Dragi părinţi,

Ştefan Marius DEACONU
Publicat în Dilema Veche nr. 565 din 11-17 decembrie 2014
Copiii Revoluţiei jpeg

Am convingerea că ultimii 25 de ani au fost extrem de dificili pentru voi. Tineri, proaspăt ieşiţi din comunism, v-aţi întemeiat o familie în care aţi considerat necesar să am şi eu un loc. Într-o ţară „bolnavă de libertate“ şi marcată de puternice convulsii sociale, cel mai bine caracterizate prin episodul Mineriadelor, aţi avut curajul să priviţi mai departe şi să fiţi de părere că fiul vostru are un viitor în această ţară. Şi bine aţi făcut! Astăzi, sub imperiul unor concepte precum planning familial, introdus pe nesimţite în programele şcolare în răstimpul în care nu abordăm alte probleme stringente considerate a fi tabu, poate că nu aş avea curajul vostru... Conştientizez cu stupoare că m-am născut în anul cu cea mai mare rată a inflaţiei preţurilor – 256,1%. Şi totuşi, aţi mers mai departe.

Au fost ani exuberanţi, ani în care spiritul „antreprenor“ secular al românilor s-a manifestat din plin. Una dintre primele sărbători de Crăciun de care îmi amintesc coincide cu momentul în care aţi conectat televizorul la reţeaua prin cablu. Sătul de desenele animate de pe TVR, redundante şi cu eterna voce a Irinei Margareta Nistor, dar pe care voi le-aţi fi adorat în comparaţie cu Mihaela, am descoperit Cartoon Network. O revoluţie pentru generaţia mea şi totodată primele noastre lecţii de limba engleză. Occidentul nu mai părea aşa de departe...

Nu a trecut mult şi aţi cumpărat primul calculator. Avea proporţii deloc neglijabile şi o grafică ce ar putea astăzi doar să stîrnească rîsete. Dar jocuri precum Snake, Aladdin sau Pipes au făcut deliciul generaţiei mele. În peisajul cotidian al uneia dintre puţinele grădiniţe cu program prelungit de pe atunci, am păşit cu adevărat într-o lume fermecată, chiar dacă astăzi, cînd revăd locurile copilăriei mele, sînt nedumerit. Vedeam în fiecare bătător de covoare o poartă de fotbal. Leagănele ruginite erau naturale, în peisajul urban obosit ce mi-a înconjurat întreaga copilărie. Dar pentru noi nu conta. Important era să nu ne pierdem cheia ce atîrna de gîtul nostru, legată de un şiret lung.

Eram sigur că şi voi aţi trăit la fel. Peisajul era în mare la fel, dar starea de spirit – complet schimbată. Pentru mine, zilele de weekend erau lipsite de orice îndatorire patriotică. Nu am plantat nici un copac, decît din spirit civic. Nu mi-am început anul şcolar niciodată culegînd recolta. Nu am avut tabloul Preşedintelui deasupra tablei sau în manualele de la şcoală. Modele de tineri pentru mine au fost cei din Jocul lui Ender sau De veghe în lanul de secară, şi nu cel din Tinereţea revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu.

Aş cădea într-o capcană, însă, dacă aş privi lucrurile dintr-o perspectivă maniheistă. Sentimentele au rămas aceleaşi. Iubirea avea aceeaşi vigoare. Tragedia generaţiei voastre a fost că nu v-aţi bucurat de libertate. Exteriorizarea sentimentelor voastre era filtrată de un sistem fundamentat pe concepte artificiale şi inerte. Şi cînd aţi luptat pentru aceasta şi au murit mai mult de o mie de semeni de-ai voştri într-o Revoluţie confiscată, nu aţi ştiut să gestionaţi această libertate. Frustrările voastre s-au soldat însă cu imense beneficii pentru noi. Astăzi, sînt mai aproape de Viena decît de Bucureşti. Pot studia la Talinn sau chiar la Roma, fără a avea nevoie de aprobarea Partidului. Trăiesc într-o democraţie care îşi alege preşedintele pe baza informaţiilor rostogolite în mediul virtual. Studiez şi gîndesc în limbi străine şi sînt limitat doar de cele 24 de ore ale unei zile şi de inerentele defecţiuni ale societăţii.

Sacrificiile voastre nu au rămas fără răsplată. Spaţiul apusean ne răsplăteşte astăzi îndeosebi pe noi, pentru lipsurile prin care aţi trecut voi. Nu vom putea să judecăm cele întîmplate pentru că poate, spre deosebire de voi, parte din prietenii mei sau poate chiar eu aş fi acceptat să lucrez cu Securitatea sau să absolv Academia „Ştefan Gheorghiu“. La fel de bine puteam să ne petrecem ultimele zile din viaţă într-un sanatoriu, izolaţi pentru convingerile noastre diferite de cele ale Partidului. Dar moral, avem obligaţia de a cerceta cele întîmplate, sine ira et studio, şi să învăţăm din lecţia voastră, pentru ca asemenea grozăvii să nu se mai întîmple niciodată. Dragi părinţi, sper că nu v-am dezamăgit şi mai sper că voi face tot ce se poate ca nepoţii voştri să trăiască într-o lume mai apropiată de idealul vostru! Marius

Ştefan Marius Deaconu, 21 de ani, Facultatea de Istorie, Universitatea din Oradea 

Fotografii din Colecția Costică Acsinte — proiect inițiat de Atelierele Albe și Muzeul Județean Ialomița.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivele cel mai des întâlnite pentru care se ajunge la divorț. Soluția oferită de un psiholog
Un studiu a dezvăluit motivele pentru care se ajunge cel mai des la divorț. Lipsa banilor este pe primul loc, dar și altele la care ne-am fi așteptat. Psihologul Maria Teherciu vine cu explicații
image
Cum salvezi situația dacă explodează un cauciuc al mașinii în mers. Sfaturi esențiale de la un fost polițist VIDEO
Explozia cauciucului, în timpul mersului, poate fi o experiență foarte periculoasă. Multe accidente grave s-au produs în urma acestei situații. Iar frânarea bruscă te-ar putea costa viața.
image
Orașul important din România unde nu există ambuteiaje în trafic. Cum explică situația celebrul pilot Titi Aur
Dacă la Brașov traficul era infernal încă din 2000, acum acesta este orașul din România în care se circulă cel mai bine la orele de vârf, în special în zonele centrale. Titi Aur a explicat de ce

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.