Disperarea se combate prin rîs – interviu cu Sergiu CELAC, diplomat

Publicat în Dilema Veche nr. 321 din 8-14 aprilie 2010
Disperarea se combate prin rîs – interviu cu Sergiu CELAC, diplomat jpeg

Cît contează, în mod real, conspiraţiile în politica internaţională (grupul Bilderberg, masonii, evreii...)?

Wikipedia defineşte conspiraţia drept o înţelegere secretă cu scopul de a comite un act ilegal sau condamnabil sau de a urmări un obiectiv legitim prin utilizarea unor mijloace nepermise. Conspiraţia este veche de cînd lumea, atît în relaţiile interumane, cît şi în practica politică la nivel naţional şi internaţional; ea se plasează, moral şi juridic, în zona infracţionalităţii. Formaţiunile teroriste şi caracatiţele mafiote se încadrează firesc în această categorie. Teoria conspiraţiei este un produs mai recent al literaturii de ficţiune, alimentate de folclorul urban care atribuie, cel mai des pe nedrept, unor grupuri sau asociaţii informale, altfel benigne, intenţii criminale de dominaţie mondială. Catalogarea Grupului Bilderberg drept conspiraţie este, evident, aberantă.

Puteţi face o clasificare a celor mai importante dintre ele (politice, religioase...), un „top“ al lor?

Sfera pe care o cunosc întrucîtva este cea a grupurilor internaţionale de reflecţie din afara sferei guvernamentale care, pentru a fi eficiente, păstrează o anumită discreţie asupra componenţei lor şi asupra conţinutului dezbaterilor. În acest cadru se aplică, adesea, regulile Chatham House (după numele clădirii care găzduieşte Institutul Regal de Afaceri Internaţionale din Londra): tot ce se discută poate fi folosit public, dar fără a preciza cine ce a spus. Mai cunoscute dintre cele care funcţionează în prezent sînt conferinţele Davos, Institutul Aspen, Consiliul pentru Relaţii Externe de la New York, Comisia Trilaterală, Clubul de la Roma, Grupul Bilderberg, Clubul Valdai. Cam toate au fost victime ale speculaţiilor conspiraţioniste, deşi sînt perfect respectabile. O bibliografie selectivă utilă a lucrărilor (savante, istoriografice, literare, cinematografice, jocuri video), care dezvăluie resorturile intime ale conspiraţiilor moderne, poate fi consultată în Wikipedia la tema conspiracy theory. Pot afirma, în cunoştinţă de cauză, că şedinţa unui grup de reflecţie existent, în marginile căreia se urzeşte un complot internaţional, este descrisă cu acurateţe clinică în romanul Icon (1996) de Frederick Forsyth, autorul valoroaselor Ziua şacalului (1971) şi Cîinii războiului (1974), după care s-au făcut şi filme de succes.

Există o diferenţă între teoriile conspiraţiei româneşti şi cele din alte spaţii culturale?

Dacă există o particularitate a conspiraţionismului românesc, aceasta este credulitatea înduioşătoare şi înclinaţia de a accepta cu voioşie, pe nemestecate, cele mai fanteziste interpretări ale unor fenomene pentru care există, de altfel, explicaţii perfect rezonabile. Dorim prea des să descoperim urzeli sinistre în spatele unor manifestări de incompetenţă sau sfînta prostie omenească. La noi, metafora bate paradigma.

Consideraţi că Ceauşescu credea în conspiraţii?

Sigur că da, mai ales în ultimele două decenii ale vieţii, cînd a devenit tot mai îngust-dogmatic şi mai speriat. Intriga bizantină, înlocuirea încrederii prin şantajabilitate şi priceperea faptului că menţinerea la putere este condiţia supravieţuirii fizice sînt trăsături definitorii ale regimurilor totalitare de orice nuanţă. Serviciile secrete erau un instrument vital al puterii, dar iată că şi aici Ceauşescu s-a păcălit. De presă în comunism ce să mai vorbim...

Credeţi că teoria conspiraţiei este o maladie specifică mai ales estului Europei? Secretomania a continuat în ţările ex-comuniste şi după 1990?


