Dinamica generaţională a violenţei

Publicat în Dilema Veche nr. 406 din 24-30 noiembrie 2011
Dinamica generaţională a violenţei jpeg

La o nuntă săptămîna trecută, un amic îşi destăinuia visul secret de a fugi din ţară. „Îţi recomand Norvegia!“, zice altul, care e deja stabilit acolo, pe un post de bibliotecar cu salariu incredibil. „Păi, şi dacă nimeresc în calea lunetei lui Breivik? „ „E gata, l-au închis, încă 20 de ani e linişte la ei, pînă îi mai sare unuia supapa.“

Probabil aşa se manifestă războaiele la ei, iar 20 de ani e ciclul dinamicii generaţionale la norvegieni. „Ştiinţa“ asta a dinamicii generaţionale, inventată de un anume John J. Xenakis, are ceva din psiho-istoria lui Isaac Asimov. Urmăreşte comportamente agregate ale populaţiilor pe scară naţională, pentru a prezice anumite evenimente istorice în baza celor care au avut deja loc, conform unui ciclu emoţional pe care îl parcurg generaţiile. E inspirată de cîteva principii – unul ar fi utilitatea marginală, o ştim de la lecţia de economie dintr-a XI-a, unde zicea că omului însetat fiecare pahar de apă îi aduce o satisfacţie mai mică decît paharul precedent, pînă se ajunge la saturaţie, moment în care nevoia trebuie lăsată să-şi reintre în funcţie. Transpus la o scară mai largă, se poate spune că omul se satură de bine, şi de la o vreme îi trebuie ceva mai interesant, fie şi în propriul detriment. Al doilea principiu zice că omul nu e o fiinţă raţională aşa cum îi place să se promoveze, ci una emoţională cu puseuri de raţiune. Altfel n-ar exista ştiinţele politice şi marketingul. Afirmaţia asta e direct legată (sau determinată) de o altă observaţie, că generaţiile nu prea au ţinere de minte. E dificil să empatizezi cu groaza resimţită de bunici pe cîmpul de luptă, cînd tot ce ştii despre arme este ce ai învăţat cînd jucai Call of Duty. Sigur, mai sînt şi filmele să ne împrospăteze memoriile absente, dar parcă totuşi Saving Private Ryan a fost mai mult cool decît horror, iar finalul ăla cu morminte de soldaţi – lacrimogen rău, curat hollywoodian, n-ai vedea aşa ceva într-o producţie europeană adevărată şi cinică.

Conform dinamicii generaţionale, era previzibil ca după conflagraţii mondiale să se instaureze comunismul, această îmbrăţişare absolută între fraţi care au suferit alături din pricina orgoliilor de dreapta. Ori, mutînd problema cu mii de ani înainte, creştinismul. Amîndouă, după ce au încercat să simplifice problema abuzului de clasă cu un regulament stîngist şi propovăduit în mod viral, au devenit pe nesimţite instrumente politice pentru generaţii ulterioare care nu cunoscuseră sentimentul original al acestor dogme, şi au dus la atrocităţi inimaginabile înfăptuite tocmai în numele lor. Mecanismele dinamicii generaţionale au la bază faptul că fiecare generaţie pierde ceva din empatia şi simpatia cu generaţiile precedente, pînă cînd se ajunge la un individualism extrem care ajunge să fie înăbuşit în violenţă. În alţi termeni, avem de-a face cu o oscilaţie pe termen lung între atitudinile de stînga şi cele de dreapta, omul fiind în general indecis între ideea că e autosuficient şi nevoia de a colabora cu aproapele în interes comun. Oamenii se afurisesc în timp, adîncind crize ce adesea explodează în conflict. După care conflictul se consumă şi energia orgoliilor se disipă, martorii evenimentelor îşi recapătă conştiinţa monstruozităţii şi totul se linişteşte o vreme, pînă la următoarea generaţie, care începe din nou ciclul uitării. Nici avertismentele nu par să ajute. Nimic din ceea ce a scris Orwell în 1984 sau Ferma Animalelor nu a împiedicat ca exact lucrurile pe care le-a scris să se întîmple, şi să continue să se întîmple chiar în zilele noastre, cînd aud tot mai mulţi politicieni exprimînd opinii ce citează involuntar din Orwell.

