Dincolo de istorie: pe drumul c─âtre postaderare

Publicat în Dilema Veche nr. 152 din 22 Dec 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än urm─â cu c├«teva sute de ani, ├«ntr-o Europ─â rural─â, Elba juca rolul simbolic de frontier─â natural─â ├«ntre dou─â culturi. Dinamica statelor, a imperiilor ┼či ┼ú─âri┼čoarelor, mai mult sau mai pu┼úin vremelnice, avea s─â fie eclipsat─â, ├«n timp, ├«ntr-un mod subtil, de importan┼úa diferen┼úelor culturale pentru care Elba era puntea de comunicare ┼či grani┼úa imaginar─â. La R─âs─ârit de Elba ├«nflorea o interesant─â cultur─â a exploata┼úiei agricole, din ce ├«n ce mai puternic─â cu c├«t te ├«ndep─ârtai c─âtre Est. Nobilii locali deveneau u┼čor-u┼čor proprietarii cvasitotalit─â┼úii p─âm├«nturilor, adesea cump─âr├«ndu-le de la s─âteni sau de la o┼čtile s─âte┼čti. Mihai Viteazul, spre exemplu, era un astfel de cump─âr─âtor. ┼ó─âranii aveau, ├«ntr-un fel, statutul angaja┼úilor de ast─âzi, dar nu ┼či drepturile lor. Lucrau pe p─âm├«ntul nobilului, f─âr─â putere de decizie. ├Än schimbul muncii lor primeau produse, protec┼úie ┼či, ceva mai t├«rziu, ┼čcoal─â ┼či/sau bani. ├Än Apus nobilii erau mai rar proprietarii p─âm├«ntului, dar taxau proprietarii ┼či le ofereau ├«n schimb protec┼úie, produse, ┼čcoal─â etc. ┼ó─âranii aveau dreptul ┼či nevoia de a decide ce vor face cu p─âm├«ntul lor. Trebuia doar s─â ├«┼či pl─âteasc─â d─ârile (uneori mai mult dec├«t ├«mpov─âr─âtoare). Se ad─âugau unele reglement─âri specifice, cum ar fi asolamentul Norfolk (rota┼úia culturilor ├«n cicluri de c├«te trei ani), introdus ├«n Anglia ├«nc─â de pe la 1500. Lucrurile st─âteau un pic mai altfel acolo unde micul proprietar trebuia s─â decid─â ce ┼či cum cultiv─â, astfel ├«nc├«t la recolt─â s─â aib─â de unde pl─âti taxele, s─â aib─â ce vinde, s─â aib─â ┼či ceva pentru consumul lui ┼či al alor lui. Mai mult, adesea era nevoie s─â coopereze cu vecinii s─âi, cu ceilal┼úi cons─âteni, pentru a decide culturi comune, mai u┼čor de administrat, dar ┼či care s─â nu se afecteze negativ unele pe celelalte, date fiind perioadele diferite de evolu┼úie anual─â specifice, spre exemplu, ale cerealelor ┼či plantelor tehnice. Prezen┼úa activ─â pe pia┼úa agrar─â permitea apari┼úia germenilor antreprenoriatului. Sc─âp─âtarea celor ineficien┼úi a condus, ├«n timp, la dezvoltarea unor propriet─â┼úi agricole mai mari. Cei r─âma┼či f─âr─â p─âm├«nt au g─âsit ├«ns─â repede debu┼čee ca lucr─âtori ├«n manufacturi ┼či, mai apoi, ├«n industriile emergente. ├Än Est, ├«mp─âr┼úirile succesive ale marilor propriet─â┼úi au ├«nso┼úit schimb─ârile de frontier─â, r─âscoalele ┼ú─âr─âne┼čti ┼či, mai ales, marile r─âzboaie. Micii proprietari au (re)ap─ârut, au ├«nceput s─â fie nevoi┼úi s─â coopereze, s─â-┼či transforme dependen┼úa ├«n muguri de participare, s─â dezvolte un minim spirit antreprenorial, s─â falimenteze - lipsi┼úi de noroc sau de abilitatea de a se descurca pe cont propriu, ca fermieri -, s─â se mute la ora┼č, ca