„Doamne, trebuie să mai facem asta“ - interviu cu jurnalistul Vlad MIXICH

Publicat în Dilema Veche nr. 576 din 26 februarie - 4 martie 2015
„Doamne, trebuie să mai facem asta“   interviu cu jurnalistul Vlad MIXICH jpeg

Care e subiectul pe care l-aţi documentat cel mai greu? 

Dacă mă gîndesc la îngreunarea accesului la informaţie, au fost mai multe. Dar totuşi nu astfel de subiecte sînt cel mai greu de documentat, deoarece cu cît e mai greu, cu atît munca e mai provocatoare, pasionantă pînă la obsesie, interesantă. Aşa că cel mai greu subiect pe care l-am documentat a fost despre transplantul în România. Era în anii cînd România era pe ultimul loc în Europa la capitolul acesta (azi nu mai e) şi am scris despre problema asta plecînd de la povestea unei mame dintr-un sat bănăţean, o doamnă pe cît de simplă în exterior, pe atît de bogată înlăuntru. Băiatul ei cel mare, singurul băiat, a murit la 25 de ani într-un accident de maşină. Şi această mamă, fără nici un fel de sensibilizare prealabilă, a fost de acord ca toate organele băiatului ei să fie donate. Condiţiile impuse de statul român în astfel de cazuri sînt fără milă. Am condus pînă într-un sat din călcîiul Banatului ca să vorbesc cu tanti Neli, iarna, pe o şosea pustie de pe marginea căreia mă priveau cele mai mari bufniţe pe care le-am văzut vreodată pe viu. A fost cel mai greu interviu din viaţa mea. Tanti Neli, o ardeleancă bucălată şi curată, mi-a povestit cum a semnat hîrtiile pentru donarea organelor băiatului ei: „Îţi dai seama că semnezi pe viaţă şi pe moarte? Ca şi cum ai semna o sentinţă la moarte pentru cineva drag. Îţi dai seama? Că te uiţi cătră el ca şi cătră soare…“ Nu trecuseră nici 24 de ore de la moartea băiatului cînd a trebuit să semneze hîrtiile alea. Incredibilă tăria şi înţelepciunea acestei femei. Uite, şi acum când scriu mi s-a pus un nod în gît. 

Reţeaua

Binecuvîntat fie sfîntul Facebook. Într-o zi mi-a scris un băiat. Îmi povestea nişte complicăţenii, ceva birocrăţesc, chestii din astea. I-am răspuns politicos, dar nu am urmărit subiectul. Părea plicticos. Apoi, peste cîteva luni m-am întîlnit cu două doamne frumoase şi deştepte care lucrau pentru bolnavii de cancer. Voiau să schimbe o lege şi mi-au cerut ajutorul. Cu ele a venit şi băiatul care-mi scrisese pe Facebook. Şi toată seara am discutat doar cu el. L-am luat la întrebări, l-am tras de limbă, i-am respins toate referinţele birocrăţeşti pentru că tipul avea o poveste. I-am simţit povestea cum amuşină ursul mierea. În aceeaşi seară, după ora 11, l-am sunat şi i-am spus că vreau să merg la el la Viena. A doua zi am fost în avion. 

Şi ce a însemnat apoi, jurnalistic şi uman, să vă reîntoarceţi la subiect odată cu filmul? 

Subiectul cu reţeaua citostaticelor s-a transformat dintr-un subiect jurnalistic într-o cauză, apoi dintr-o cauză în definiţia unui scop, iar acum înseamnă planuri şi muncă în viitor. Ce vreau să spun e că nu am părăsit cu adevărat niciodată subiectul. El a crescut, şi eu împreună cu el. M-a schimbat. E foarte posibil să-mi schimbe şi viitorul. Asta e puterea neţărmurită a unei pasiuni povestite bine. 

Pot influenţa/schimba textele realitatea? Cînd aţi simţit-o cu adevărat? 

Da. Prima dată am simţit-o cu Reţeaua. E ca o beţie. E multă muncă şi nebunie în spate. Dar prima condiţie e să nu o faci de unul singur. Eu singur, fără Vlad Voiculescu, capul

