Dreptul la acoperi┼č

Emilian MIHAILOV
Publicat în Dilema Veche nr. 613 din 12-18 noiembrie 2015
Dreptul la acoperi┼č jpeg

ÔÇ×Nu putem fi mul┼úumi┼úi, indiferent c├«t de mare ar fi standardul general de via┼ú─â, dac─â o mic─â parte a poporului nostru este precar ├«mbr─âcat─â, tr─âie┼čte ├«n case pr─âp─âdite ┼či supus─â pericolelor.ÔÇť Acestea s├«nt cuvintele lui Franklin D. Roosevelt ├«n fa┼úa Congresului american ├«n 1944, atunci c├«nd lansa dezbaterea despre ├«mbun─ât─â┼úirea standardelor de via┼ú─â dup─â ce pacea va fi stabilit─â ├«n lume. Odat─â cu sf├«r┼čitul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, multe speran┼úe s-au pus ├«n redarea demnit─â┼úii celor care au supravie┼úuit, iar Roosevelt anticipa ├«n acel discurs a┼čtept─ârile oamenilor ├«n noua ordine mondial─â. El credea c─â to┼úi oameni trebuie s─â aib─â un trai decent, concretizat prin locuin┼úe ┼či ├«mbr─âc─âminte adecvate, siguran┼ú─â ┼či libertate individual─â de a urm─âri propria fericire.

Ce s-a ├«nt├«mplat ulterior? ├Än bun─â m─âsur─â, calitatea vie┼úii oamenilor a crescut, dar se pare c─â, dac─â accept─âm spusele lui Roosevelt, atunci nu putem fi mul┼úumi┼úi. ├Äntr-un film celebru, The Pursuit of Happiness, Will Smith joac─â rolul unui tat─â care trebuie s─â aib─â grij─â singur de propriul fiu. De┼či depune mult efort pentru a tr─âi de pe o zi pe alta, la un moment dat este lovit de ghinion ┼či nu mai poate pl─âti chiria camerei ├«n care locuia cu fiul s─âu. Proprietarul ├«l anun┼ú─â sec c─â trebuie s─â elibereze locuin┼úa imediat. De aici ├«ncolo ├«ncepe povestea lui Chris Gardner de a-┼či ├«ndeplini visul american. Doarme pe unde apuc─â, de la dormitoare sociale sau sta┼úii de metrou, la toalete publice pe care le blocheaz─â cu picioarele pentru ca fiul s─âu s─â se odihneasc─â ├«n siguran┼ú─â. Chris Gardner este un personaj ambi┼úios ┼či destul de iscusit, care p├«n─â la urm─â trece peste toate obstacolele pentru a ajunge un agent de burs─â de succes. Pe parcursul str─âdaniei, atrag aten┼úia sfaturile pe care le d─â fiului s─âu: ÔÇ×Nu l─âsa pe nimeni s─â-┼úi spun─â c─â nu po┼úi face ceva!ÔÇť, ÔÇ×Dac─â vrei ceva, ob┼úine-l! PunctÔÇť.

Asemenea sfaturi ├«ntrupeaz─â varianta ideal─â a visului american. Iar cei care r─âm├«n doar cu succesul pove┼čtii ÔÇô adev─ârat─â, de altfel ÔÇô vor pierde din vedere cozile de oameni care a┼čteptau, la fel ca Chris Gardner, s─â prind─â o saltea pentru a dormi peste noapte. Nu to┼úi aveau ÔÇ×noroculÔÇť. Ceva nu a func┼úionat ├«ntru totul cu visul american a┼ča cum a fost anun┼úat de Roosevelt cu mai mult de o jum─âtate de secol ├«n urm─â.

A avea un loc unde s─â ne sim┼úim ├«n siguran┼ú─â ┼či s─â ne odihnim pare a fi un lucru pe care moralitatea ├«l promoveaz─â. Credem c─â nu este ├«n regul─â ca oamenii s─â nu aib─â un acoperi┼č deasupra capului. Aceast─â a┼čteptare moral─â a fost fixat─â ├«n Declara┼úia Universal─â a Drepturilor Omului din 1948, care ne spune c─â ÔÇ×oricine are un drept la un standard de via┼ú─â adecvat pentru s─ân─âtatea ┼či bun─âstarea propriei persoane ┼či a familiei sale, incluz├«nd m├«ncare, ├«mbr─âc─âminte, locuin┼ú─â ┼či ├«ngrijire medical─âÔÇť. De aici decurge c─â a avea o locuin┼ú─â adecvat─â este un drept al omului. Dar ce fel de drept este dreptul la o locuin┼ú─â adecvat─â ┼či cum poate fi justificat?

