Dosar de presă

Publicat în Dilema Veche nr. 436 din 21-27 iunie 2012
Dosar de presă jpeg

● „Am condamnat oficial poziţia de incompatibilitate instituţională a unui înalt demnitar de stat numit şi subordonat preşedintelui, a cărui poziţie publică de susţinere a acestuia este o încălcare a deontologiei pentru că presupune un conflict de interese. E o regulă care se respectă în ţările ale căror legi vrem să le mimăm. Din punctul meu de vedere, cred că aici, atît H.-R. Patapievici, cît şi Mircea Mihăieş au greşit. Personal, eu şi H.-R. Patapievici sîntem pe poziţii ideologice care ne plasează la poluri opuse, mi-am exprimat public dezacordul cu poziţiile dumnealui. Însă acest lucru nu mă împiedică să văd că, sub conducerea sa, ICR a devenit, din punct de vedere al politicilor culturale, cel mai important fenomen de după 1989. Da, H.-R. Patapievici şi echipa sa au făcut din ICR o instituţie de care ar trebui să fim mîndri şi pe care ar trebui să o încurajăm să continue direcţia de dezvoltare propusă de această echipă. Nu pot să trec cu vederea şi să nu apăr lucrurile bune care se întîmplă acolo.“

Vasile ERNU 

criticatac.ro, 14 iunie 

● „Verde în faţă, Mircea Diaconu afirmă că ceea ce deranjează e independenţa ICR (faptul că «nu dădea socoteală nimănui») şi că ICR trebuie subordonată politic («să cînte în acelaşi cor»)... În războiul lui cu Băsescu, Victor Ponta s-a grăbit şi a făcut o gafă enormă. Pentru că dincolo de cît de mult îl detestă pe Băsescu, dincolo de criticile pe care i le-au adus lui Patapievici, aceşti pălmaşi din domeniul ideilor, literelor, cinematografiei, artelor plastice, dansului etc. îşi iubesc mai mult independenţa. Tocmai ceea ce i se pare inacceptabil lui Mircea Diaconu – faptul că nu dădeau socoteală nimănui din punct de vedere politic pentru creaţia lor – ei şi-au asumat ca valoare de viaţă. Indiferent de cît de frumos încearcă să-şi împacheteze mutarea ICR sub coordonarea Senatului, decizia are miros de instituire a unei Miliţii a Ideilor, a Gîndirii. Pentru că ăsta e domeniul cu care lucrează cultura.“

Mihai GOŢIU 

voxpublica.realitatea.net, 14 iunie

● „Ce e grav e că această schimbare referitoare la ICR s-a făcut printr-o Ordonanţă de Urgenţă de către aceiaşi oameni care considerau – parţial îndreptăţit, de altfel –, acum trei luni, că o asemenea modalitate de decizie e improprie şi nedemocratică. Acum nu li se mai pare nedemocratică şi acţionează exact ca cei pe care îi criticau, neavînd nici măcar delicateţea de a simula o dezbatere publică. Nu pare să conteze decît înlocuirea grabnică şi fără judecată a tuturor celor asociaţi cu puterea dinainte, fără nici o analiză a competenţelor şi a rezultatelor lor. Există pericolul ca odată cu conducerea să fie aruncaţi peste bord şi profesioniştii care au făcut instituţia să funcţioneze şi să fie distruse structuri, programe, iniţiative care au funcţionat foarte bine – doar pentru că sînt implementate de cei dinainte. E o epurare de cea mai oribilă speţă – la fel de reprobabilă ca una etnică, ideologică sau rasială.“

Cristian MUNGIU

contributors.ro, 16 iunie  

● „Îmi este greu să cred că Institutul Francez, Institutul Goethe sau British Council ar fi devenit ceea ce sînt acum dacă ar fi funcţionat ca o minge de ping-pong între diverse partide politice. Cultura, pentru mine, e dincolo de politică şi de gusturi personale, iar politica culturală trebuie făcută de oameni specializaţi în management cultural. Institutul Cultural Român a format şi are acum aceşti oameni şi ar fi păcat ca, încă o dată, s-o luăm de la început.“