Desigur că nu, dar în lumea post-comunistă fenomenul este potenţat de amintiri recente. Priza la public a teoriilor conspiraţioniste este explicabilă, aici, prin deschiderea bruscă a accesului unor mase largi de oameni la o cantitate imensă de informaţii, veridice sau nu, după o jumătate de secol de secetă informaţională şi trai în minciună. Pe de altă parte statele, prin definiţie, deţin pretutindeni monopolul asupra folosirii legitime a violenţei şi a dreptului de a avea secrete în domenii ce ţin de interesul naţional. O nervozitate publică excesivă în această privinţă în condiţiile unei democraţii, chiar şi imperfecte, nu se justifică atîta timp cît funcţiile protective ale statului se exercită într-un cadru legal, transparent şi responsabil, iar orice abatere se sancţionează prompt şi drastic.

Din cîte aveţi ştiinţă, sînt românii incluşi în vreuna din conspiraţiile mondiale?


De conspiraţii nu ştiu, dar sînt cîţiva români, nu mulţi, care sînt invitaţi regulat la dezbateri în cadru restrîns cu caracter confidenţial, fără a angaja responsabilitatea guvernului propriu, pe teme majore ale vieţii internaţionale. Fiind diplomat de profesie, deprins cu rigorile şi disciplina meseriei, ştiu despre ce vorbesc.

Există vreo conspiraţie reuşită de la un cap la altul?


Sincer, nu ştiu şi nu cred. Întotdeauna intervin elemente aleatorii, erori de calcul, slăbiciuni omeneşti. Diplomaţii nu sînt echipaţi profesional şi psihologic pentru operaţiuni clandestine, chiar dacă acestea sînt sancţionate, explicit sau nu, de autoritatea statului. Un istoric poate furniza, eventual, un răspuns mai precis la această întrebare.

Dar vreuna benefică?

Benefică, deşi haotică şi sîngeroasă, a fost răsturnarea de sistem din România în decembrie 1989. Păcat că nu a fost precedată de o conspiraţie ticluită ca lumea. Au fost atunci şi în perioada ulterioară (acum se mai ştie cîte ceva) diferite planuri externe pentru viitorul României, dar nici unuia nu i-a reuşit pasienţa pe de-a-ntregul. Şi a ieşit ce a ieşit. Pînă la urmă, din punctul de vedere al diplomatului, per ansamblu nu-i rău. Direcţia generală este destul de limpede. Totul este să nu facem greşeli stupide.

Care trebuie să fie atitudinea noastră cea mai apropiată de normalitate faţă de teoriile conspiraţiei?

Cred că cea mai bună povaţă ar fi să nu mai vedem OZN-uri deasupra oricărui pîlc de salcîmi sau duzi. Conspiraţii de toate felurile au fost şi vor mai fi. Intoxicaţii mediatice pe această temă şi mai dihai. Statistic, impactul lor asupra cursului istoriei este cel puţin discutabil. De aceea, mi se pare mai rezonabil să transformăm patologia în amuzament. Lectura cărţilor sau vizionarea filmelor despre conspiraţii – a celor bune, fireşte – este o desfătare estetică, nu un motiv de panică, încrîncenare sau chemare la luptă. Disperarea se combate cel mai eficient prin rîs.

a consemnat Iaromira POPOVICI.

Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.
Cloud system moving into Chatham Sound png
Depinde doar de noi
Altă veste bună din 2022 vine tot din emisfera sudică. În unele zone din Marea Barieră de Corali din Oceanul Pacific, cercetătorii au observat o însănătoșire și o extindere a recifurilor de aici.
p 11 WC jpg
Liberul-arbitru și paradoxul „poluării bune”
Dar chiar și dacă nu vrem să facem nimic, partea plină a paharului este că noi avem șanse bune să murim de moarte bună, în aproape aceleași condiții climatice în care am trăit.
p 12 Tarkovski, Nostalgia jpg
Pandemie cu final ca-n filme
Am strîns puncte din tot felul de grozăvii ale pandemiei, așteptînd vaccinul, așteptînd remediul, așteptînd vestea eliberatoare. Și, în cele din urmă, am cîștigat, tancul american a apărut.
p 13 M  Chivu jpg
Copilul călare pe porc sau falsul conflict dintre tradiție și modernitate
Generația mea poate a făcut mai multe sau mai puține. Am făcut ce am putut. Însă viitorul este deja aici. Iar cei care pot prelua ștafeta sînt și ei aici.
06F2AB41 2CE7 4E53 9857 4D9205D89939 1 201 a jpeg
2022, cu bune
Gura mea de aer: cu acel zîmbet curat, te privește fix în ochi și, pe un ton apăsat, îți spune: „Tati, te iubesc!”.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.