Două mini-revoluții

Publicat în Dilema Veche nr. 967 din 20 octombrie – 26 octombrie 2022
Balanța, 1992
Balanța, 1992

Din dorința de a înțelege cinematografia românească, avem tendința de o împărți în diferite perioade, de a compara diferite genuri în funcție de gusturile noastre, de a pune etichete și a da verdicte definitive. Dacă e un termen ce stă uneori alături de istoria celei de-a șaptea arte, în mediul autohton, e cel de confuzie. Nu pretind că fac excepție, încerc doar să creionez impactul avut, în principal, de doi regizori: Lucian Pintilie și Cristi Puiu. Motivul: deseori ei sînt desemnați suspecții de serviciu atunci cînd sînt puse clasicele întrebări :„De ce e nevoie să vedem pe ecran ce vedem oricum zilnic în jurul nostru?” (cu semnificația că oricum știm că e urît ce ne înconjoară, măcar oferiți-ne ceva care să ne încînte privirea) și „De ce trebuie să vadă străinii cum e în România?” (cu semnificația că mai bine le-am arăta o producție a Ministerului Turismului).

Lucian Pintilie, după debutul din 1966 cu Duminică la ora 6, un film stilistic racordat la noul cinema italian și francez, a continuat în 1968 cu Reconstituirea. Premiera a avut loc în ianuarie 1970 și, după cîteva săptămîni, filmul a fost retras din cinematografe. Abia peste cîteva decenii, el avea să fie emblema unui cinema fără compromisuri, realist, fără măștile etern propagandistice și fără metafore sau hiperbole greu digerabile. Șocul stă tocmai în aparenta lui simplitate, în subtilitatea cu care arată că bunăvoința reprezentanților Puterii devine malefică și violența duce inevitabil la tragedie. Din păcate, ceea ce ar fi putut reprezenta un nou curent a fost stopat, publicul delectîndu-se ani buni cu producții naționalist-grandioase ale lui Sergiu Nicolaescu, cu filme de aventuri (seria Mărgelatu), filme polițiste (seria cu personajul comisarului Miclovan) și comedii gen BD la munte și la mare. În mentalul colectiv, din nefericire, ele reprezintă perioada de glorie a cinema-ului. Printre puținele filme care au făcut notă discordantă de la linia oficială au fost: De ce trag clopotele, Mitică? (realizat în 1981, dar premiera avînd loc abia în 1990, regia Lucian Pintilie), Secvențe (1982, Alexandru Tatos) – o radiografie sinceră în care banalul respinge orice urmă de insolit, Croaziera (1981, Mircea Daneliuc) și Probă de microfon (1980, Mircea Daneliuc) – în care firescul relațiilor umane e pus în conflict cu ipocrizia societății. 

După Revoluția din 1989, furia regizorilor a recuperat tot ce nu se putea arăta decenii întregi, aducînd la lumină sordidul, excepționalul, personaje marginale, sărăcia contemporană sau cea din perioada comunistă, alterarea relațiilor umane, totul sub deviza lui Caragiale: „Simt enorm și văz monstruos”. Stilul a fost adeseori excesiv, producțiile numeroase, dar cei cu adevărat talentați, cu o claritate a percepției peste restul, au rămas Pintilie cu BalanțaPrea tîrziuTerminus Paradis și Daneliuc cu Senatorul melcilor și Patul conjugal, acestora adăugîndu-li-se Nae Caranfil cu È pericoloso sporgersi. Publicul autohton a rămas în mare măsură indiferent.

La apariția filmului Marfa și banii din 2001, în regia lui Cristi Puiu, puțini au fost cei care au remarcat că avea loc cu adevărat o nouă revoluție (Alex. Leo Șerban, Mihai Chirilov și Andrei Gorzo fiind printre ei). Primul avea să declare mai tîrziu, pe bună dreptate, că cinematografia românească se împarte în perioada de dinainte de Puiu și perioada de după, iar Gorzo avea să explice noutatea regizorului în cartea sa din 2012, Lucruri care nu pot fi spuse altfel. Citez: o tradiție estetică a „cinematografului mai mult sau mai puțin dedramatizat în cadre lungi și timp real”. Ritmul filmelor era altul, stilul asemenea, naturalismul filmelor renunța la simbolistică și la artificial, iar subiectele erau preponderent cotidiene. Acea schimbare avea să-și atingă apogeul cu vîrfurile prezente la Cannes (menționez doar o parte din premii), cu mențiunea că, deși vocile au fost diferite, toate au avut același crez, veridicitatea: capodopera Moartea domnului Lăzărescu (2005, Cristi Puiu – „Un Certain Regard“), A fost sau n-a fost (2006, Corneliu Porumboiu – Caméra d’Or), 4 luni, 3 săptămîni și 2 zile (2007, Cristian Mungiu – Palme d’Or), California Dreamin’ (2007, Cristian Nemescu), Aurora(2010, C. Puiu), Polițist, adjectiv (2009, C. Porumboiu), După dealuri (2012, C. Mungiu), Marți, după Crăciun (2010, Radu Muntean). Dificultatea receptării lor în țară s-a transformat, pe nedrept, în eternele glume cu „supa mîncată în timp real” și „poate vedem și altceva în afară de faianță”. Majoritatea tinerilor au preferat blockbuster-ele, la care aveau acces din ce în ce mai ușor (datorită Internetului), iar mulți din cei în vîrstă au rămas nostalgici după anii ’70-’80.