Corneliu PORUMBOIU

contributors.ro, 16 iunie

● „Această Ordonanţă nu este altceva decît una din expresiile provincialismului nostru multifaţetat. ICR este cu adevărat singura instituţie a statului român care a reuşit performanţa de a ne restitui bruma de demnitate atît de necesară însănătoşirii noastre ca naţie. Dacă noi am început să fim asociaţi şi cu altceva decît Ceauşescu, Dracula sau copiii străzii, acest lucru i se datorează în mare măsură echipei conduse de H.-R. Patapievici, care a muncit vreme de opt ani de zile la resuscitarea identităţii noastre culturale. Nu grija pentru bunul mers al ICR i-a îndemnat pe iniţiatorii acestei Ordonanţe să purceadă la mazilirea conducerii ICR, ci doar banala, păcătoasa şi lipsita de glorie INVIDIE. Iar invidia, din păcate, pare a fi consubstanţială spiritului politicienilor noştri, care, iată, nu au reuşit să depăşească momentul Mioriţa.“

Cristi PUIU

contributors.ro, 16 iunie 

● „Cu ICR văd multe proteste, scrisori deschise. Da, USL face o execuţie politică. După ce tot ultrapolitici au fost şi cei din conducerea institutului. Eu nu văd ca Vasile Ernu acel mecanism atît de bun şi de bine pus la punct. Eu văd, tot văd cum se fac instituţii în forţă, «bărbăteşte», iar cînd vin alţii şi ne dau o palmă, urlăm ca din gură de şarpe. E adevărat, ICR nu e total inutilă, ca institutul lui Tismăneanu. A mai şi făcut cîte ceva. N-o pot face şi alţii? Să vedem. E dezastru mutarea la Senat? Dacă mă uit la cine-i în comisii, da. Dar era Baconschi mai breaz, că doar ICR e şi sub MAE. Dacă a mers sub ăla, o merge şi sub alţii. Dacă nu, toată lumea artistică la protest, trezirea.“

Costi ROGOZANU

voxpublica.realitatea.net, 14 iunie

● „Domnul H.-R. Patapievici nu a făcut decît să pună la zid şi să «asasineze» practic ce a mai rămas din sărmana cultură românească de după 1989. Cînd spunem ICR, imediat ne vine în minte cuvîntul «scandal». Asta pentru că, din 2005, de cînd a fost pus în funcţie, preşedintele acestei instituţii a ţinut-o numai în scandaluri şi în tocarea fără nici un folos a fondurilor alocate proiectelor culturale şi promovării culturii româneşti peste hotare.“ 

Victor RONCEA

roncea.ro, 16 iunie 

● „Ştiu, domnule Ponta şi stimaţi guvernanţi: Patapievici v-a înjurat urît de tot în editoriale şi a scris de prea bine despre duşman. Dar mai ştiu şi că, la ICR, a făcut treabă nu bună, ci foarte bună. Nu puteţi trece peste primul aspect al problemei, exact cum n-a putut nici Traian Băsescu, atunci cînd a fost în locul vostru? Continuaţi tradiţia războiului cu sînge pe pereţi, instaurată de predecesori? Păi, atunci de ce ne-aţi minţit că, odată ce veţi ajunge la putere, o să fie altfel? Din felul în care acţionaţi şi din zîmbetele de pe feţele voastre îmi daţi senzaţia că vă bîntuie deja sentimentul eternităţii. Da, da, ăla pe care l-au avut şi «foştii»: că vor îmbătrîni la putere. Aş vrea să vă atrag atenţia asupra faptului că pe ei nu i-a ajutat. S-ar putea însă să înceapă să-i ajute acum, cînd îl nutriţi voi.“

Simona TACHE

simonatache.ro, 14 iunie

● „Invitat la Antena 3, fostul purtător de cuvînt al PSD, Dan Şova, a explicat dorinţa de a schimba conducerea ICR prin faptul că «La ICR s-au strîns o parte din intelectualii români care au împărţit societatea în două: cei care sînt cu Traian Băsescu şi cei care sînt împotriva sa». Asta analiză de eficienţă a unei instituţii! Rapidă, simplă, pe înţelesul tuturor. Evaluarea bugetelor, a obiectivelor şi comparaţii cu activitatea institutelor similare din lume, astea-s pentru cei care complică inutil lucrurile. Să riscăm, totuşi. ICR are un buget de 10 milioane de euro pe an, mic – dacă îl raportăm la misiunea sa, «aceea de a promova cultura şi civilizaţia naţională în ţară şi în afara ei». Probabil că aşa ar trebui să înceapă discuţia, şi nu cu intenţia vădită de a-i da afară pe unii care te-au enervat. Din păcate, e clar. La cum se rotesc săbiile prin aer, nimeni nu va mai avea răbdare să evalueze cît a reuşit ICR din ce şi-a propus. Şi, totuşi, ce gest neaşteptat şi matur ar face premierul sau şefii Senatului dacă s-ar duce să discute cu H.-R. Patapievici şi cu echipa de acolo. «Ştim că vreţi să vă retrageţi din serviciul public, dar noi vă rugăm să rămîneţi totuşi pentru că, dincolo de diferenţele de opinii, apreciem ce a realizat instituţia». Sună nebuneşte? Desigur. Dar măcar ar avea avantajul de a-ţi avea grupate vocile ostile, laolaltă. O Putere atît de extinsă are nevoie de o distanţă critică din cît mai multe direcţii.“

