Dragii mei,

Alex CONDRACHE
Publicat în Dilema Veche nr. 565 din 11-17 decembrie 2014
Dragii mei, jpeg

Oare de ce asociez comunismul cu frigul? Sigur nu se datorează celor spuse de voi. Pe atunci locuiaţi la sat şi vă încălzeaţi cu lemne. Presupun că are legătură cu poveştile auzite de la cei care au trăit la bloc. N-am rugat pe nimeni să îmi descrie un interior de apartament din acele vremuri, dar nu îmi lipsesc sursele. Înainte de toate, mă obsedează linoleumul. Se rătăcise o bucată la sat. Era verde spălăcit. Mi-l imaginez călcat de picioare străine şi blegi, tîrşîite şi anemice, fricoase şi uscate. Fireşte că exagerez, dar am impresia că nimic altceva nu s-ar asorta celei mai kitschoase „gresii“ din lume. Probabil ceva similar aş fi avut şi eu în camera de cămin, dacă aş fi trăit pe atunci. Ce clişeu! Pe atunci şi acum. Dar cam aşa e, nu? Aşadar, tot linoleum aş fi avut şi tot frig ar fi fost. Or, ştiţi cît de friguros sînt... Apoi dulciurile. Ce mă fac eu fără dulciuri? Dar să nu fim răsfăţaţi. Marea problemă ar fi fost cînd cineva ar fi observat că, în ciuda gurii mele mari, sînt uşor intimidabil şi mi-ar fi propus să fiu atent la studenţii din străinătate. Sigur că puiul mamii cel viteaz ar fi refuzat, pentru că era prea ocupat cu distribuirea cărţilor în samizdat. Dar dacă puiul mamii ar fi primit un pumn în burtă sau ar fi fost ameninţat că va fi trimis să profeseze într-un sat unde se intră doar cu tractorul? Aş fi cîrîit sau aş fi ciripit? De asta îmi stă în gît comunismul. Eu cel de acum nu îmi pot imagina că aş putea face aşa ceva, dar ce pot spune de un eu care e plimbat prin nu ştiu ce birouri dosnice şi e hîrşit într-o lume a linoleumului? Cum să trăieşti într-un loc în care nu ştii ce surprize îţi poţi face ţie însuţi? Probabil nu v-a trecut asta prin minte cînd a intrat în curte tanti Aglăiţa, strigînd întruna că a picat Ceauşescu. Cert este că v-aţi bucurat. La voi în comună nu s-a ieşit în stradă, dar îmi place să cred că eu aş fi ieşit. Eu să fiu nebunul satului care scoate un steag găurit şi desenează mustăţi unei poze a luminatului din Scorniceşti, eu să strig primul „Jos dictatura!“, eu să sfidez miliţienii, eu să fug pe şosea şi să opresc circulaţia.

Din motive obiective am fost privat de oportunitatea de a fi erou (ori mai degrabă martir) sau turnător. Ca să fiu sincer, dragii mei, mă bucur că lucrurile stau aşa. În măsura în care ar fi cu putinţă, aş găsi nesfîrşit de frustrant să mor, în vreme ce alţii se bucură de libertatea pe care nu o merită (am în minte nişte nume; primul, şi cel mai important, începe cu I). Fiindcă a venit vorba de libertate, ca să fiu cinstit, nu o simt. Dar asta nu pentru că nu există, ci pentru că sînt obişnuit cu ea. Şi apropo de asta, aşa cum acasă, trecînd de la supă la şniţel, ar fi aiurea să vorbim despre libertate, la fel de nepotrivit mi se pare să menţionezi, în general, cuvîntul ăsta. E preţios, bombastic. Dacă îl pronunţi înseamnă că s-a ivit un context în care existenţa sa devine discutabilă. Acum vă rog să îmi iertaţi abstracţiunile. Poate că nu ar fi rău să compensez cu nişte exemple. Dincolo de toate, faptul că acum pot merge oriunde şi pot spune un banc despre oricine, iar apoi mă întorc acasă şi nu trebuie să mă gîndesc cine o fi fost în spatele meu garantează o firească lipsă a fricii de celălalt. Şi ar mai fi ceva. Fireşte, să fii vulgar sau obraznic nu e potrivit, însă faptul că această posibilitate există ipotetic dovedeşte o la fel de firească lipsă a ordinii impuse cu pumnul. Staţi liniştiţi, nu îmi manifest libertatea înjurînd bătrîne în parc. Deşi uneori e tentant. Dacă e frustrant să fii martir, e mai frustrant ca unii să considere că ai făcut-o degeaba, chiar mai rău – ai făcut-o în detrimentul lor, pentru că le era mai bine atunci. La fel ca tanti Erji. Stă de 30 de ani în Germania, dar crede că era mai bine pe vremea lui Ceauşescu. Dar cum e să fii tînăr şi să crezi asta?

Una peste alta, vă mărturisesc că am vrut să fac un experiment cînd am început să vă scriu. Cu vreo două ore înainte, am oprit centrala şi am deschis geamul. Se răcise binişor. Am îmbrăcat o bluză de lînă şi pantaloni flauşaţi. M-am aşezat în pat. Pentru a accentua starea, m-am gîndit să văd cîteva poze de atunci, care să-mi inflameze imaginaţia. Am dat de vreo două din Coreea de Nord. La noi nu a fost niciodată atît de rău. Totuşi, aceeaşi senzaţie: frig. În final am cedat. Am pornit centrala. M-am uitat în jurul meu. Bloc comunist? Da. Linoleum? Nu. M-am uitat afară? Cartier comunist? Da. Blocuri urîte? Da. Toate? Nu. Mai bine? Da. Suficient? Nu. Dar e altceva.

Alex

Alex Condrache, 25 de ani, doctorand la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest din Timişoara

Fotografii din Colecția Costică Acsinte — proiect inițiat de Atelierele Albe și Muzeul Județean Ialomița.

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.