muncitori. Comunismul a ├«nghe┼úat aproape complet acest proces, ├«ntr-un mod paradoxal. Colectivizarea nu a f─âcut altceva dec├«t s─â accelereze - brutal - procesul de transformare a ┼ú─âranilor ├«n altceva dec├«t muncitori agricoli, sf├«r┼čind printr-o delegitimare aproape complet─â a non-subzisten┼úei. Recesiunea din primii ani de dup─â c─âderea regimurilor totalitare din Est a contribuit ┼či ea la men┼úinerea unui decalaj suplimentar de 50-60 de ani, care s-a ad─âugat la decalajul cultural ini┼úial, generat ┼či ├«ntre┼úin├«nd modurile diferite de exploatare agricol─â existente ├«nc─â din Evul Mediu. Ast─âzi, cam 33% din popula┼úia activ─â ocupat─â din Rom├ónia are principalul loc de munc─â ├«n agricultur─â. Cifrele corespunz─âtoare s├«nt 20% ├«n Polonia ┼či ├«n jur de 25% ├«n Bulgaria. Dac─â, ├«n Rom├ónia, ├«i mai adaugi ┼či pe cei care lucreaz─â ├«n alte sectoare, dar practic─â ┼či agricultura, ponderea urc─â p├«n─â la 45% din popula┼úia ocupat─â. ├Än restul ┼ú─ârilor ex-comuniste din Uniunea European─â, fermierii reprezint─â ├«ntre 9 ┼či 14%, ├«n timp ce ├«n Europa de Vest, doar Portugalia (12%) ├«nregistreaz─â mai mult de 10%. Diferen┼úa nu este ├«ns─â numai una de structur─â a economiei, c├«t mai ales de mentalitate, de obi┼čnuin┼úa de a te descurca singur, de a dispune de un portofoliu variat de moduri ├«n care s─â te integrezi ├«n societate. Faptul c─â productivitatea este sc─âzut─â, c─â infrastructura este aproape inexistent─â, c─â popula┼úia este s─ârac─â s├«nt deopotriv─â cauze, dar mai ales efecte ale unei culturi a dezvolt─ârii anevoioase, fiind probabil mai pu┼úin importante ├«n sine dec├«t obi┼čnuin┼úa de a nu reu┼či s─â te integrezi ├«n schimburile sociale cotidiene, produc├«nd doar pentru tine, a┼ča cum o f─âceau jum─âtate din gospod─âriile agricole rom├óne┼čti (dar ┼či jum─âtate din cele poloneze) la sf├«r┼čitul anilor ├ó┬Ç┬Ö90. Un astfel de mod de via┼ú─â, izolat ├«n mijlocul societ─â┼úii, cu rela┼úii sociale derulate preponderent sau chiar exclusiv ├«n interiorul grupului de rudenie, poate fi cel mai potrivit pentru cei care ├«l practic─â, poate fi modul de via┼ú─â care le satisface cel mai bine nevoile ┼či aspira┼úiile. La fel de adev─ârat este c─â societatea poate sim┼úi nevoia ca ┼či ace┼čti oameni s─â participe la via┼úa cet─â┼úii. Principala discrepan┼ú─â ├«ntre satul din Est ┼či cel din Vest (de┼či acesta din urm─â doar cu greu mai poate fi numit sat tradi┼úionalist) este, ├«n opinia mea, una legat─â de mentalit─â┼úi, de moduri de a imagina ┼či de a te raporta la via┼ú─â ┼či lume. S─âtenii estici, ├«n general, iar ├«ntre ei cei rom├óni tind s─â fie mai pu┼úin independen┼úi, mai rigizi ├«n a c─âuta o cale ├«n afara agriculturii, mai pu┼úini dornici de interac┼úiune ┼či cooperare, mai reticen┼úi la antreprenoriat. Aceasta nu ├«nseamn─â ├«ns─â c─â ├«n sudul Italiei, ├«n Grecia (estic─â, ├«ns─â mai veche ├«n UE), ├«n zone din Portugalia, nu g─âse┼čti acela┼či tip de sat. ├Än Rom├ónia ├«ns─â, el