Divorțul de Speranța

Brăduț FLORESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 340 din 19 - 25 august 2010
Divorțul de Speranța jpeg

Cînd oamenii din jurul meu încep să spere, mă trec fiori reci. E semn că urmează vremuri indolente şi iraţionale. Preşedintele speră că veniturile. Premierul speră că legea impozitării pensiilor. Selecţionerul Naţionalei de fotbal speră că următorul meci. Drumarii speră că autostrada. Meşterii speră că faianţa. De la Speranţa pentru toată lumea, fără număr, fără număr.

E ca şi cum aş spune eu că sper să termin acest articol. Închid televizorul, mă aşez la calculator şi nu mă ridic pînă nu-i gata. Hop! I-am desfăcut speranţei contractul de muncă. Treaba asta cu speratul e o mare ipocrizie. Îi pasezi destinului munca pe care trebuia s-o faci tu. Teleportezi nişte sarcini pămînteşti într-un tărîm ezoteric, tangent cu Divinitatea. „Sper“ e un fel de „Doamne-ajută“ al ateilor.

Înţeleg să spunem „cred“. Măcar ne asumăm răspunderea pentru ceea ce grăim. Am stat, ne-am gîndit, şi din conjugarea informaţiilor cu raţiunea, a rezultat un crez. Cred că o să ieşim din criză. Cred că o să cîştigăm meciul. Cred în Dumnezeu. De cîte ori ai auzit pe cineva că „speră în Dumnezeu“? Adică da, ar fi o treabă să existe şi să fie atotputernic şi milostiv, dar nu sînt convins că e aşa şi, oricum, nu vreau să arătaţi spre mine dacă nu există.

Camelia Potec, cînd a luat aur la Olimpiada de la Atena, o fi sperat să cîştige? Mă îndoiesc că stătea nopţile pe marginea bazinului nutrind nădejdea că apa de pe culoarul 1 va fi mai puţin densă la ora concursului. Mă îndoiesc că dădea în bobi şi în babe. Cred că a cîştigat aurul pentru că a fost mai bună decît celelalte şapte finaliste. A muncit mai mult. A fost mai inteligentă. A avut mai multă forţă în braţe. A fost mai tehnică.

Sau ialomiţeanul acela – pe care-l dau mereu exemplu – Robertin Adrian Dinu, care a dat în judecată Poliţia Rutieră pentru o simplă amendă de radar. O fi sperat să cîştige procesul şi să scoată în afara legii o întreagă generaţie de radare pline de hibe? Mă îndoiesc. Cred că dl Dinu a ştiut că are dreptate, a crezut în instituţia justiţiei şi, mai presus de orice, s-a înhămat la un demers pe care mulţi dintre noi îl consideră lipsit de orice sorţi de izbîndă. „N-are, dom’le, nici o şansă.“ – ar fi zis Nea Costică. Acelaşi Nea Costică care joacă săptămînal la 6 din 49. Să ştii, să crezi şi să faci. Nu să declari speranţe, ci să le întrupezi. Cînd toţi sîntem în genunchi, primul care se ridică devine speranţă. Ia uite, ăsta a putut, pot şi eu. Ia să mă ridic şi eu. De fapt, nu despre speranţă vorbim aici, ci despre puterea exemplului. Pe care ori alegi să-l urmezi, ori convieţuieşti în continuare cu această nevastă grasă, leneşă şi proastă, pe nume Speranţa.

Dacă ne-am folosi creierul, o, dacă ne-am folosi creierul, cîtă energie şi cît timp am salva! Cîte absurdităţi, cîte prostii, cîte utopii s-ar şterge de pe playlist-ul speranţei! (Apropo, aţi remarcat că toate distopiile se împlinesc?) Cîte zile din viaţă n-am mai petrece nădăjduind că cineva o să facă ceva, că ceva se va întîmpla cumva, că undeva există cineva şi tot aşa.

De fapt, existăm noi, aici şi acum, asta e cert. Şansele ca ceva să se întîmple sînt măsurabile şi alterabile prin acţiunea noastră. Dacă alergăm mai repede, şansele de a cîştiga cursa cresc. Dacă instrumentăm bine un caz, şansele ca justiţia să fie oarbă sînt mai mari. Ce rost are speranţa în povestea asta? Sperăm că adversarul va juca prost, mai prost ca noi, asta e speranţa. E o formă de a recunoaşte că sîntem impotenţi şi leneşi.

