Din PE, despre na╚Ťiuni ╚Öi Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 398 din 29 septembrie - 5 octombrie 2011
Din PE, despre na╚Ťiuni ╚Öi Europa jpeg

Na┼úiunea a fost o form─â politic─â foarte generoas─â. Ea a ├«ng─âduit amenaj─âri democratice, dar ┼či totalitare. S-a extins din Europa ├«n restul lumii. Uneori a fost definit─â etnic, alteori ÔÇô civic. A produs fic┼úiuni ┼či mitologii, care i-au creat de pild─â origini premoderne, de┼či este, prin excelen┼ú─â, o form─â modern─â. De mai multe decenii, na┼úiunea e pus─â sub semnul ├«ntreb─ârii. Totul a ├«nceput pe Vechiul Continent, iar din contestare s-a n─âscut o form─â nou─â, Uniunea European─â.

Spre deosebire de na┼úiune, Uniunea treze┼čte, ├«n ultimele decenii, ├«ncredere. De la ┼čase membri fondatori, Europa reune┼čte acum 27 de state. Nu pu┼úine s├«nt cele care vor s─â i se al─âture ┼či de-acum ├«ncolo. De fapt, extinderea a devenit o dimensiune politic─â. Ea nu exista p├«n─â acum dec├«t ├«n cazul imperiilor. Odat─â cu UE, extinderea e cerut─â, nu impus─â. Logica democratic─â e singura acceptat─â ├«n s├«nul noii forme politice. {i atunci c├«nd trece prin crize, cum se ├«nt├«mpl─â acum, Uniunea r─âm├«ne atr─âg─âtoare. Criza pare s─â fie doar una de cre┼čtere. Asta e, de fapt, noua mitologie politic─â ├«n circula┼úie la scar─â european─â. Statutul UE e totu┼či curios. Uniunea are institu┼úii ┼či birocra┼úie, dar conturul s─âu politic a r─âmas imprecis ┼či contradictoriu. Comisia pare s─â fie un executiv, dar care are c├«te un membru din fiecare stat. Parlamentul reprezint─â peste 550 de milioane de cet─â┼úeni, dar are o for┼ú─â politic─â incomparabil mai mic─â dec├«t cea a unui legislativ din statele membre. Consiliul e v─âzut de unii ca un simplu obstacol ├«n calea Comisiei, iar de al┼úii ca o doua camer─â.

Pe scurt, o form─â veche ┼či articulat─â politic a devenit suspect─â, iar o form─â nou─â ┼či incert─â politic, dar foarte articulat─â birocratic e c─âutat─â ┼či dorit─â.  {tiam toate astea ├«n clipa ├«n care am fost ales deputat european. Lecturile ┼či frecventarea lucrurilor moderne ÔÇô cum ar fi spus Machiavelli ÔÇô m─â ├«ndreptaser─â deja ├«n aceast─â direc┼úie. Ce anume am aflat din Parlament? Notez c├«teva dintre aceste ÔÇ×descopeririÔÇť, cu convingerea c─â, ├«n ciuda sl─âbiciunii sale ├«n fa┼úa Comisiei ┼či a Consiliului, Parlamentul e ÔÇô ca s─â folosesc tot o expresie din Principele ÔÇô cel mai bun punct de observa┼úie al realit─â┼úii politice de azi. {i ├«n primul r├«nd al felului ├«n care Europa ┼či na┼úiunile ├«┼či dau m├«na ┼či se ├«ntrep─âtrund, prin vocea reprezentan┼úilor numi┼úi eurodeputa┼úi. Iat─â ce a┼č re┼úine: 

1) Deputa┼úii vorbesc mult mai des despre circumscrip┼úia ├«n care au fost ale┼či dec├«t despre propria ┼úar─â. Cuv├«ntul ÔÇ×na┼úiuneÔÇť e ca ┼či inexistent. 

