„Diversitatea donatorilor ne asigură libertatea“ – trei întrebări pentru Vlad URSULEAN

Publicat în Dilema Veche nr. 571 din 22-28 ianuarie 2015
„Diversitatea donatorilor ne asigură libertatea“ – trei întrebări pentru Vlad URSULEAN jpeg

Casa Jurnalistului, „o comunitate de reporteri independenţi“ (casajurnalistului.ro) se întreţine de ceva vreme din donaţii; articolele voastre sînt premiate la Gala Superscrieri – pare că indie-jurnalismul vostru are nu doar prezent, dar şi viitor. Ce se află în spatele acestei imagini?

Sîntem o gaşcă de tineri care vor să exploreze realitatea şi să povestească despre asta. Am încercat s-o facem în cadrul sistemului, prin ziare, radio-uri, televiziuni, agenţii de publicitate, whatever. A fost naşpa. Aşa că ne-am făcut propria platformă şi am reuşit să ajungem pe linia de plutire, fără compromisurile „inevitabile“ în jurnalism. În rest, puţin talent şi multă şurubărie, dezintegrarea sinelui, petreceri cu manele şi alte trăsnăi.

Care e cel mai dificil lucru cînd faci jurnalism fără publisher, fără deadline, fără resurse?

E o senzaţie foarte mişto să-ţi bagi picioarele în reguli, dar asta înseamnă că trebuie să reconstruieşti totul de la zero. La fiecare subiect. Genul jurnalistic, politica editorială, tehnica de documentare, totul e pus în discuţie. După ce te-ai lămurit cît de cît cu asta, trebuie să trăieşti cu fantoma textului ideal. Nimeni nu te împiedică să-l scrii. Eşti doar tu. Niciodată destul de bun. Aşa că tragi de timp, lungeşti subiectul, intri în panică, pac, au trecut şase luni, ce faci cu viaţa ta?!

Nu te pune nimeni să ai vreo rutină, cică rutina ucide creativitatea, dar rutina te poate şi apăra în faţa depresiei, a episoadelor maniacale, a dereglărilor de toate felurile. Noi ne susţinem cît putem unii pe alţii, dar e greu să-ţi dai seama cînd cineva e pe înaltele culmi ale raţiunii sau e, pur şi simplu, un distrus.

Există riscul ca jurnalismul independent să prefere subiecte şocante/sordide/emoţionale, sub presiunea publicului donator? Care sînt criteriile după care vă alegeţi subiectele?

Abordările tabloide sînt la ele acasă în modelul de presă bazat pe publicitate, unde ai nevoie de milioane de oameni care să dea plictisiţi click pe titlul senzaţionalist şi peste cinci secunde să închidă pagina. Oamenii care donează sînt cei puţini, care parcurg pînă la final un articol, înţeleg şi apreciază demersul jurnalistic.

Pentru unii, a contribui la jurnalismul independent este un gest de contra-cultură. Alţii donează la subiecte pozitive. Alţii, la subiecte mizerabiliste. Dar majoritatea sînt, pur şi simplu, bucuroşi că au ce citi în limba română, că se mişcă ceva şi la noi. Diversitatea donatorilor ne-a asigurat o libertate greu de imaginat.

Aşa că nu-i nevoie să stăm geană pe trafic şi donaţii. Fiecare îşi alege în felul lui subiectele şi abordările. Eu am o listă imensă cu potenţiale subiecte la care iau în calcul noutatea, utilitatea şi alte criterii clasice, dar mă arunc, după cîte unul, în impulsul de moment, ghidat de entuziasm şi curiozitate personală. Cel mai important e să te pasioneze subiectul, să fie principala ta preocupare. Pasiunea e contagioasă, se prinde şi de cititor.

a consemnat Marius CHIVU

Foto: Dan Perjovschi

index jpeg 2 webp
Pantofii lui Van Gogh
Este înțelegerea pașnică, în febrila încrîncenare de a nu mai vrea să înțelegi nimic.
p 10 jpg
Boema ca o operă
În opera lui Puccini, marile încercări ale vieții (iubirea și moartea, boala, prietenia) sînt livrate în forma lor epurată, căci personajele le trăiesc boem.
p 11 desen de J  J  Grandville jpg
Paris, ultimii boemi
Cum recunoști azi un boem, la Paris?
image png
În stație la Boema
Pentru Ozun, „stația” boemei trece, așadar, fără să lase urme nici măcar în amintire.
image png
Îndreptar boem
Să reținem amprenta lăsată de acești grozavi pictori asupra istoriei artei, asupra dumneavoastră, asupra mea.
p 13 jpg
Trei roluri ale boemei în cultura română
Fără îndoială, boema e una dintre puterile literaturii și artei asupra societății.
p 14 jpg
Boemul, un desuet?
De aceea, viața boemă a fost și fericit asociată cu aristocrația interioară și eleganța profunzimii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.