Flegma asta de un gri stresat e mediul ideal pentru apariţia de eroiaşi. Unul care, măcar pentru o clipă, reuşeşte să nu mai spere, ci să facă ce-şi doreşte, devine exemplu de urmat pentru o subturmă (nu vă iluzionaţi, nu-l urmează nimeni, e doar o clasificare). Unul care n-a făcut nimic notabil în viaţă devine eroiaş şi lideruţ pentru că şi-a mutat indolenţa într-o ţară tropicală. Dă interviuri, apare la TV, e invitat să-şi dea cu părerea. A publicat şi în Dilema.

Brăduţ Florescu este jurnalist de călătorii, proprietar al site-urilor www.amazingrace.ro şi www.tedoo.ro.

Fotografii realizate de Brăduț Florescu.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Calcule, impozite, taxe, avere FOTO shutterstock
„Statul nostru, cel de toate zilele, e cel mai imprevizibil plătitor”. Ce spune un antreprenor despre noile măsuri fiscale
Impactul noilor măsuri fiscal-bugetare este mai amplu decât o arată cifrele oficiale. Pentru antreprenorii din domenii esențiale precum siguranța la incendiu, efectele se propagă pe mai multe niveluri, de la aprovizionare și producție, până la relația cu clienții și statul.
incretirea frunzelor la rosii jpg
Motivul pentru care se încrețesc frunzele la roșii. Cum vă puteți salva recolta
Românii care au norocul de a locui la curte se află mereu în căutarea unor metode de a valorifica la maximum spațiul pe care îl au la dispoziție.
Muncitoare în textile. Foto: Pixabay.com
Oferta globală de îmbrăcăminte se reconfigurează: cine va fabrica genul de produse „Made in China"
Dominația Chinei în industria mondială de textile și confecții se destramă, slăbită de creșterea costurilor, constrângerile de reglementare și specializarea neprofitabilă. Revenirea lui Trump la Casa Albă și politica sa comercială agresivă ar putea accelera diversificarea lanțurilor de aprovizionare
Canicula caldura Europa FOTO Shutterstock jpg
Canicula pune presiune pe economia europeană. Care sunt noile riscuri sistemice
Europa trece printr-un nou val de căldură în această perioadă, pe măsură ce un curent apăsător se extinde peste jumătatea sudică a continentului. Temperaturile ridicate sunt cauzate de o masă de aer sahariană care este ținută în loc de un sistem de presiune ridicată, extins și de lungă durată.
bebelus ceas desteptator shutter jpg
Un start-up din Texas vinde scutece cu ciuperci care „mănâncă” plasticul: "Le-am oferit un alt tip de copac"
Scutecele de unică folosință ajung la groapa de gunoi și rămân acolo sute de ani. Un start-up din Texas vrea să schimbe asta cu un aliat neașteptat: ciupercile care „mănâncă” plasticul.
Akram Ojheh și fiul său. Foto: Le Monde 1977 (LAURENT MAOUSGAMMA RAPHO)/ Facebook.
Povestea magnatului Akram Ojjeh și moștenirea colosală pe care a lăsat-o. Dezvăluirile fiului său, influencer: „Nu mi-e rușine, m-am născut miliardar”
Akram Ojjeh Jr., unul dintre cei mai cunoscuți influenceri auto din Franța, cu peste un milion de urmăritori pe rețelele sociale ca YouTube și Instagram, a dezvăluit recent povestea din spatele averii sale impresionante și controversele legate de uriașa moștenire lăsată de tatăl său, Akram Ojjeh.
sofer freepik jpg
Ponturi pentru șoferii care merg în vacanță cu mașina, pentru a ajunge în siguranță la destinație: "Distanța corectă este jumătatea în metri a vitezei pe care o ai"
Este perioada vacanțelor și tot mai multe accidente se petrec pe șoselele din România. Expertul în conducere defensivă Titi Aur le recomandă șoferilor, printre altele, să respecte regula celor 2 secunde și să păstreze distanța față de mașina din față.
Dunărea  Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL (2) JPG
Capcanele celor mai periculoase râuri din România. „Apele pot părea prietenoase, dar ascund riscuri și tragedii”
Vara, mulți români aleg să se răcorească pe malul râurilor, dar scăldatul în Dunăre, Olt, Mureș, Prut, Siret sau Strei este periculos chiar și pentru înotătorii experimentați. Curenții puternici și imprevizibili, zonele poluate, adâncimile mari și malurile abrupte transformă apele în capcane.
Conturile adolescenților sub 16 ani vor fi șterse în Australia  Sursa Freepik com jpg
Țara care interzice accesul copiilor pe rețelele sociale. Peste un milion de conturi ale celor sub 16 ani vor fi șterse
Australia poate deveni prima țară din lume care interzice accesul persoanelor sub 16 ani la rețelele sociale populare ca Instagram, TikTok, Snapchat, Facebook și X, printr-o lege care urmează să intre în vigoare până la sfârșitul anului 2025.