť─â exist─â ╚Öi reguli ce trebuie respectate nu ├«nseamn─â a-l ÔÇ×abuzaÔÇť. Unele dintre cele mai timpurii ÔÇ×frustr─âriÔÇť pentru copil constau ├«n faptul c─â trebuie s─â fac─â la oli╚Ť─â sau c─â, la un moment dat, trebuie s─â renun╚Ťe la s├«nul mamei. Ce facem, renun╚Ť─âm ╚Öi la astea ca nu cumva s─â l frustr─âm? ├Än plus, dac─â atrage aten╚Ťia asupra importan╚Ťei evenimentelor timpurii din via╚Ť─â ├«n structurarea ulterioar─â a personalit─â╚Ťii, psihanaliza subliniaz─â ╚Öi faptul c─â doar frustrarea este structurant─â, capabil─â s─â ne transforme ├«n fiin╚Ťe sociale mature ╚Öi (inevitabil) responsabile. Rezultatul acestei supraprotec╚Ťii aproape compulsive, provenit─â adesea din autoculpabilizarea p─ârin╚Ťilor actuali c─â nu au timp suficient s─â se ocupe de copiii lor, este, astfel, opus inten╚Ťiilor: transform├«nd copilul ├«ntr-o fiin╚Ť─â amoral─â (ÔÇ×nu poate fi vinovat!ÔÇť), acest model de educa╚Ťie ├«l infantilizeaz─â ╚Öi ├«l ├«mpiedic─â s─â devin─â o fiin╚Ťa moral─â ├«ntr-o societate func╚Ťional─â. C├«nd va ie╚Öi din cocoon-ul parental ╚Öi se va lovi de primele reguli ÔÇô deci interdic╚Ťii ÔÇô, va exclama precum ╚Ť─âranii lui Top├«rceanu confrunta╚Ťi cu agentul sanitar: Ce-ai cu noi, m─â? Pentru ce s─â d─âm cu var?ÔÇŽ 

Vintil─â Mih─âilescu este antropolog, pro┬ş┬şfe┬şsor la ╚ścoala Na╚Ťional─â de ╚śtiin╚Ťe Po┬şlitice ╚Öi Administrative. Cea mai recent─â carte publicat─â: De ce este Rom├ónia astfel? (coord.), Editura Polirom, Bucure╚Öti, 2017.

articol apărut în Dilema veche, nr. 713, 19 octombrie 2017

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.