Oprim─â perspectiv─â reiese chiar din Declara┼úia Universal─â a Drepturilor Omului. Dreptul la o locuin┼ú─â este stipulat al─âturi de dreptul la s─ân─âtate, ceea ce ├«nseamn─â c─â poate fi privit ca un drept social de a avea acces la anumite resurse care asigur─â respectul fa┼ú─â de condi┼úia uman─â. ├Än virtutea ideii c─â fiin┼úele umane au o demnitate, sus┼úinem necesitatea de a asigura un anumit standard de bun─âstare. Nu s├«ntem mul┼úumi┼úi dac─â cineva este bolnav ┼či nu i se garanteaz─â o minim─â interven┼úie medical─â. La fel, nu s├«ntem mul┼úumi┼úi dac─â cineva nu are un acoperi┼č deasupra capului. ├Än aceast─â interpretare, dreptul la o locuin┼ú─â se bazeaz─â pe o concep┼úie legalist─â minimal─â de a asigura bunuri sociale celor care nu ┼či le permit. Ea exprim─â idealul nostru moral c─â cei mai s─âraci oameni trebuie s─â-┼či poat─â satisface nevoile fundamentale pentru a tr─âi ├«ntr-adev─âr ca fiin┼úe umane. Pe de alt─â parte, mai exist─â o interpretare a dreptului la o locuin┼ú─â care nu ├«i vizeaz─â doar pe cei mai neferici┼úi, ci societatea ca ├«ntreg. Statul nu asigur─â locuin┼úe sociale pentru o anumit─â categorie, ci sprijin─â ┼či corecteaz─â ├«n general pia┼úa imobiliar─â astfel ├«nc├«t locuin┼úele s─â fie accesibile financiar pentru to┼úi oamenii, analog activit─â┼úii de monitorizare a pre┼úurilor medicamentelor. ├Än aceast─â interpretare, dreptul la o locuin┼ú─â nu presupune doar accesibilitate financiar─â, ci ┼či accesul la apa potabil─â, energie, infrastructur─â, transport, parcuri, oportunit─â┼úi de educa┼úie ┼či interac┼úiune social─â. Locuin┼úa prime┼čte aici o defini┼úie social-cultural─â deoarece mediul ┼či evenimentele sociale reprezint─â o extensie a casei noastre.

Al┼úii au propus conceptualiz─âri alternative ├«n fa┼úa obiec┼úiei c─â drepturile sociale nu s├«nt la fel de tari ca dreptul la libertate sau dreptul la proprietate privat─â. Ori de c├«te ori exist─â o tensiune ├«ntre un drept social ┼či un drept negativ, cel din urm─â ar trebui s─â aib─â ├«nt├«ietate. De aceea este greu s─â justific─âm nerespectarea dreptului la proprietate privat─â chiar ┼či atunci c├«nd ├«nc─âlcarea sa ar aduce utilitate social─â. Dar dreptul la o locuin┼ú─â poate fi derivat din dreptul la libertate? Oare ne putem exercita dreptul la libertate dac─â nu avem ┼či dreptul de a fi ├«ntr-un loc? Dac─â nu putem, atunci dreptul de a fi ├«ntr-un loc este cel pu┼úin la fel de fundamental ca dreptul la libertate. S─â ne imagin─âm o persoan─â care nu are nici un fel de proprietate ┼či nici resurse pentru a-┼či cump─âra sau ├«nchiria o locuin┼ú─â modest─â. Pentru a fi liber─â, ea trebuie totu┼či s─â-┼či poat─â satisface func┼úii de baz─â, cum ar fi dormitul, sp─âlatul, urinarea, defecarea. Dac─â nu poate s─â-┼či sa┬ştis┬şfa┬şc─â func┼úiile de baz─â, atunci este greu de crezut c─â poate tr─âi ├«n vreun fel. A┼čadar, dreptul la libertate implic─â ┼či dreptul de a ne satisface aceste func┼úii de baz─â. Acolo, ├«ns─â, unde dreptul la proprietate este aplicat ├«n orice situa┼úie, ar putea fi imposibil─â exercitarea dreptului de a ne satisface func┼úiile de baz─â. ├Än m─âsura ├«n care dreptul la proprietate presupune exclusivitate asupra unui spa┼úiu, toat─â lumea ar putea, ├«n principiu, refuza accesul. La fel se ├«nt├«mpl─â ┼či ├«n cazul spa┼úiului public deoarece exist─â reguli ale propriet─â┼úii publice care, ├«n principiu, pot s─â exclud─â sau s─â limiteze drastic ├«ndeplinirea func┼úiilor de baz─â. De aici decurge c─â, pentru a ne satisface liber func┼úii de baz─â, avem nevoie de un drept de a fi ├«ntrÔÇĹun loc doar al nostru, care exclude posibilitatea ca ceilal┼úi s─â-l foloseasc─â.

Am v─âzut c─â dreptul la o locuin┼ú─â poate fi conceptualizat ca un drept social sau ca un drept la libertate. Ultima variant─â, de┼či fundamenteaz─â mai bine urgen┼úa ┼či t─âria unui drept la locuin┼ú─â deoarece ├«n lipsa lui, libertatea oamenilor este imediat amenin┼úat─â, pare s─â nu surprind─â p├«n─â la cap─ât intui┼úiile noastre. Credem c─â un drept la o locuin┼ú─â este important ┼či pentru c─â ne ajut─â s─â avem o minim─â bun─âstare, concretizat─â prin siguran┼ú─â, intimitate, predictibilitate. De┼či t─âria unui drept social este contestat─â, merit─â s─â ├«ntreb─âm dac─â s├«ntem dispu┼či s─â depunem eforturi colective mai semnificative pentru a ne apropia de idealul moral al demnit─â┼úii vie┼úii umane.

Emilian Mihailov este director executiv al Centrului de Cercetare ├«n Etic─â Aplicat─â, Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucure┼čti.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.