Dilema sistemului nostru de pensii - să economisim împreună sau fiecare după cum se pricepe

Publicat în Dilema Veche nr. 533 din 1-6 mai 2014
Dilema sistemului nostru de pensii   să economisim împreună sau fiecare după cum se pricepe jpeg

Se pare c─â, pe termen scurt, Rom├ónia a ├«ndep─ârtat pericolul colapsului sistemului de pensii. Pensionarii de azi pot sta lini┼čti┼úi. Pe termen mediu ┼či lung, sustenabilitatea acestuia este pus─â ├«n discu┼úie, pensionarii de m├«ine trebuie s─â fie aten┼úi. Pe fondul unei rate de ocupare a for┼úei sta┼úionare, pe fondul ├«mb─âtr├«nirii rapide a popula┼úiei ┼či a unei involu┼úii demografice ce se anun┼ú─â dezastruoas─â (INS ne spune c─â popula┼úia va sc─âdea p├«n─â ├«n anul 2060 cu aproximativ ┼čapte milioane), sistemul de pensii nu va mai reu┼či s─â ofere protec┼úia social─â necesar─â viitorilor pensionari ┼či va deveni o piatr─â de moar─â de g├«tul economiei (afect├«nd investi┼úiile ├«n sectoare productive ┼či cresc├«nd fiscalitatea).

Perspectiva demografic─â a Rom├óniei este proast─â. Pierdem masiv popula┼úie activ─â prin migra┼úie. Din anul 1990, am pierdut aproximativ dou─â milioane de oameni activi. Dac─â acest ritm se va men┼úine, contributorii se vor reduce dispropor┼úionat cu beneficiarii, iar sustenabilitatea va fi afectat─â. Mecanic (excluz├«nd migra┼úia), sistemul de pensii se prefigureaz─â sustenabil p├«n─â la nivelul anului 2030. Una dintre cauze este c─â speran┼úa de via┼ú─â ├«n Rom├ónia este ├«nc─â mic─â ÔÇô num─ârul de ie┼čiri (decese) este mare. Efectul migrator e greu de estimat pe termen lung/mediu, fiind foarte dependent de factori exogeni: conflicte, calamit─â┼úi, tendin┼úe globale. ├Än orice caz, dac─â Rom├ónia se va transforma din ┼úar─â de tranzit ├«n ┼úar─â de destina┼úie (ceea ce pare improbabil, chiar ┼či pe termen mediu), for┼úa de munc─â va veni, cel mai probabil, din Asia sau din Africa.

Pe pia┼úa muncii, situa┼úia este sta┼úionar─â: de ani buni, rata de ocupare se ├«nscrie ├«n aceia┼či parametri; nu gener─âm locuri de munc─â ┼či s├«ntem ├«nc─â departe de ┼úintele din strategia UE 2020.

Sistemele de pensii s├«nt rezultanta tensiunii dintre echitate ┼či sustenabilitate ┼či reflect─â op┼úiunile politice ale guvernan┼úilor. C├«nd echitatea social─â este favorizat─â, bugetele statelor s├«nt afectate (procentul mare de cheltuieli din PIB poate inhiba cre┼čterea economic─â), iar c├«nd sustenabilitatea este pus─â pe prim-plan, acest fapt poate avea consecin┼úe sociale grave.

Cu toate acestea, ├«n jurul anului 2030, sistemul de pensii, ├«n forma sa actual─â, ├«┼či va atinge limitele ┼či este posibil ca, ├«n lipsa unor schimb─âri care s─â intervin─â ├«n dinamica demografic─â ┼či economic─â curent─â, s─â nu fie suficient pentru ca statul s─â poat─â asigura pensii adecvate a┼čtept─ârilor popula┼úiei. Dac─â procentul contribu┼úiilor va r─âm├«ne constant ┼či piramida demografic─â ÔÇô inversat─â (baza format─â din beneficiari fiind sus, iar v├«rful reprezentat de contributori fiind ├«n jos), fondul de pensii de tip pay as you go (PAYG ÔÇô bazat pe solidaritatea ├«ntre genera┼úii) va intra automat ├«n deficit.

├Än acest moment, sistemul de pensii nu se autosus┼úine complet. Transfer─âm de la bugetul de stat aproximativ 2,5% din PIB. De cur├«nd, Guvernul Ponta se l─âuda c─â a ├«mprumutat bani cu o dob├«nd─â mic─â, pentru a acoperi tocmai acest deficit care s-a permanentizat deja. Dac─â procentul s-ar ridica spre 3%, pot ap─ârea probleme serioase de echilibru (cu efecte ce vor fi resim┼úite ├«n economie ÔÇô cre┼čterea fiscalit─â┼úii, reducerea investi┼úiilor etc.), iar dac─â ar ajunge spre 4%, echilibrul ar fi pierdut, iar economia ar imploda.

Schimb─ârile necesare s├«nt structurale ┼či dep─â┼česc instrumentele de gestiune propriu-zis─â a unui sistem de pensii: pentru a asigura un sistem de pensii adecvat, pe termen lung, avem nevoie de (1) avansuri ├«n productivitatea muncii, (2) cre┼čterea ratei de ocupare/a popula┼úiei active, (3) politici de imigra┼úie atractive (aceasta din urm─â nu este o m─âsur─â popular─â, mai ales dac─â presupune atragerea unor popula┼úii cu origini ├«ndep─ârtate geografic).

