Dilema sistemului nostru de pensii - să economisim împreună sau fiecare după cum se pricepe

Publicat în Dilema Veche nr. 533 din 1-6 mai 2014
Dilema sistemului nostru de pensii   să economisim împreună sau fiecare după cum se pricepe jpeg

Se pare că, pe termen scurt, România a îndepărtat pericolul colapsului sistemului de pensii. Pensionarii de azi pot sta liniştiţi. Pe termen mediu şi lung, sustenabilitatea acestuia este pusă în discuţie, pensionarii de mîine trebuie să fie atenţi. Pe fondul unei rate de ocupare a forţei staţionare, pe fondul îmbătrînirii rapide a populaţiei şi a unei involuţii demografice ce se anunţă dezastruoasă (INS ne spune că populaţia va scădea pînă în anul 2060 cu aproximativ şapte milioane), sistemul de pensii nu va mai reuşi să ofere protecţia socială necesară viitorilor pensionari şi va deveni o piatră de moară de gîtul economiei (afectînd investiţiile în sectoare productive şi crescînd fiscalitatea).

Perspectiva demografică a României este proastă. Pierdem masiv populaţie activă prin migraţie. Din anul 1990, am pierdut aproximativ două milioane de oameni activi. Dacă acest ritm se va menţine, contributorii se vor reduce disproporţionat cu beneficiarii, iar sustenabilitatea va fi afectată. Mecanic (excluzînd migraţia), sistemul de pensii se prefigurează sustenabil pînă la nivelul anului 2030. Una dintre cauze este că speranţa de viaţă în România este încă mică – numărul de ieşiri (decese) este mare. Efectul migrator e greu de estimat pe termen lung/mediu, fiind foarte dependent de factori exogeni: conflicte, calamităţi, tendinţe globale. În orice caz, dacă România se va transforma din ţară de tranzit în ţară de destinaţie (ceea ce pare improbabil, chiar şi pe termen mediu), forţa de muncă va veni, cel mai probabil, din Asia sau din Africa.

Pe piaţa muncii, situaţia este staţionară: de ani buni, rata de ocupare se înscrie în aceiaşi parametri; nu generăm locuri de muncă şi sîntem încă departe de ţintele din strategia UE 2020.

Sistemele de pensii sînt rezultanta tensiunii dintre echitate şi sustenabilitate şi reflectă opţiunile politice ale guvernanţilor. Cînd echitatea socială este favorizată, bugetele statelor sînt afectate (procentul mare de cheltuieli din PIB poate inhiba creşterea economică), iar cînd sustenabilitatea este pusă pe prim-plan, acest fapt poate avea consecinţe sociale grave.

Cu toate acestea, în jurul anului 2030, sistemul de pensii, în forma sa actuală, îşi va atinge limitele şi este posibil ca, în lipsa unor schimbări care să intervină în dinamica demografică şi economică curentă, să nu fie suficient pentru ca statul să poată asigura pensii adecvate aşteptărilor populaţiei. Dacă procentul contribuţiilor va rămîne constant şi piramida demografică – inversată (baza formată din beneficiari fiind sus, iar vîrful reprezentat de contributori fiind în jos), fondul de pensii de tip pay as you go (PAYG – bazat pe solidaritatea între generaţii) va intra automat în deficit.

În acest moment, sistemul de pensii nu se autosusţine complet. Transferăm de la bugetul de stat aproximativ 2,5% din PIB. De curînd, Guvernul Ponta se lăuda că a împrumutat bani cu o dobîndă mică, pentru a acoperi tocmai acest deficit care s-a permanentizat deja. Dacă procentul s-ar ridica spre 3%, pot apărea probleme serioase de echilibru (cu efecte ce vor fi resimţite în economie – creşterea fiscalităţii, reducerea investiţiilor etc.), iar dacă ar ajunge spre 4%, echilibrul ar fi pierdut, iar economia ar imploda.