Cătălin TOLONTAN

tolo.ro, 14 iunie 

Foto: L. Muntean

Emisiunea "Punerea pe gînduri" din 21 iunie 2012, la RFI România, cu Otilia Nuţu şi Mircea Vasilescu. Prin telefon a intervenit Cristi Puiu. Au fost difuzate fragmente înregistrate cu Horia-Roman Patapievici, preşedintele ICR, şi senatorul Puiu Haşotti.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

jeans pixabay jpg
Originea inedită a celei mai populare perechi de pantaloni. Cum a ajuns îmbrăcămintea marinarilor și muncitorilor o ținută la modă
Blugii, așa cum le zic românii, sunt niște pantaloni foarte la modă, atât pentru bărbați cât și pentru femei. În realitate au purtat numele de Jeans sau Denim și au o istorie îndelungată. Inițial nu au avut nimic de-a face cu moda, fiind o îmbrăcăminte practică a claselor de jos.
Ocean apa de mare involburata Foto Shutterstock jpeg
Unicul animal mascul ce poate rămâne însărcinat! Specia fascinează oamenii de știință din întreaga lume
Sunt vietăți despre care am auzit cu toții, însă nu multă lume știe cât de fascinantă este, de fapt, această specie. Este vorba despre căluții de mare, care reușesc să fascineze oamenii de știință datorită unui fapt cu totul deosebit!
David H Carstens 02 foto arhiva personala jpg
Expert american în securitate: Rusia este o benzinărie cu focoase. Unde se ascunde slăbiciunea strategică a lui Putin
Expert în securitate și fost înalt oficial în Armata SUA, David H. Carstens a vorbit în cadrul unui interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia, despre cum poate fi învinsă Rusia și vulnerabilitățile lui Vladimir Putin.
George Simion Diana Sosoaca ID242485 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Alegerile din România, subiect de studiu pentru Universitatea Princeton. Defecțiunea suveranistă remarcată de un renumit profesor din SUA
Grigore Pop Elecheș, profesor de științe politice la titrata Princeton University, a făcut un studiu referitor la alegerile prezidențiale din România. El a împărtășit concluziile trase într-o analiză pentru „Adevărul”
cutie cu legume din sera Foto Shutterstock
Ce legume trebuie să plantăm în luna iunie? Așa vom avea o recoltă mai bogată ca oricând
O scurtă privire în calendar ne va arăta că deja ne aflăm în a doua jumătate a lunii mai. Iar pentru românii care locuiesc la curte această perioadă din an este foare importantă, dacă își doresc o recoltă bogată și delicioasă.
Atac masiv de drone în Ucraina Foto   Captură video Reuters jpg
De ce a întârziat România să se apere în fața dronelor timp de trei ani. Semnalul de alarmă tras de un general român
Generalul (r) Virgil Bălăceanu avertizează, într-o analiză pentru „Adevărul”, în privința lentorii cu care sunt adoptate legi esențiale pentru apărarea țării. Cel mai bun exemplu e legea care permite doborârea dronelor în spaţiul aerian românesc, promulgată de președintele interimar Ilie Bolojan
smaranda braescu
21 mai: Ziua în care s-a născut Smaranda Brăescu, aviatoare şi parașutistă română supranumită „Regina înălțimilor”
La 21 mai 1897 s-a născut Smaranda Brăescu, supranumită „Regina înălțimilor”. În 1877, Mihail Kogălniceanu a proclamat independența României. Iar în anul 2000 se stingea din viața Barbara Cartland, autoare de romane de dragoste.
Horoscop 22 28 aprilie, Shutterstock jpg
Horoscop miercuri, 21 mai. O zodie este suprasolicitată, iar un alt nativ își răsfață familia cu atenții
În viața unui nativ vor ieși la iveală mai multe secrete intime. Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de miercuri, 21 mai.
tipa salata verde shutterstock 44019709 0 jpeg
Ce trebuie să pui în salata verde, ca să nu mai aibă gust amar? Doar bucătarii din restaurante de top cunosc secretul
Salata verde este un element de bază în multe diete sănătoase și mese ușoare. Cu toate acestea, un gust amar neașteptat poate transforma o salată proaspătă într-o experiență culinară dezamăgitoare.