Dilemele unei programe

Mădălina MAXIM
Publicat în Dilema Veche nr. 862 din 15 - 21 octombrie 2020
Dilemele unei programe jpeg

                                                                                                                                                                         „Ceea ce e important în artă este să vibrezi tu însuți și să-i faci și pe alții să vibreze.“ (George Enescu)

O oră, prima din acest an la clasa de profil vocațional învățător-educatoare. Știu deja ce răspunsuri voi primi la întrebările mele: „Păi, doamnă, noi nu prea am făcut ora de muzică cu doamna învățătoare… făceam mate și română…” (același răspuns de muuulți ani). Dar în școala generală ați făcut, nu? Nu prea. Știți, la noi (în mediul rural), muzica este predată de doamna de română sau de domnul de desen… sau de domnul de religie – un caz fericit (gîndesc că domnul a cîntat cu ei și le-a cultivat sensibilitatea în special pentru muzica religioasă).

Oare ce se întîmplă în învățămîntul primar, care este considerentul pentru care unii dintre învățători nu reușesc să realizeze cît de important este ca școlarii mici să-și încarce sufletul cu magia-muzică? Știm cît este de important ca cei mici să beneficieze de o paletă cît mai mare de experiențe, din toate domeniile, știm cît de importantă este cultivarea gustului estetic, cît de mult contribuie muzica la dezvoltarea sensibilității, armoniei, frumuseții. Și, cu toate acestea, profesorii pentru învățămîntul preșcolar uită că se pot face lecții foarte frumoase îmbinînd mai multe discipline – muzică și literatură, muzică și desen, muzică și matematică, muzică și mișcare – așa cum s-a redenumit disciplina din anul 2013.

Sînt programele din învățămîntul primar inaccesibile absolvenților de învățămînt pedagogic de la noi din țară? Pot acești foști elevi de profil pedagogic și absolvenți ai Facultății de Psihologie și Științele Educației să abordeze conținuturile scrise în programele claselor a III-a și a IV-a, avînd în vedere că pentru a se pregăti ca viitori învățători  în cadrul liceului au o oră pe săptămînă de Educație muzicală la clasele a IX-a și a X-a, și în cadrul facultății un curs care durează un semestru, din care poate doar cîteva seminarii sînt practice?

Ora de instrument muzical, atît de necesară viitorului învățător, a încetat să mai existe în jurului anului 2000, ora de cor, la fel de necesară, este lăsată să existe dacă directorul unității de învățămînt dorește sau nu să existe. În aceste condiții, cum se poate ca un tînăr învățător să poată aborda conținuturi care sînt uneori prea greu de abordat pentru minimele cunoștințe pe care a reușit să și le însușească? Ne trebuie aceste cunoștințe teoretice (solfegiu, teoretizarea muzicii) la școlarii mici?

Cum să realizeze un învățător cîntare cu acompaniament instrumental (vezi Programa pentru muzică și mișcare, clasa a IV-a), dacă acesta nu a studiat în școală un instrument muzical?

Dacă iau în considerare faptul că programele școlare au fost elaborate de profesori care predau în școli vocaționale, școli în care elevii au solide cunoștințe teoretice muzicale, este posibil ca aceste cunoștinte să nu poată fi predate în afara contextului în care au fost create. Au urmărit aceste cadre didactice programele pentru învățămînt pedagogic? Și-au pus întrebarea dacă această abordare din punct de vedere teoretic a muzicii este potrivită sistemului nostru de învățămînt? Este necesar ca un copil de clasa a III-a, a IV-a să știe să solfegieze (citirea notelor de pe portativ), atîta timp cît în învățămîntul românesc nu există ore de instrument muzical, așa cum se întîmplă în țările europene dezvoltate?

Ar trebui revizuită programa pentru această disciplină, astfel încît ea să poată fi abordată de tinerele cadre didactice din învățămîntul primar?

Sau ar trebui să luăm modelul școlilor particulare de la noi din țară în care disciplina  „Muzică și mișcare” este predată de un cadru didactic specializat – profesor de educație muzicală? Ar fi abordată diferit această disciplină? S-ar putea realiza conținuturile prevăzute în programa actuala pentru „Muzică și mișcare”? S-ar realiza această oră așa cum este prevazută în orar? Ar putea deveni ora preferată a multor elevi din învățămîntul primar? Și-ar umple copiii sufletul de frumos, de bucurie, s-ar dezvolat altfel ca viitori adulți?…

Mădălina Maxim este profesoară la Colegiul Național „Elena Cuza“ din București și profesoară metodistă ISMB.

Foto: wikimedia commons

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Federico Putorti i a trimis un mesaj clar politistului care l a anchetat pe Facebook 1 jpg
Poliţist din Oradea, ținta unui mafiot italian: „Vei fi primul!"
Procurorii orădeni au deschis o anchetă pentru ultraj pe numele unui Italian care, săptămâna trecută, a ameninţat un poliţist de la Antidrog din Oradea.
premiul nobel foto epa efe
Laureatul premiului Nobel pentru fizică, anunțat astăzi. Cine se numără printre candidați
Al doilea premiu din seria distincţiilor Nobel va fi decernat marţi, printre candidaţi numărându-se cercetători în domeniul opticii, relatează AFP.
stop politia  crima jpg
Criminalul din Turburea, care și-a torturat soția până la moarte, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare
Un bărbat din comuna Turburea, Gorj, care și-a ucis soția cu bestialitate, în primăvara acestui an, a fost condamnat, de Tribunalul Gorj, la o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru omor calificat.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.