Două săptămîni de orbire

Publicat în Dilema Veche nr. 806 din 1-7 august 2019
Două săptămîni de orbire jpeg

Era prin 2008-2009 ╚Öi eu aveam sigur sub 18 ani c├«nd am ajuns pentru prima oar─â ├«n Italia, f─âr─â p─ârin╚Ťi, f─âr─â ca ei s─â ╚Ötie ini╚Ťial, ├«ntr-o vacan╚Ť─â de dou─â s─âpt─âm├«ni ├«n care pl─ânuiam, al─âturi de al╚Ťi trei prieteni, s─â facem cu ma╚Öina un tur al peninsulei. Era prima dat─â c├«nd ie╚Öeam din ╚Ťar─â, de fapt, eram u╚Öor panicat─â c─â s-ar putea pr─âbu╚Öi avionul, iar tata s─â afle de la ╚Ötiri c─â devenisem unul dintre acei adolescen╚Ťi care ascund lucruri dup─â ce cer voie ╚Öi nu s├«nt l─âsa╚Ťi, aleg├«nd chiar teoria de via╚Ť─â a tatei: zic ca tine ╚Öi fac ca mine. Zic├«nd ca tata ╚Öi f─âc├«nd ca prietenii mei, am ajuns la Milano ├«ntr-o zi at├«t de c─âlduroas─â ├«nc├«t deja eram indispus─â. Poate e relevant c─â unul dintre cei trei era iubitul (de atunci ╚Öi de acum, s├«nt chiar at├«t de pu╚Ťin spectaculoas─â), al─âturi de sora lui ╚Öi de so╚Ťul acesteia. Relevant pentru c─â, dac─â am fi fost cu to╚Ťii doar amici, probabil c─â ne-am fi sup─ârat ╚Öi ne-am fi suportat cu totul altfel. A╚Öa, cel pu╚Ťin unul dintre cei implica╚Ťi a fost nevoit s─â m─â suporte pe mine c├«nd m-am enervat din cauza c─âldurii insuportabile, c├«nd am ├«nceput s─â m─â crizez pentru c─â st─âm prea mult ├«n ma╚Öin─â, pe autostrad─â, ╚Öi e plictisitor, c─â mi se rede╚Öteptase fix atunci agorafobia ╚Öi patru oameni ├«n aceea╚Öi ma╚Öin─â era ceva ce nu puteam concepe, dar ╚Öi claustrofobia, c─âci ma╚Öina era spa╚Ťiu ├«nchis ╚Öi pe mine m─â lua cu le╚Öin. Poate c─â atunci ╚Öi-a dat seama ╚Öi c─â am poten╚Ťial de nevast─â care s─â fie ╚Ť├«fnoas─â din orice, de diminea╚Ťa p├«n─â seara, motiv pentru care ├«nc─â s├«nt o stimabil─â domni╚Öoar─â.

De╚Öi mult─â vreme dup─â aceea m am chinuit s─â recompun ├«n memorie traseul exact, locurile vizitate, plajele care mi-au pl─âcut cel mai mult, or─â╚Öelul din v├«rf de munte unde am petrecut o noapte excep╚Ťional─â ÔÇô m─â relaxasem, ├«n sf├«r╚Öit, datorit─â prieteniei ar─âtate de proprietari, m├«nc─ârii bune, ├«nso╚Ťit─â de c├«teva pahare de limoncello ÔÇô, n-am mai reu╚Öit. ╚śi nici n-am vrut s─â ├«ntreb pe nimeni, de la o v├«rst─â fiecare ├«ncepe s─â ├«╚Öi aminteasc─â cu precizie cum un anume lucru a decurs complet diferit fa╚Ť─â de ce-╚Öi aminte╚Öte cel─âlalt.

╚Üin minte fr├«nturi inexacte, ╚Ötiu c─â Vaticanul mi s-a p─ârut complet neatr─âg─âtor, dar c─â mi-a pl─âcut teribil de mult la Lido di Ostia; c─â pe o str─âdu╚Ť─â foarte aproape de Colosseum am avut un moment de mic─â epifanie, c─âci se ├«nsera ╚Öi lumina c─âdea ├«ntr-un anume fel pe strada pietruit─â, pe florile ╚Öi frunzele de pe terasa cu dou─â mese, iar eu am sim╚Ťit, dar numai o clip─â, impulsul de a m─â bucura, de a-mi da voie s─â plonjez ├«n acel carpe diem cu care pe-atunci nu eram de acord, dar am alungat repede g├«ndul ╚Öi-am revenit la atitudinea aceea de m─âtu╚Ö─â de mod─â veche care e mereu ÔÇ×├«n╚Ťepat─âÔÇť ╚Öi care te prive╚Öte cu dispre╚Ť. Nu mai ╚Ötiu dac─â ne-a prins furtuna pe o plaj─â din Pescara, Ancona sau Rimini, lucru care iar─â╚Öi mi-a pl─âcut ÔÇô eram doar noi pe o plaj─â ├«ntins─â, patru pete de culoare pe nisipul din care valurile mu╚Öcau tot mai mult ╚Öi destul de amenin╚Ť─âtor, de vreme ce to╚Ťi ceilal╚Ťi disp─âruser─â ├«n doar un minut sau dou─â, cu tot cu copil, c─â╚Ťel, prosop.

╚śtiu sigur c─â n-am ajuns la Vene╚Ťia ╚Öi c─â nu ne-am av├«ntat prea departe ├«n zona de sud, g├«ndindu-ne c─â aveau s─â mai fie ocazii ╚Öi uit├«nd c─â noi ni le facem. La ├«ntoarcerea la Milano am fost la Como, pe care aveam s─â-l rev─âd de mai multe ori ├«n anii ce au urmat, dar care atunci nu m-a impresionat cu absolut nimic.

Acum, scriind ╚Öi ├«ncerc├«nd s─â scormonesc ├«ntr-o memorie care m─â las─â ├«nainte de a ├«mplini m─âcar 30 de ani, am ├«nceput s─â am dubii chiar mai mari. Oare ne-am ├«nceput turul din Roma, nu din Milano? Oare am cobor├«t dincolo de Bari ╚Öi Matera? Oare angajatul b─âtr├«n de la biroul de informa╚Ťii pentru turi╚Öti g─âsit la un metrou (Milano, Roma, alt ora╚Ö), c─âruia eu ├«i ceream informa╚Ťii ├«n englez─â, ├«n vreme ce el m─â ├«ntreba ├«n italian─â de unde s├«nt, exclam├«nd apoi ceva ce n-am priceput, dar ce am intuit (si, si, rumena, vuoi sposare con un italiano, certamente), oare pe el atunci l-am ├«nt├«lnit sau mai t├«rziu?

Ce-mi amintesc dintr-un tur al Italiei f─âcut ├«n dou─â s─âpt─âm├«ni? Cele c├«teva epifanii ╚Öi c├«teva crize de nervi, oboseal─â ╚Öi nemul╚Ťumire. Am uitat locuri, oameni ├«nt├«lni╚Ťi, ╚Öi nu cred c─â mi-am ╚Öters ceva din amintiri, ci pur ╚Öi simplu nu le-am ├«nregistrat pentru c─â nu ╚Ötiam, pe atunci nu ├«nv─â╚Ťasem s─â m─â bucur, de parc─â a╚Ö fi orbit pe toat─â durata c─âl─âtoriei.

Foto: Chris Yunker, flickr

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.