Schimbările necesare sînt structurale şi depăşesc instrumentele de gestiune propriu-zisă a unui sistem de pensii: pentru a asigura un sistem de pensii adecvat, pe termen lung, avem nevoie de (1) avansuri în productivitatea muncii, (2) creşterea ratei de ocupare/a populaţiei active, (3) politici de imigraţie atractive (aceasta din urmă nu este o măsură populară, mai ales dacă presupune atragerea unor populaţii cu origini îndepărtate geografic).

Decidenţii şi experţii în sisteme de pensii pariază pe efectul de cohortă: practic, se aşteaptă de la generaţia tînără să fie mai productivă decît cea vîrstnică. Nu neapărat să muncească mai mult, dar să fie mai productivă: cohortele noastre sînt diferite de cohortele părinţilor noştri. În prezent, proactivitatea este mai mare, iar generaţiile active de astăzi sînt nevoite să rămînă în activitate mai mult timp.

Economisirea – economisirea din timp – este o componentă extrem de importantă a sistemelor de pensii, pentru ca acestea să nu devină majoritar dependente de transferuri de la bugetul de stat şi să afecteze, astfel, buna funcţionare a altor sisteme (sănătate, mediul economic etc.). Pe termen mediu, trebuie să facem simulări şi să găsim răspunsuri la următoarele întrebări: Care este limita suportabilităţii transferurilor? Care sînt principalele tendinţe pe piaţa ocupării? Ce putem face pentru a corecta tendinţele demografice dezastruoase? Ce soluţii mai avem la dispoziţie?

Dar cum să economisim? Să avem în continuare încredere în stat (economisire colectivă, forţată) sau să ne luam soarta în propriile mîini? Aici am o mare dilemă: dacă transmitem mesajul că nu trebuie să ne mai punem speranţa în stat (influenţîndu-i pe unii să plătească contribuţii minime sau să se eschiveze de la plăţile către sistemul de pensii), atunci contribuim noi înşine la subminarea sistemului de pensii de stat. Dacă nu-i avertizăm pe oameni din timp că s-ar putea ca pensia să nu le ajungă la bătrîneţe, atunci nu vor căuta soluţii individuale de economisire (investiţii în proprietăţi, sisteme facultative de pensii, conturi bancare proprii etc.) şi e posibil ca generaţia mea, generaţia decreţeilor – cei aflaţi acum în jurul vîrstei de 35-40 de ani – să aibă probleme serioase după anul 2030, cînd vor ieşi la pensie.

Victor Giosan (expert afiliat CRPE), vorbea în studiul publicat anul acesta „Alternative şi compromisuri în sistemul românesc de pensii pentru următorii 20 de ani“ despre un acord implicit de neabuzare şi raţionalitate a sistemului (această abordare este funcţională în sistemele puternic protective, cum sînt cele din ţările nordice): generaţia activă de astăzi este de acord să plătească pentru sistemul de protecţie, în măsura în care generaţia nonactivă de azi nu abuzează de acest fapt, astfel încît să nu se creeze dezechilibre majore care să împiedice generaţia viitoare activă să poată susţine financiar sistemul, şi generaţia activă de astăzi să se trezească în afara consensului social iniţial – cu alte cuvinte, păcălită.

La început, mi s-a părut o abordare prea raţională, crezînd că generaţiile din România sînt incapabile de altruism şi îşi văd doar propriul interes imedit. Am greşit. După ce le-am explicat oamenilor în cadrul unui exerciţiu deliberativ (juriu cetăţenesc, organizat de CeRe), făcut după toate reţetele sociologice de reprezentativitate, am fost uimit să constat că oamenii de toate vîrstele înţeleg constrîngerile de toate felurile (bugetare, demografice etc.), iar recomandările lor se îndreptau către o abordare prudentă, apropiată de cea impusă de guvernele PDL şi continuată de guvernele USL şi USD. (Mai multe detalii despre subiect găsiţi pe http://www.crpe.ro/sistemul-de-pensii-alternative-si-compromisuri.)