Succesul acestor filme pe plan internațional a fost pe deplin meritat, estetica lor e cu adevărat desăvîrșită și ea are prea puțin de-a face cu ceea ce numim „mizerabilism”: privirea lor e una rece, obiectivă, fără dorința de senzaționalism. În contextul ofertelor multor festivaluri, am putea să le numim elegante. La fel, în ultimii ani nu mai avem nici un motive să fim eternii cîrcotași: filmele au devenit mult mai diversificate stilistic și în continuare la un nivel foarte bun: capodopera docu-ficțională a lui Andrei Ujică (Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu), documentarul-investigație (Colectiv, Alexandru Nanău), postmodernismul extrem de inteligent al lui Radu Jude (Aferim!Tipografic majusculBabardeală cu bucluc sau porno balamuc), filmul filosofic (Malmkrog), filmul polițist (La Gomera), producțiile unor noi regizori ce experimentează diferite genuri (Adina Pintilie, Andrei Crețulescu, Ivana Mladenovici, Monica Stan, Sebastian Mihăilescu, Marius Olteanu, Eugen Jebeleanu, Bogdan Theodor Olteanu, Bogdan George Apetri, Bogdan Mirică, Alexandru Belc și alții).  

Efortul și talentul lor merită atenția cuvenită. Au meritat-o dintotdeauna.

Cristi Luca este critic de film și programator IT. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

horoscop dragoste 9 octombrie 15 octombrie 2023 vhxji6i3 jpg
Horoscop duminică, 15 decembrie. Leii își caută jumătatea, iar Gemenii sunt apreciați la locul de muncă
Unii nativi petrec timpul liber cu vârstnicii din familie, iar alții trebuie să aibă grijă de sănătatea lor. Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de duminică, 15 decembrie.
masina de pompieri   FOTO Isu Facebook jpeg
Incendiu violent în Capitală. Două familii, inclusiv doi copii, au sărit pe geam pentru a se salva de flăcări
Un incendiu puterrnic a izbucnit la o clădire din zona centrală a Capitalei, iar de mai bine de o oră pompierii încearcă să stingă flăcările. Două familii au reușit să iasă din imobil, adulți dar și copii în vârstă de 9 și 11 ani.
FOTO Maxar / X
Rusia își retrage trupele de pe fronturile din Siria, dar nu renunță la cele două baze militare pe care le are în țară
Rusia își retrage trupele militare de pe liniile de front din nordul Siriei și din posturile din Munții Alawiți, însă nu intenționează să renunțe la cele două baze principale din țară, în ciuda căderii președintelui Bashar al-Assad, au declarat pentru Reuters patru oficiali sirieni.
soldați nord coreeni angajați într o luptă cu ucrainenii Foto   X jpg
Primele imagini cu soldați nord-coreeni angajați într-o luptă cu ucrainenii, în regiunea Kursk
Pe rețelele de socializare a fost publicat un videoclip care ar fi surprins prima bătălie dintre soldații nord-coreeni și forțele armate ucrainene, în regiunea Kursk.
mircea diaconu jpg
Legătura neștitută dintre Mircea Diaconu și Corina Chiriac: „Am fost printre primii”
Actorul Mircea Diaconu, care s-a stins din viață sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, a fost nu doar o personalitate remarcabilă a teatrului, filmului și politicii românești, ci și un povestitor care știa să reînvie farmecul clipelor din trecut.
banner andreea marin violeta banica png
Fiica Andreei Marin nu-și mai ascunde dragostea! Violeta s-a sărutat cu patos cu iubitul ei și a făcut publică imaginea. FOTO
În vârstă de 17 ani, Violeta Bănică, fiica Andreei Marin și a lui Ștefan Bănică Jr., simte primii fiori ai dragostei. Tânăra trăiește o frumoasă poveste de iubire cu un tânăr cu care recent a împlinit 1 an de relație și a postat pe social media o fotografie care i-a luat prin surprindere pe mulți.
Donald Trump  primeşte salutul  militar la Baza  militară Andrews,  la ora 8 00   jpeg
„Este nepractică şi foarte costisitoare”. Lui Donald Trump nu-i place ora de vară. Când va fi eliminată
Donald Trump, președintele ales al Statelor Unite, a precizat vineri că, atunci când va reveni la putere, pe 20 ianuarie, partidul său va lucra pentru „eliminarea orei de vară” pentru că este „nepractică” şi „foarte costisitoare” pentru americani.
alimente nesanatoase shutterstock 2195235627 jpg
Pericolul din farfurie. Alimentele care favorizează cancerul de colon, boala de care suferea actorul Mircea Diaconu
Alimentele ultraprocesate ar putea alimenta creșterea cazurilor de cancer de colon, însă alimentele sănătoase ar putea deschide noi căi pentru prevenirea sau tratarea bolii, sugerează un nou studiu.
horoscop financiar 1 webp
Horoscop duminică, 15 decembrie. Doi nativi se confruntă cu ghinioane în dragoste și în planul sănătății!
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de duminică, 15 decembrie.