2) Domina┼úia francezilor ┼či a germanilor asupra celor patru mari grupuri politice ÔÇô PPE, sociali┼čti, liberali, verzi ÔÇô este semnificativ─â. Motorul franco-german func┼úioneaz─â cu benzin─â ÔÇ×multicolor─âÔÇť. 

3) Partidele aflate ├«n opozi┼úie ├«n propria ┼úar─â ├«┼či atac─â adversarii de acas─â cu ajutorul prietenilor de la Bruxelles. Speciali┼čti ├«n aceast─â materie s├«nt italienii ┼či francezii. Nici rom├ónii nu s├«nt pe un loc coda┼č... 

4) Ideea alegerii unor deputa┼úi la scar─â european─â, ┼či nu, ca acum, la nivel na┼úional, a fost respins─â de o majoritate a membrilor. Paradoxul face c─â ea a fost ├«mbr─â┼úi┼čat─â mai degrab─â de deputa┼úi din ÔÇ×noile stateÔÇť dec├«t din cele ÔÇ×vechiÔÇť. 

5) Dup─â marea extindere din 2004-2007, una dintre mizele Parlamentului a fost dep─â┼čirea clivajului Est-Vest, alegerea lui Jerzy Buzek ├«n func┼úia de pre┼čedinte al Parlamentului ├«n 2009 fiind un semn al acestei dorin┼úe. Opozi┼úia re├«nvie ├«ns─â ├«n multe contexte. De pild─â, esticii s├«nt cei care amintesc cel mai frecvent ┼či experien┼úa totalitar─â.  

6) Despre Europa se discut─â ├«n mult mai mare m─âsur─â ├«n termeni de ÔÇ×intereseÔÇť dec├«t ├«n perspectiv─â ÔÇ×etico-politic─âÔÇť. De pild─â, competi┼úia cu China ┼či SUA poate fi invocat─â legitim de oricine, ├«n vreme ce re┼úinerile etice fa┼ú─â de China sau fa┼ú─â de SUA separ─â antiimperiali┼čtii de anticomuni┼čti. E imposibil s─â g─âse┼čti pe cineva care e ┼či critic al Beijing-ului, ┼či al Washington-ului.  

7) Drepturile omului s├«nt legate ├«n mai mare m─âsur─â de libertate dec├«t de egalitate. Feminismul e considerat natural, a┼ča c─â nimeni nu ├«l chestioneaz─â. 

8) Compromisul e preferat ├«nfrunt─ârii de tip bipolar. Nu exist─â ÔÇ×putereÔÇť ┼či ÔÇ×opozi┼úieÔÇť, ceea ce face ┼či mai greu lizibil─â natura politic─â a Adun─ârii, care ├«┼či descoper─â majorit─â┼úi variabile. 

9) Limbile vorbite s├«nt, de regul─â, cele materne (sau na┼úionale), un sistem de interpretare sofisticat ┼či costisitor, dar de foarte bun─â calitate fiind pus la punct. Socializarea are loc, ├«n schimb, ├«n englez─â... 

10) Totul e m─âsurat ┼či moderat. Pentru unii, de aici decurge nota elegant─â ┼či politicoas─â a dezbaterilor din Adunare ┼či ├«n genere din Europa comunitar─â. |n lectura altora, adic─â a iubitorilor de extreme, rezultatul modera┼úiei nu e dec├«t o plictiseal─â colosal─â. 

Ce form─â de comunitate au la dispozi┼úie cet─â┼úenii europeni? Altfel spus, ce pun ei ├«n comun? C├«t─â na┼úiune ┼či c├«t─â Europ─â? R─âspunsul nu e ├«nc─â formulat. Din cele zece puncte descrise succint mai sus se vor alege ├«ns─â termenii viitoarelor viziuni politice.

Cristian Preda este profesor la Facultatea de ╚śtiin┼úe Politice, Universitatea Bucure┼čti, ┼či deputat european (grupul PPE).

Foto: V. Dorolţi

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.