Tot ce trebuie să faci este să îţi iei timp şi să le explici, pe înţeles, oamenilor dispuşi să te asculte.

Ciprian Ciucu este director de programe al Centrului Român de Politici Europene.

Foto: V. Dorolţi

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

accident sju slatina3   foto euro24 jpg
Unșofer, cu o alcoolemie de 1,1 mg/l, a pierdut controlul asupra direcției de mers și a intrat cu mașina în curtea Spitalului Slatina
Un incident grav s-a petrecut în noaptea de marți spre miercuri, 10/11 decembrie 2024. Un șofer de 27 ani, care a urcat la volan sub influența alcoolului, a pierdut controlul asupra direcției de mers și, în fața SJU Slatina, a trecut peste bordură și a ajuns în curtea unității sanitare.
citit carte barbat istock jpg
Ce este „lerul”? Cuvântul neobișnuit care apare în multe colinde, dar pe care puțini români îl pot explica
O scurtă privire în calendar ne va arăta că deja ne îndreptăm către jumătatea lunii decembrie. Poate că mulți dintre noi deja am început să ascultăm colinde, sau, dacă nu, o vom face destul de curând.
slobozia razie la urziceni si barbulesti foto ipj ialomita
Razie şi percheziţii cu mascaţii în Ploieşti, în mai multe dosare de tâlhărie şi furt
Peste 50 de poliţişti şi jandarmi au demarat, miercuri dimineaţă, o razie de amploare în Prahova, dar şi percheziţii la mai multe persoane suspecte în câteva dosare de tâlhărie şi furt.
Criza economica criza financiara FOTO Shutterstock
Piețele financiare românești, survolate de un stol de „lebede negre”: „Au mai fost văzute în pandemie, la Brexit și în 2008”
Piețele financiare românești au fost lovite de volatilitate în timpul alegerilor prezidențiale, rezultatele surprinzătoare ducând și la o dificultate neașteptată pentru Guvern în a împrumuta bani.
Kim Yong hyun   fostul ministru al Apărării din Coreea de Sud Foto Getty Images jpg
Fostul ministru al Apărării a încercat să-și ia viața în arest, după ce a recomandat impunerea legii marțiale în Coreea de Sud
Kim Yong-hyun, fostul ministru sud-coreean al apărării, a încercat să îşi pună capăt zilelor în timp ce se afla în detenţie, a declarat, miercuri, comisarul general al Serviciului Coreean de Corecţie.
andreea balan  crop 1665063599 jpg
Motivul neașteptat pentru care Andreea Bălan nu poartă inelul de logodnă de la Victor Cornea: „Foarte greu, de-a lungul anilor, am…”
Pe 3 decembrie, Andreea Bălan a trăit o zi memorabilă. În timpul unui zbor către Laponia, Victor Cornea, partenerul ei de mai bine de un an, i-a adresat marea întrebare. Răspunsul vedetei a fost un entuziast „DA”.
zile libere de paste jpg
Câte zile libere au românii în 2025. Cum arată calendarul pentru minivacanțe de la anul
Anul 2025 aduce vești bune pentru angajații din România, oferind un total de 17 zile libere legale, dintre care 13 vor fi în timpul săptămânii, iar restul de 4 în weekend.
sumudica platformax jpg
Șumudică își retrogradează o fostă echipă. UEFA i-a dat dreptate românului
Marius Șumudică (53 de ani), antrenorul echipei Rapid, a primit o veste bună de la Comisia de Disciplină a UEFA.
castig loto pitesti jpg
Un noroc fatal. A murit la stomatolog după ce a câștigat 32 de milioane de euro la loto
Un bărbat de 73 de ani din Brazilia, care a câștigat marele premiu la loto în luna noiembrie, a murit subit la stomatolog. A fost prima lui decizie de milionar în euro,