, nu puteam. Noi doi, fără toţi cei care ne-au ajutat – avocaţi, medici, pacienţi, oameni din interiorul Ministerului Sănătăţii, producători TV –, nu puteam face mare scofală. E adevărat că după reportajul publicat pe HotNews am primit cereri de înscriere (cu nume, prenume, date de contact etc.) din partea a peste 400 de voluntari din 26 de ţări europene. Atunci ne-am dat seama că e ceva mare. Şi atunci ne-am zis: la dracu’, trebuie să schimbăm legea. Doar nu o să cărăm la nesfîrşit citostatice cu avionul. Şi am început să lucrăm la asta. Opt luni mai tîrziu lucrurile începuseră să se mişte. Un an şi ceva mai tîrziu, problema se rezolvase. Şi totul a plecat de la un text. Apoi am uitat, ne-am luat cu viaţa. Pînă cînd am văzut filmul lui Claudiu Mitcu şi atunci ne-am zis: Doamne, trebuie să mai facem asta. E prea tare. Creează dependenţă. Ştii? Să schimbi în bine realitatea fără să fi politician, milionar sau star TV, e ceva adictiv. Vezi, simţi, trăieşti că se poate. Şi încerci din nou. Pînă reuşeşti din nou. Am mai reuşit de cîteva ori. Dar vrem mai mult. Dacă s-a putut o dată, de ce să nu se poată de mai multe ori? Condiţia

e să nu o faci de unul singur. 100 de neuroni neconectaţi sînt doar nişte celule inutile. 100 de neuroni conectaţi pot oricînd să schimbe lumea.   

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Captură de ecran din 2025 05 31 la 12 25 58 png
Cum să împiedici păsările să-și facă cuib în curtea sau pe lângă casa ta. Trebuie să montezi ceva!
Pe măsură ce înaintăm în perioada caldă a anului, nu vom începe să ne confruntăm numai cu temperaturi ridicate și insecte supărătoare.
Aglomerație la stația de metrou Unirii - oameni care urca pe scări FOTO Shutterstock
Un exercițiu pe care îl faci zilnic are efecte surprinzătoare asupra sănătății
Urcatul scărilor, deși pare un gest banal pe care îl facem zilnic, poate aduce beneficii atât sănătății fizice, cât și celei psihice.
rusia atacuri jpg
Val de atacuri cu drone și rachete lansat de Rusia asupra Ucrainei, în pragul unor presupuse negocieri de pace la Istanbul
Rusia a lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă un atac masiv asupra Ucrainei, utilizând 114 drone și rachete, cu doar câteva zile înaintea unor discuții de pace anunțate de Moscova pentru luni, la Istanbul – discuții la care Kievul nu a confirmat încă participarea, scrie Kyiv Post.
cernobil colaj pexels jpg
Cum s-a produs accidentul de la Cernobîl, în urmă cu 39 de ani: „Nu exista nicio cale de salvare”
Pe 26 aprilie 2025, s-au împlinit 39 de ani de la cel mai grav accident nuclear din istorie: explozia reactorului 4 al centralei de la Cernobîl. Tragedia a devenit un exemplu elocvent despre eșecul unui stat în a-și proteja cetățenii în fața unei crize majore.
Dr  Eduard Danaila Sanador 1 jpg
Dr. Eduard Dănăilă, șeful Secției de Oncologie SANADOR: „Stilul de viață influențează foarte mult riscul de apariție a cancerului“
Cancerul are un prognostic mai bun dacă este descoperit în faze incipiente. Pentru asta, trebuie să facem controlul medical anual și să ne prezentăm la medic atunci când simțim modificări.
Maia Morgenstern la Festivalul Versus de la Râmnicu Vâlcea Colaj MG Motor&Nicolae Nistor&Teatrul Anton Pann
Maia Morgenstern, Florin Piersic Jr. și teatrul care mută centrul cultural al României la Vâlcea
Festivalul Versus aduce la Vâlcea vedete ca Maia Morgenstern și Florin Piersic Jr. și transformă orașul într-un nou pol cultural al României.
Ziua Mondială fără Tutun la Sibiu: Mere contra țigări Foto Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu
31 mai, Ziua Mondială fără Tutun: România, locul 4 în UE la fumat. Merele de la Sibiu, simbolul unei revolte tăcute
România e pe locul 4 în UE la fumat în 2025. Ziua Mondială fără Tutun e marcată prin campanii simbolice, precum „Mere contra țigări” la Sibiu, pentru a încuraja renunțarea la fumat.
Loretta Swit FOTO Profimedia
Loretta Swit, actrița din serialul M.A.S.H., a murit la vârsta de 87 de ani
Loretta Swit, care a câștigat două premii Emmy pentru rolul său din popularul serial de comedie M.A.S.H., a murit vineri, potrivit agentului ei publicitar.
petru si asan
Unicul imperiu al românilor din istorie. A durat 235 de ani și a rivalizat cu Imperiul Bizantin
Atunci când vine vorba despre statele medievale românești, cei mai mulți oameni se gândesc imediat la Țara Românească, Moldova și Transilvania. Însă, chiar înainte de apariția acestora a mai existat un altul, considerat un imperiu îndeajuns de puternic încât să îi rivalizeze chiar și pe bizantini.