Disperaţi după normalitate

Bianca TOMA ┼či Cristian GHINEA
Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
Disperaţi după normalitate jpeg

- argument -

Preocupa┼úi de majorit─â┼úi, c─âtu┼če ┼či denun┼úuri, ├«mpachetate ├«n zeci de breiching niuzuri, din politica intern─â, cu agenda de politic─â extern─â ocupat─â de Putin, uit─âm de o vreme s─â ne uit─âm ┼či la o alt─â vecin─âtate a Rom├óniei, pe vremuri numit─â generic ÔÇ×butoiul cu pulbereÔÇť al Europei: Balcanii de Vest. ├Än ultimii doi ani de la semnarea, sub tutela UE, a acordului de normalizare a rela┼úiilor Belgrad ÔÇô Pri┼čtina, lucrurile au evoluat, unele ├«n bine, altele deloc spectaculos, dar din toate direc┼úiile ├«ns─â, spre UE. Asta nu ├«nseamn─â c─â tensiunile s-au stins definitiv sau c─â s-a f─âcut pace cu trecutul. Dar ├«nseamn─â c─â exist─â dorin┼ú─â, determinare ┼či, cum ├«i place Bruxelles-ului s─â spun─â: un

. Pentru unele state din regiune, acest plan a evoluat p├«n─â la statutul de stat candidat la UE, pentru altele este nevoie de mai multe resurse, r─âbdare, cunoa┼čtere, iar pentru unele chiar de recunoa┼čtere. 

Centrul Rom├ón de Politici Europene a organizat, ├«mpreun─â cu Kosovo Foundation for Open Society ┼či British Council, o vizit─â de documentare ├«n Kosovo, parte a proiectului ÔÇ×Connecting with EuropeÔÇť, ├«n care am invitat reprezentan┼úi ai Parlamentului Rom├óniei, ai organiza┼úiilor nonguvernamentale, exper┼úi interesa┼úi ┼či activi ├«n zona Balcanilor ┼či, mai ales, jurnali┼čti rom├óni pe care s─â ├«i punem fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â cu noile realit─â┼úi dintr-una din cele mai tensionate locuri din regiune: Pri┼čtina. Pe toate vocile, de la pre┼čedinte la membri ai executivului, de la parlamentari la primarul uneia din cele mai importante comunit─â┼úi s├«rbe din Kosovo, cea de la Graciani┼úa, de la EULEX ÔÇô cea mai mare misiune extern─â a UE pentru justi┼úie ÔÇô la ambasadori, de la jurnali┼čti p├«n─â la veteranii de r─âzboi, am putut vedea mult din fe┼úele acestei regiuni.

Ca ┼či ├«n cazul Ucrainei ├«nainte de Euromaidan, relat─ârile despre aceste locuri s├«nt pu┼úine, iar atunci c├«nd s├«nt preluate sau aduse ├«n fa┼úa opiniei publice s├«nt, de regul─â, negative, conflictuale. Pentru c─â normalitatea nu face ┼čtiri. Iar Kosovo este un loc disperat dup─â normalitate. Un loc pe care reputa┼úia ├«l ajunge mereu din urm─â ┼či unde oamenii se str─âduiesc, aproape ├«nduio┼č─âtor, s─â te conving─â c─â ┼či ┼úara lor eÔÇŽ o ┼úar─â normal─â, ca orice alt─â ┼úar─â. 

Unul dintre obiectivele vizitei de documentare ├«n Kosovo a fost acela de a vedea ┼či de a ├«n┼úelege a┼čtept─ârile acestei regiuni de la Bucure┼čti, de a vedea cum ┼či ├«n ce fel experien┼úa noastr─â recent─â de tranzi┼úie poate fi exportat─â, dac─â nu e momentul unor abord─âri bilaterale mai constructive ┼či mai consistente. A┼čtept─ârile fa┼ú─â de Rom├ónia s├«nt mari ┼či pleac─â dintr-un refuz: refuzul de a recunoa┼čte acest stat. Dincolo de asta, am discutat despre cum putem lucra ├«mpreun─â ÔÇô dac─â Bucure┼čtiul nu recunoa┼čte Kosovo, nu ├«nseamn─â c─â acesta nu exist─â. ┼×i dac─â exist─â, trebuie ajutat s─â se normalizeze. Altfel, s─âr─âcia, izolarea, extremismul pot readuce ├«n actualitate metafora cu butoiul de pulbere. Este o tem─â ├«n care am l─âsat vocile din Kosovo s─â vorbeasc─â cu publicul rom├ón: oficiali, veterani, vecini de extremi┼čti fugi┼úi ├«n Siria, jurnali┼čti. To┼úi ├«n c─âutarea normalit─â┼úii, ├«ntr-un stat care vrea s─â ne conving─â c─â nu a┼čteapt─â nimic special de la noi, dec├«t normalitate.

Ilustraţie realizată de Ion BARBU

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.