pare a fi pretutindeni, domin├«nd o bun─â parte a vie┼úii rurale, individualiz├«nd ansamblul societ─â┼úii noastre ├«n diversitatea european─â. Nu ├«nt├«mpl─âtor nu reu┼čim s─â ne imagin─âm altfel de sate dec├«t cele ├«n care s-a n─âscut ve┼čnicia, condamn├«nd astfel - indirect - ruralul la o ve┼čnic─â lips─â a canaliz─ârii, de exemplu. Nu ├«nt├«mpl─âtor, autoritatea ├«ns─ârcinat─â cu dezvoltarea rural─â ├«n Rom├ónia este Ministerul Agriculturii, suger├«nd c─â singura schimbare dezirabil─â ├«n satul rom├ónesc este o oarecare ├«mbun─ât─â┼úire a metodelor de a face agricultur─â. Continu─âm s─â fim depozitarii unei culturi care nu iube┼čte foarte mult noul ┼či experimentele, care prefer─â c─âile b─âtute. ├Än Satul rom├ónesc pe drumul c─âtre Europa, cartea pe care am co-editat-o recent, al─âturi de M─âlina Voicu, putem reg─âsi m─ârturii venite din ┼čase sate complet diferite despre modul ├«n care oamenii de acolo ├«ncep, unii mai timid, al┼úii mai cu aplomb, s─â ├«┼či (re)construiasc─â comunit─â┼úile. Afl─âm cum, ├«n zone diferite din Rom├ónia, s─âtenii ├«┼či unesc uneori for┼úele ├«n proiecte comune, lucreaz─â voluntar ├«n beneficiul tuturor (ce e drept, extrem de rar), dezvolt─â mici proiecte care presupun colaborare, precum existen┼úa unei echipe de fotbal a satului, ┼či care adaug─â pietricele importante la funda┼úia schimb─ârii mentalit─â┼úilor. Mai ar─ât─âm ├«n carte cum s─âtenii par a fi ni┼čte critici destul de reali┼čti ai propriei situa┼úii, identific├«nd imediat ce este altfel ├«n satele noastre, ├«n compara┼úie cu restul satelor din noua noastr─â patrie, UE. Infrastuctura mai degrab─â absent─â, s─âr─âcia ┼či mentalit─â┼úile s├«nt imediat amintite ca fiind m─ârci identitare distincte ale ruralului din Rom├ónia. Cum ├«ns─â nu exist─â nici un model sui generis de "sat european", nu v─âd de ce satul rom├ónesc nu ar fi unul european. Exist─â ┼či alte sate din Europa la fel de s─ârace, de lipsite de infrastructur─â ┼či de ├«ncremenite ├«n istorie precum ale noastre. Mai mult, varietatea ├«n Rom├ónia este mare, put├«nd structura - spre exemplu - ┼čase lumi rurale distincte, ├«ntre care satele mai tradi┼úionaliste, chiar dac─â reprezint─â o majoritate relativ─â, nu s├«nt singurele modele posibile. Ele dau ├«ns─â tonul, impun├«nd diferen┼úa destul de mare fa┼ú─â de "media" ruralului european. C├«ndva Europa era una tradi┼úionalist─â. Ast─âzi, tradi┼úiile s├«nt cele ├«ncurajate pe b─âtr├«nul continent. Ele s├«nt cele care dau adev─âratul farmec al locurilor, marcheaz─â identitatea, aduc diversitate, efervescen┼ú─â social─â ┼či, implicit, progres. Tradi┼úionalismul este la polul opus, iar o parte din satele rom├óne┼čti au ├«nceput s─â ├«l resping─â. Este ├«ns─â treaba noastr─â, a fiec─âruia, a comunit─â┼úilor din care facem parte, s─â decidem ce ┼či cum vrem s─â fim. Ca proiect postaderare eu a┼č respinge tradi┼úionalismul ┼či a┼č ├«ncuraja tradi┼úia. De gustibus?

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.