Dilemele unei programe

Mădălina MAXIM
Publicat în Dilema Veche nr. 862 din 15 - 21 octombrie 2020
Dilemele unei programe jpeg

                                                                                                                                                                         „Ceea ce e important în artă este să vibrezi tu însuți și să-i faci și pe alții să vibreze.“ (George Enescu)

O oră, prima din acest an la clasa de profil vocațional învățător-educatoare. Știu deja ce răspunsuri voi primi la întrebările mele: „Păi, doamnă, noi nu prea am făcut ora de muzică cu doamna învățătoare… făceam mate și română…” (același răspuns de muuulți ani). Dar în școala generală ați făcut, nu? Nu prea. Știți, la noi (în mediul rural), muzica este predată de doamna de română sau de domnul de desen… sau de domnul de religie – un caz fericit (gîndesc că domnul a cîntat cu ei și le-a cultivat sensibilitatea în special pentru muzica religioasă).

Oare ce se întîmplă în învățămîntul primar, care este considerentul pentru care unii dintre învățători nu reușesc să realizeze cît de important este ca școlarii mici să-și încarce sufletul cu magia-muzică? Știm cît este de important ca cei mici să beneficieze de o paletă cît mai mare de experiențe, din toate domeniile, știm cît de importantă este cultivarea gustului estetic, cît de mult contribuie muzica la dezvoltarea sensibilității, armoniei, frumuseții. Și, cu toate acestea, profesorii pentru învățămîntul preșcolar uită că se pot face lecții foarte frumoase îmbinînd mai multe discipline – muzică și literatură, muzică și desen, muzică și matematică, muzică și mișcare – așa cum s-a redenumit disciplina din anul 2013.

Sînt programele din învățămîntul primar inaccesibile absolvenților de învățămînt pedagogic de la noi din țară? Pot acești foști elevi de profil pedagogic și absolvenți ai Facultății de Psihologie și Științele Educației să abordeze conținuturile scrise în programele claselor a III-a și a IV-a, avînd în vedere că pentru a se pregăti ca viitori învățători  în cadrul liceului au o oră pe săptămînă de Educație muzicală la clasele a IX-a și a X-a, și în cadrul facultății un curs care durează un semestru, din care poate doar cîteva seminarii sînt practice?

Ora de instrument muzical, atît de necesară viitorului învățător, a încetat să mai existe în jurului anului 2000, ora de cor, la fel de necesară, este lăsată să existe dacă directorul unității de învățămînt dorește sau nu să existe. În aceste condiții, cum se poate ca un tînăr învățător să poată aborda conținuturi care sînt uneori prea greu de abordat pentru minimele cunoștințe pe care a reușit să și le însușească? Ne trebuie aceste cunoștințe teoretice (solfegiu, teoretizarea muzicii) la școlarii mici?

Cum să realizeze un învățător cîntare cu acompaniament instrumental (vezi Programa pentru muzică și mișcare, clasa a IV-a), dacă acesta nu a studiat în școală un instrument muzical?

Dacă iau în considerare faptul că programele școlare au fost elaborate de profesori care predau în școli vocaționale, școli în care elevii au solide cunoștințe teoretice muzicale, este posibil ca aceste cunoștinte să nu poată fi predate în afara contextului în care au fost create. Au urmărit aceste cadre didactice programele pentru învățămînt pedagogic? Și-au pus întrebarea dacă această abordare din punct de vedere teoretic a muzicii este potrivită sistemului nostru de învățămînt? Este necesar ca un copil de clasa a III-a, a IV-a să știe să solfegieze (citirea notelor de pe portativ), atîta timp cît în învățămîntul românesc nu există ore de instrument muzical, așa cum se întîmplă în țările europene dezvoltate?

Ar trebui revizuită programa pentru această disciplină, astfel încît ea să poată fi abordată de tinerele cadre didactice din învățămîntul primar?

Sau ar trebui să luăm modelul școlilor particulare de la noi din țară în care disciplina  „Muzică și mișcare” este predată de un cadru didactic specializat – profesor de educație muzicală? Ar fi abordată diferit această disciplină? S-ar putea realiza conținuturile prevăzute în programa actuala pentru „Muzică și mișcare”? S-ar realiza această oră așa cum este prevazută în orar? Ar putea deveni ora preferată a multor elevi din învățămîntul primar? Și-ar umple copiii sufletul de frumos, de bucurie, s-ar dezvolat altfel ca viitori adulți?…

Mădălina Maxim este profesoară la Colegiul Național „Elena Cuza“ din București și profesoară metodistă ISMB.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.