Dilemele Dilemei vechi

Publicat în Dilema Veche nr. 701 din 27 iulie – 2 august 2017
Dilemele Dilemei vechi jpeg

Dilema veche s-a alăturat proiectului EY România – 25 de întrebări pentru viitorul României – cu propriile întrebări ale membrilor redacției.

 Stela GIURGEANU

– Cît de toleranți vom ajunge față de grupurile minoritare și cît de mult vom înțelege să acceptăm și să respectăm drepturile individuale ale omului?

– Vom avea vreodată o țară în care să putem trăi fără să dăm șpagă?

 Adina POPESCU

– De ce nu avem și oare cînd vom avea un sistem solid de valori? Cum este posibil, de pildă, ca la nivelul middle class, adică oamenii care cîștigă bine și constant în România, „valorile“ să fie reprezentate în aceeași măsură de Andrei Pleșu și Dan Puric?

– Și pentru că tocmai m-am întors din Croația și am fost de-a dreptul uimită de autostrăzile lor impecabile, realizate într un timp atît de scurt, de ce o țară cu un potențial turistic ca România și membră UE are autostrăzi la nivelul Serbiei sau al Bosniei, poate chiar mai jos? Deși n-a fost nici un război pe aici în ultimii treizeci de ani…

 Iaromira POPOVICI

– Cînd vom avea benzi de biciclete bine marcate, pe carosabil, peste tot, trotuare confortabil de late și libere pentru pietoni și un trafic civilizat (în care șoferii nu doar că nu se vor mai înjura, nu vor mai claxona inutil, dar se și vor lăsa unii pe alții să treacă)?

– Cînd nu va mai arunca nimeni nici o hîrtie sau muc de țigară pe jos și, dacă totuși cineva va arunca vreodată, altcineva se va repezi să ridice gunoiul?

– Cînd va veni ziua în care taximetriștii bucureșteni nu ne vor mai întreba unde mergem înainte să accepte cursa?

 Ana Maria SANDU

– Vor scăpa vreodată țara asta și locuitorii ei de obsesia că politicienii îi/le fură viitorul?

– Cum ne vom aminti ce trăim acum?

– Ce sădim ca să anticipăm ce vom culege?

● Cristina ȘTEFAN

– Cum poate fi rezolvată problema cartierelor-dormitor – atît cele vechi, dinainte de ’89, cît și cele noi, la fel de strîmte și aglomerate, multe fără spații verzi?

– Ce se va întîmpla în următorii ani cu clădirile de patrimoniu din București și din țară, cele mai multe neîngrijite corespunzător, în ciuda valorii lor istorice inestimabile?

 Marius CHIVU

– Cîtă încredere vor avea românii în Biserica Ortodoxă peste jumătate de secol?

– Își va recăpăta educația prestigiul? 

– Ce tiraj va avea un volum de poezie în viitor?

 Andrei MANOLESCU

– Vor fi posibile, la un moment dat, în România, un sistem politic sau o conjunctură în care majoritatea politicienilor aleși să pună în mai mare măsură interesul public î­na­intea unor interese nelegitime, personale sau de grup, ori ideea asta e doar o utopie?

– Cînd vor dispărea diferențele dintre sate și orașe, dintre rural și urban? (E o idee pe care și comuniștii au vînturat-o, dar ei n-au reușit s-o realizeze decît în sensul greșit, adică să facă orașele să semene cu niște sate.)

 Matei MARTIN

– Care e viitorul trecutului? Sau, mai e­xact, ce vor învăța, la școală, strănepoții noș­­tri, despre anii tranziției postcomuniste?

– Cum poate fi scăzută rata analfabetismului în România?

– Ce șanse au culturile minore – cum e cultura română – să se afirme la scară globală?

 Matei PLEȘU

– Va înceta vreodată România să fie „alt­fel“ – va reuși să iasă din convalescența deceniilor de dictatură comunistă, să scape de neajunsul „formelor fără fond“?

– Cînd vom avea o rețea decentă de autostrăzi sau măcar un tronson care să lege Bucureștiul de granița vestică a țării?

– Va veni vreodată ziua în care un român – unul inteligent – să poată fi, pe drept cuvînt, mîndru de țara sa?

● Dan STANCIU

– Ce vom avea și ce vom pierde?

– De unde pînă unde?

 Sever VOINESCU

– Sînt uluit de limba română care se vorbește astăzi și de cît este ea de schimbată față de limba care se vorbea nu demult, în copilăria și adolescența mea. Așadar, mă întreb: vorbitorii de română de peste o sută de ani vor înțelege ceva din vorbăria noastră de acum?

– Cum o să arate și ce o să conțină Dilema veche peste o sută de ani? Mor de curio­zitate să știu ce-o să-i preocupe pe cititorii noștri de peste un secol.

Foto: flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Hailie Jade Scott, fiica lui Eminem, s-a căsătorit. Cum a arătat marele eveniment: „M-am trezit soție” FOTO
Fiica cunoscutului rapper Eminem, Hailie Jade Scott, și-a pus pirostriile. Tânăra de 28 de ani s-a căsătorit cu Evan McClintock sâmbătă, 18 mai, în orașul Battle Creek, Michigan.
image
Fiica Lisei Marie Presley se opune licitației Graceland, proprietatea emblematică a legendarului Elvis Presley
Nepoata lui Elvis Presley, actrița Riley Keough, încearcă să împiedice vânzarea Graceland, reședința regretatului cântăreț din Memphis, Tennessee, relatează BBC.
image
Vești bune pentru șoferii de camion: soluții pentru traficul intens din vama Giurgiu-Ruse
Șoferii de TIR ar putea scăpa de cozile interminabile din punctul de trecere al frontierei Giurgiu-Ruse. Autoritățile române și bulgare vor să redeschidă conexiunea de feribot pe ruta Giurgiu-Ruse pentru a reduce traficul intens și blocajele de pe podul peste Dunăre.

HIstoria.ro

image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.
image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.