Deciden┼úii ┼či exper┼úii ├«n sisteme de pensii pariaz─â pe efectul de cohort─â: practic, se a┼čteapt─â de la genera┼úia t├«n─âr─â s─â fie mai productiv─â dec├«t cea v├«rstnic─â. Nu neap─ârat s─â munceasc─â mai mult, dar s─â fie mai productiv─â: cohortele noastre s├«nt diferite de cohortele p─ârin┼úilor no┼čtri. ├Än prezent, proactivitatea este mai mare, iar genera┼úiile active de ast─âzi s├«nt nevoite s─â r─âm├«n─â ├«n activitate mai mult timp.

Economisirea ÔÇô economisirea din timp ÔÇô este o component─â extrem de important─â a sistemelor de pensii, pentru ca acestea s─â nu devin─â majoritar dependente de transferuri de la bugetul de stat ┼či s─â afecteze, astfel, buna func┼úionare a altor sisteme (s─ân─âtate, mediul economic etc.). Pe termen mediu, trebuie s─â facem simul─âri ┼či s─â g─âsim r─âspunsuri la urm─âtoarele ├«ntreb─âri: Care este limita suportabilit─â┼úii transferurilor? Care s├«nt principalele tendin┼úe pe pia┼úa ocup─ârii? Ce putem face pentru a corecta tendin┼úele demografice dezastruoase? Ce solu┼úii mai avem la dispozi┼úie?

Dar cum s─â economisim? S─â avem ├«n continuare ├«ncredere ├«n stat (economisire colectiv─â, for┼úat─â) sau s─â ne luam soarta ├«n propriile m├«ini? Aici am o mare dilem─â: dac─â transmitem mesajul c─â nu trebuie s─â ne mai punem speran┼úa ├«n stat (influen┼ú├«ndu-i pe unii s─â pl─âteasc─â contribu┼úii minime sau s─â se eschiveze de la pl─â┼úile c─âtre sistemul de pensii), atunci contribuim noi ├«n┼čine la subminarea sistemului de pensii de stat. Dac─â nu-i avertiz─âm pe oameni din timp c─â s-ar putea ca pensia s─â nu le ajung─â la b─âtr├«ne┼úe, atunci nu vor c─âuta solu┼úii individuale de economisire (investi┼úii ├«n propriet─â┼úi, sisteme facultative de pensii, conturi bancare proprii etc.) ┼či e posibil ca genera┼úia mea, genera┼úia decre┼úeilor ÔÇô cei afla┼úi acum ├«n jurul v├«rstei de 35-40 de ani ÔÇô s─â aib─â probleme serioase dup─â anul 2030, c├«nd vor ie┼či la pensie.

Victor Giosan (expert afiliat CRPE), vorbea ├«n studiul publicat anul acesta ÔÇ×Alternative ┼či compromisuri ├«n sistemul rom├ónesc de pensii pentru urm─âtorii 20 de aniÔÇť despre un acord implicit de neabuzare ┼či ra┼úionalitate a sistemului (aceast─â abordare este func┼úional─â ├«n sistemele puternic protective, cum s├«nt cele din ┼ú─ârile nordice): genera┼úia activ─â de ast─âzi este de acord s─â pl─âteasc─â pentru sistemul de protec┼úie, ├«n m─âsura ├«n care genera┼úia nonactiv─â de azi nu abuzeaz─â de acest fapt, astfel ├«nc├«t s─â nu se creeze dezechilibre majore care s─â ├«mpiedice genera┼úia viitoare activ─â s─â poat─â sus┼úine financiar sistemul, ┼či genera┼úia activ─â de ast─âzi s─â se trezeasc─â ├«n afara consensului social ini┼úial ÔÇô cu alte cuvinte, p─âc─âlit─â.

La ├«nceput, mi s-a p─ârut o abordare prea ra┼úional─â, crez├«nd c─â genera┼úiile din Rom├ónia s├«nt incapabile de altruism ┼či ├«┼či v─âd doar propriul interes imedit. Am gre┼čit. Dup─â ce le-am explicat oamenilor ├«n cadrul unui exerci┼úiu deliberativ (juriu cet─â┼úenesc, organizat de CeRe), f─âcut dup─â toate re┼úetele sociologice de reprezentativitate, am fost uimit s─â constat c─â oamenii de toate v├«rstele ├«n┼úeleg constr├«ngerile de toate felurile (bugetare, demografice etc.), iar recomand─ârile lor se ├«ndreptau c─âtre o abordare prudent─â, apropiat─â de cea impus─â de guvernele PDL ┼či continuat─â de guvernele USL ┼či USD. (Mai multe detalii despre subiect g─âsi┼úi pe http://www.crpe.ro/sistemul-de-pensii-alternative-si-compromisuri.)

Tot ce trebuie s─â faci este s─â ├«┼úi iei timp ┼či s─â le explici, pe ├«n┼úeles, oamenilor dispu┼či s─â te asculte.

Ciprian Ciucu este director de programe al Centrului Român de Politici Europene.

Foto: V. Dorolţi

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.