Politicianului olandez Geert Wilders i-a crăpat puţin obrazul cînd s-a auzit citat de teroristul de la Oslo. Nu trebuie totuşi să mergem cu căutarea ţapilor ispăşitori pînă în pînzele albe. Aud că hobby-ul apăsatului pe trăgaci i-a fost cultivat de jocurile Call of Duty, că asculta pe iPod coloana sonoră la The Lord of the Rings în timp ce îşi masacra victimele. Au început iar discuţiile pe seama faptului că jocurile video şi literatura fantastică ne iau minţile. Mai e doar un pas pînă la a pune gestul lui Brevik pe seama creştinismului.

Black metal vs Biserică

Paradoxal, cu 20 de ani înainte, Norvegia a fost răvăşită de un alt şir de incidente, de data asta împotriva creştinismului, din postură păgînă. Mişcarea black metal agregată în oraşul Bergen s-a promovat printr-o campanie de incendieri de biserici, vandalizări de cimitire şi asasinate. Au fost vizate şi unele monumente naţionale, precum biserica Fantoft, ale cărei rămăşiţe apar pe coperta albumului Aske (= cenuşă), al individului care a incendiat-o, Varg Vikernes. Recent eliberat din puşcăria unde a înregistrat albume New Age pe o orgă Casio, Varg este mai cunoscut prin numele de scenă Count Grishnack (împrumutat de la un orc din The Lord of the Rings) sau prin trupa Burzum (cuvînt preluat din textul de pe inelul lui Frodo). Ce-o fi cu afinitatea psihopaţilor norvegieni pentru Tolkien? Atunci inspira războiul împotriva creştinismului, acum pe cel împotriva multiculti.
Trăim într-o lume de o raţionalitate neeuclidiană, în care omul, în disperarea sa de a simplifica totul la alb şi negru, ajunge să joace un etern joc de-a alba-neagra. După ilegalizarea afişării svasticii de către nemţi (de parcă ar fi fost a lor, şi nu împrumutată din culturi – cum e cea hindusă – care n-aveau nimic de-a face cu oroarea nazistă), o demonstraţie pacifistă a fost întreruptă pentru că afişa o pancartă cu o svastică tăiată. Tăiată, netăiată, tot svastică e! au decis miliţienii nemţi. Facem să fie bine! Sînt pline de elan războaiele împotriva simbolurilor – svastica, crucea, steaua lui David, spaima roşie, spaima portocalie – şi totodată sînt exerciţii utile în a ne păstra în formă pentru următorul conflict adevărat.

Ducînd mai departe dezbaterea cu fugitul din ţară, am decis că destinaţia ideală e Croaţia sau vreo ţară iugoslavă. Acolo rănile conflictului se văd încă oriunde te-ai uita şi logic ar fi să înceapă o perioadă de toleranţă şi bună înţelegere, în care vecinii îşi vor face reciproc cadou cîte o pătrăţică de unt, în loc să se fileze printre stinghiile gardului. O variantă ar fi şi Africa, sînt acolo cîteva zone ostoite de război, în care, după ce s-au mîncat unii pe alţii ani la rînd, oamenii încep din nou să meargă la pescuit împreună. La noi, în schimb, conform dinamicii generaţionale, ar trebui să înceapă să ia decizii generaţiile care au uitat. Dacă încerci să le explici, să le arăţi un film, remarci că sînt atenţi doar la poanta de final. Iar pe Orwell nu l-au citit niciodată. 

Aron Biro este autorul blogului http:// aronbiro.blogspot.com.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

Masina intrata in gard, Db mp4 thumbnail png
Accident grav în Dâmbovița. Un șofer pierde controlul și intră direct într-un gard VIDEO
Două persoane au ajuns la spital după ce mașina în care se aflau s-a izbit de un gard. A fost nevoie de descarcerare, întrucât o femeie a rămas captivă între fiarele contorsionate.
microfon ascuns mic shutterstock 2138678309 jpg
Condamnat penal şi obligat la despăgubiri pentru spionarea soţiei. Cum l-a demascat femeia
Un stomatolog din Oradea prins că a montat microfoane în casă şi şi-a interceptat soţia a fost condamnat penal şi obligat la plata unor despăgubiri morale către victima sa.
Oleksiy Danilov FOTO Wkipedia
Ucraina critică propunerea lui Macron ca Rusia să primească garanţii de securitate pentru a încheia războiul
Propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron ca Rusia să primească garanţii de securitate în cadrul unor viitoare negocieri menite să pună capăt războiului din Ucraina a fost primită duminică cu critici puternice la Kiev şi în statele baltice, relatează publicaţia Financial Times.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.