Dragilor,

Emma PUŞTAN
Publicat în Dilema Veche nr. 565 din 11-17 decembrie 2014
Dragilor, jpeg

Am ajuns la Cluj cu bine şi vă scriu, deşi am vorbit la telefon azi-dimineaţă. Nu am nepărat ceva să vă spun, dar am simţit nevoia să folosesc stiloul ăla chinezesc pentru care m-ai certat teribil pe la vreo 6 ani, tati, că i-am îndoit peniţa. Scrie bine, vezi?! În tramvai a fost înghesuială. O femeie mai veştedă a început să scuipe tandru printre dinţi că lucrurile stăteau altfel mai demult, că tineretul s-a stricat şi ea nu are loc pe scaun. Am înţeles din vorbele ei că cedarea locului în tramvai ar ţine de o ideologie politică, şi nu de bun-simţ. M-a întristat. Am 20 de ani şi m-am născut probabil prea tîrziu. Deja apăruseră iaurturile cu fructe şi salam săsesc era din belşug. Am avut şi chipsuri. Mami, tu ziceai că aveaţi doar eugenii şi biscuiţi Carei. Că pîinea era pe cartelă. Cozile pentru lapte şi carne erau interminabile, raţia – fixă şi alternativa – inexistentă. Cred că de asta îţi place să vezi fiecare sortiment, cînd mergem la cumpărături, şi acorzi proporţii cosmice alegerii unui banal detergent de vase.

Nu înţeleg uneori ce a fost Revoluţia, dar înţeleg de ce a fost. Îmi povesteai rîzînd, tati, că ai încercat să-ţi laşi plete (erai fan Beatles) şi ai fost săltat pe stradă, tuns şi cu minţile proaspăt băgate în cap. Mi-ai mai spus şi cum ai stat vreo patru ore la linia ferată din capătul satului, aşteptînd ca bunica să-ţi aducă un exemplar din Comoara din lacul de argint a lui May, şi despre dezamăgirea ta profundă cînd ai înţeles că bătuse librăriile din oraş degeaba – nu se găsea. Cînd i-ai dat Ioanei una dintre păpuşile mele, m-am supărat teribil, mami, să ştii. Era a mea. Nu cred că tu aveai un simţ al proprietăţii aşa de dezvoltat privitor la păpuşile pe care le făceai, cu mătuşa Mărioara, din cioturi de porumb şi le împodobeaţi cu păr din cîlţi. Ah, şi plăpumi din scutece de pînză. Pentru plete, cărţi, păpuşi, dulciuri şi alte programe la televizor decît propagandă şi Pistruiatul nu merită să mori, ştiu. Dar cred cu tărie că merită să mori pentru un principiu, lăsînd drept moştenire libertatea, nu doar acareturi.

Am făcut un efort de imaginaţie şi m-am gîndit cum era azi, dacă mişcarea din ’89 se încheia cu totul altfel. După o tentativă de revoluţie, supravegherea ar fi fost şi mai strictă, libertatea – şi mai încătuşată, consecinţele nealinierii la ideal – şi mai drastice. Am încercat acest exerciţiu pentru că la fel de bine azi puteam citi literatură de partid, nu Orwell şi Pasternak. „Wind of Change“ a lui Scorpions ar fi fost doar istoria melodioasă a unui eşec. Probabil că nu erau nici atîtea soiuri de pufuleţi. Tati, n-ai fi mers la teologie. Mami, nu ai fi putut deschide cofetăria. Dudu nu cred că ar mai fi mers la poliţie, cu riscul de a fi instrument de coerciţie. Cel mai probabil nu mi-aş fi permis să spun că mă enervează Engels şi Deleuze. Aş fi purtat uniformă. Şi duminica ar fi fost altfel. Bunica zice că le-a sigilat biserica de cinci ori şi puneau perne în geamuri cînd se întîlneau pe furiş. Catacombe în blocuri, arenele în suflet şi leii doar pe o stemă ce nu ne-ar mai aparţine. Nu-mi place să aud lucrurile astea. Mă neliniştesc teribil. Piteşti, Poarta Albă, Galaţi. Gulag. Normalitatea şubredă de azi a fost plătită scump, dar, din păcate, mulţi o percep drept damnare. Ca doamna din tramvai. Ca mulţi alţii care spun că a fost mai bine înainte, fără să fi experimentat în totalitate acest înainte, atitudine superficială cu iz de miopie istorică. Fără să realizeze că acum au libertatea de a striga împotriva sistemului, tocmai datorită lui. Că pot părăsi ţara cînd vor. Că pot cumpăra orice carte, citi orice ziar. Că văd şi reversul medaliei, în orice minut, şi au dreptul de a refuza, de a alege şi a schimba.

