Direcţie şi scop

Publicat în Dilema Veche nr. 436 din 21-27 iunie 2012
Conjuraţia Eminescu (II) jpeg

Fără proiectele literare ale ICR din ultimii ani mă gîndesc că aş fi fost acum un critic literar destul de ignorant şi, oricum, inutil literaturii în mijlocul căreia m-am format şi unde exist profesional. ICR m-a făcut să gîndesc şi să funcţionez la un nivel superior, mi-a dat încredere că pot face lucruri cu adevărat importante, şi nu pentru mine, dar, mai ales, pentru alţii; altfel spus, ICR mi-a oferit, într-o bună măsură, direcţie şi scop.

Mai întîi, ICR m-a scos în lume, mi-a oferit şansa de a ieşi din mica şi provinciala noastră ogradă culturală şi, practic, de a mă profesionaliza, dar şi de a-mi cîştiga o anume demnitate profesională, luînd parte la evenimente din străinătate la care niciodată nu aş fi avut acces. În ultimii ani – şi eu, şi alţi colegi de critică literară – am participat la conferinţe şi sesiuni de comunicări, la dezbateri, la proiecte de traducere, la workshop-uri literare, la saloane şi tîrguri de carte. Am fost, astfel, integrat sau cel puţin m-am simţit ca parte dintr-un sistem cultural deschis, dinamic, divers, european, într-un cuvînt, normal.

Dar, dincolo de nivelul personal, ICR mi-a creat mie şi colegilor mei oportunităţile de a promova literatura română în străinătate. Am ţinut prelegeri despre cărţi, autori şi mişcări literare, am moderat şi am participat la dezbateri internaţionale despre literatură, am lansat cărţi şi autori în traducere, am alcătuit cataloage pentru saloane şi tîrguri de carte, am întîlnit editori străini, am ajutat la formarea tinerilor traducători, am scris despre literatura română în reviste străine şi am publicat în antologii critice din străinătate. Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil fără proiectele ICR, care au oferit literaturii române o vizibilitate la care pînă acum cîţiva ani nici nu îndrăznea să spere.

Emisiunea "Punerea pe gînduri" din 21 iunie 2012, la RFI România, cu Otilia Nuţu şi Mircea Vasilescu. Prin telefon a intervenit Cristi Puiu. Au fost difuzate fragmente înregistrate cu Horia-Roman Patapievici, preşedintele ICR, şi senatorul Puiu Haşotti.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

vot scaled e1718215055636 2048x1152 jpg
Primele voturi în diaspora la alegerile prezidenţiale. Unde au început românii să se prezinte la urne
Până la această oră, şase cetăţeni români din diaspora au votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale.
1 remediu sforait jpg jpeg
Remediul, făcut în casă, pentru a opri sforăitul. Acest truc banal te va ajuta să ai un somn odihnitor, fără întreruperi
Sforăitul este o problemă frecventă care afectează atât persoana care sforăie, cât și pe cei care împart aceeași cameră.
zodii norocoase webp
Zodiile favorite ale Universului în decembrie 2024. Schimbări majore și noi începuturi pentru acești nativi
Luna decembrie 2024 vine cu energii intense, un amestec de finaluri și noi începuturi, dar și oportunități rare pentru câteva zodii care vor simți cum astrele le zâmbesc.
Foto: Adevarul/Secţie de votare
Număr record de secţii de votare organizate pentru românii din diaspora. Unde se estimează că vor vota cei mai mulţi
Pentru românii din diaspora, care votează de vineri, 22 noiembrie, pe parcursul a trei zile, au fost organizate 950 de secţii de votare, un număr record.
banner laura cosoi png
romaniaargentina jpg
Un fotbalist care a scris istorie pentru România refuză să meargă la Mondialul din 2026
Campionatul Mondial de fotbal, găzduit de SUA, Mexic și de Canada, va fi primul din istorie care va alinia la start nu mai puțin de 48 de echipe, cu Europa dând 16 naționale.
malpraxis jurnalantena3.ro
Tragedia de la Târgu Jiu a modificat Legea Sănătății, dar nu a rezolvat problema: „Un plasture”
Medicii care nu sunt pediatri însă tratează în situații de urgență pacienți minori nu vor mai fi răspunzători pentru eventualele daune și prejudicii produse în exercitarea profesiunii, atunci când aceștia acționează cu bună-credință.
sectie votare jpg
A început votul în diaspora pentru alegerea preşedintelui României. Unde a fost deschisă prima secţie
În diaspora, vineri s-a dat startul votului pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, în timp ce în ţară este ultima zi de campanie electorală pentru candidaţii la funcţia de preşedinte.
recolta grâu
Soiul de lux care a adus României renumele de ”grânar al Europei”. Deși era o vedetă agricolă la nivel european, a fost abandonată de comuniști
Grâul roșu a fost o plantă minune în agricultura româneacă fiind căutată în Europa de marii patiseri ai secolului al XIX-lea și început de secol XX. Era cultivat cu precădere în județul Botoșani și a dispărut în anii comunismului. Aceast tip de grâu a conferit un renume aparte României.