Cristi LUCA

Succesul acestor filme pe plan internațional a fost pe deplin meritat, estetica lor e cu adevărat desăvîrșită și ea are prea puțin de-a face cu ceea ce numim „mizerabilism”: privirea lor e una rece, obiectivă, fără dorința de senzaționalism.

Așteptarea poate continua, momentan fără învingători sau învinși.

Nu cred să fi întîlnit pe cineva ca el, cu o atenţie atît de specială pentru cele mai insignifiante preferinţe ale prietenilor, dublată de o generozitate pe măsură

Între 23 şi 29 octombrie a avut loc a 6-a ediţie a retrospectivei Les Films de Cannes à Bucarest. Interesul spectatorilor pentru titluri importante din zona cinemaului de artă a crescut în ultimii ani, motiv pentru care majoritatea proiecţiilor au fost cu sala plină

Împrumută sau cumpără o cameră de filmat digitală. Citeşte atent manualul de utilizare, nu ştii niciodată cînd ai nevoie de mici reglări pentru zoom, focus, contrast. N-o să-ţi iasă o imagine brici din prima, dar poţi compensa cu o poveste bine scrisă.

Pentru un cinefil care face diferenţa între un film austriac şi unul german prin felul în care e pusă lumina (glumesc), BIEFF (Bucharest International Experimental Film Festival, 17-20 noiembrie 2011) e un prilej excelent de a-şi petrece patru zile pline în sala de cinema.

„Filmele nu sînt atît de îndepărtate de realitate pe cît credeţi. Fiecare regizor începe de fapt cu sine însuşi. Interioritatea sa îi dă majoritatea răspunsurilor, iar colaborările pe care le are cu actorii aduc la suprafaţă un adevăr. Actul artistic inspirat de viaţa reală e de multe ori dureros, iar camera de filmat e un instrument, un microscop.“

Cioran, într-un articol de-al său din Le Monde, nota: „Vin dintr-un colţ de Europă unde efuziunile, lipsa de reţinere, confesiunea, mărturisirea imediată, nepoftită, impudică sînt de rigoare, unde toţi ştiu totul despre toată lumea, unde viaţa în comun se reduce la o spovedanie publică, unde secretul este de neimaginat, iar volubilitatea frizează delirul."

Primă dată cînd m-am îndrăgostit, am încercat cea mai simplă reţetă a succesului: cea în care te străduieşti să semeni cu artistul preferat al persoanei iubite. În cazul meu, nu era vorba de un poet de provincie sărac şi neînţeles, ci de un zeu. Zeul Rockului, Jim Morrison.

În timp ce eu ma delectam cu privitul pe fereastră al gărilor din Buzău, Focşani, Tecuci sau Bîrlad, la Cinema Victoria din Iaşi începea ce-a de-a doua editie a IIFF-ului (Iaşi International Film Festival). Filmul de gală,  simplul si emoţionantul Morgen (regia: Marian Crişan) mi s-a parut o alegere bună pentru a cuceri publicul chiar şi într-o sală friguroasă ce nu cred că s-a bucurat vreodată de o recondiţionare.

Mulți consumatori sunt de fapt mici Tarantino ce ar fi putut face Pulp Fiction mult mai bine.

Şapte scurtmetraje dintr-o secţiune paralelă a Festivalului de la Cannes, una în care de-a lungul timpului au debutat nume ca François Ozon, Gaspar Noé şi Andrea Arnold.

Cel de-al doilea lungmetraj al regizoarei peruane Claudia Llosa, La teta asustada (în traducere liberă, Laptele deznădejdii) a fost premiat cu Ursul de Aur la Berlin în 2009 şi nominalizat la categoria Cel mai bun film străin la Oscaruri în 2010. Extrem de simplu şi totodată tulburător la o primă vizionare, La teta asustada e genul de film ale cărui sensuri şi semnificaţii îşi fac discret apariţia.

Festivalul Internaţional de Film Independent Anonimul s-a aflat anul acesta la cea de-a cincea ediţie. Din nefericire, a părut prima....

Comentariul uzual ale cinefililor de pretutindeni, atunci cînd e rostit numele lui, e următorul: nu e Fellini, nu e Antonioni. Argumentul suprem e faptul că numele său nu a devenit adjectiv....

Masă în bucătărie. Într-un colţ al ei stă un personaj numit Eu. În colţul opus, alt personaj, cu un nume la fel de spectaculos ca al primului, Tot eu. În alt colţ, stă cuminte o umbrelă....