Nu ştiu ce m-a făcut să vă scriu. Probabil întîlnirea cu doamna plină de regrete.

Ca să vă asigur că încerc să-mi înţeleg puţin libertatea şi istoria. Şi să vă înţeleg şi pe voi. Mă grăbesc să merg la un curs, aşa că închei. Aveţi grijă de voi şi vă mulţumesc. Pentru toate. Şi ţie, tati, că ai ieşit şi tu în mulţime în noaptea aia, deşi nu prea ştiai ce se petrece. Aşa se nasc eroii, din întîmplare.

Emma

Emma Puştan, 20 de ani, anul II, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai“, Cluj-Napoca

Fotografii din Colecția Costică Acsinte — proiect inițiat de Atelierele Albe și Muzeul Județean Ialomița.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

oua, foto shutterstock jpg
Ce i s-a întâmplat unui tânăr după ce a mâncat 150 de ouă în cinci zile: „Am supraviețuit. Nu am murit”
Un tânăr din America s-a decis să încerce o provocare extremă. El a hotărât să consume 150 de ouă în cinci zile, totul pentru a afla efectele acestei schimbări asupra corpului său.
claudiu nasui facebook jpg
Cine sunt aleșii USR care nu au votat guvernul Bolojan
Guvernul Bolojan a primit votul de învestitură în Parlament, cu un total de 301 voturi favorabile și 9 voturi împotrivă. De la vot au lipsit parlamentarii AUR, dar au absentat și câțiva parlamentari USR.
BeFunky collage   2025 06 23T220630 602 jpg
Desert rapid de vară, fără coacere. Este gata în 10 minute și conține doar 3 ingrediente. VIDEO
Când căldura verii nu ne îndeamnă la stat prea mult în bucătărie, o soluție rapidă și gustoasă e mereu binevenită. Cu doar câteva ingrediente simple: lapte, biscuiți și fructe, puteți prepara în doar 10 minute un desert răcoritor, fără să aprindeți cuptorul.
Maia Sandu mars FOTO Telegram jpeg
La 35 de ani de la proclamarea suveranității, Chișinăul a marcat momentul printr-un marș
Sute de oameni au participat la Marșul Suveranității, organizat la Chișinău cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate a Republicii Moldova. Președintele Maia Sandu, care i-a invitat pe cetățeni la eveniment, a condus mulțimea.
image png
Controale la Eforie Nord. „Dughenizarea excesivă a transformat faleza într-un loc desprins din Pakistan sau India”
Şeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Constanţa, Horia Constantinescu, a afirmat, luni, după ce a coordonat o acţiune de control pe faleza din Eforie Nord, că ”dughenizarea excesivă a transformat faleza într-un loc desprins parcă din Pakistan sau India”.
ICR Stockholm  jpg
Ziua Iei, celebrată internațional
Ziua Iei, marcată anual la data de 24 iunie, oferă un prilej semnificativ de promovare internațională a patrimoniului cultural național și de reafirmare a identității românești. Arta cămășii cu altiță, inclusă în 2022 în patrimoniul cultural imaterial UNESCO, expresie a creativității și continuități
image png
Înmormântările tradiționale pierd din popularitate în fața celor eco: de la sicrie din ciuperci la corali și artificii din cenușă
Înmormântările ecologice sunt în creștere, dar nu se știe cu adevărat dacă sunt atât de durabile pe cât spun furnizorii lor.
scoala online sat foto shutterstock
Sociolog „dezgustat” de unul dintre subiectele de la Evaluare: „Copiii ăia sunt invizibili pentru un sistem strâmb”
Sociologul Gelu Duminică sesizează faptul că unul dintre subiectele de la Evaluarea Națională, proba scrisă de la limba și literatura română, îi dezavantajează pe copiii cei mai săraci din mediul rural. „M-a dezgustat lipsa de cunoaștere a realităților sociale din România”, a spus acesta.
Diana Bișinicu, din croazieră într-o altă ariganță de vacanță, pe insula Skiathos!