Dezbaterea academică sau cearta cu ţinută

Publicat în Dilema Veche nr. 700 din 20-26 iulie 2017
Dezbaterea academică sau cearta cu ţinută jpeg

Asistăm sau chiar participăm la certuri cam peste tot şi tot timpul, de dimineaţa devreme pînă noaptea tîrziu, acasă, dar şi la serviciu, pe stradă, în trafic, la cumpărături, la teatru, pe plajă, în vîrful muntelui sau în avion, chiar şi la biserică sau la bibliotecă. Problema nu e însă atît că o facem, ci cum o facem. Ne putem certa cu ţinută, ne putem contra verbal fără să ne supărăm, ne putem situa pe poziţii diferite fără să ne jignim. Acesta este modelul dezbaterii cu bun-simţ, care este oferit cu precădere de modul în care se desfăşoară sau cel puţin ar trebui să se desfăşoare dezbaterile academice/ştiinţifice. În cele ce urmează prezint un decalog de reguli şi principii care oferă premisele unei bune aşezări într-o dezbatere.

Calea adevărului (şi nu a persuasiunii). Aceasta este poate regula cea mai importantă, deoarece aşa se despart apele între o dezbatere centrată pe aflarea adevărului, o înfruntare dialectic-socratică şi una ce urmăreşte doar să convingă auditorul în legătură cu un punct de vedere, o dezbatere sofistică. În primul caz avem parte de o situare mentală flexibilă, în care oponenţii îşi pot schimba opiniile în funcţie de tăria argumentelor, în timp ce în cel de-al doilea caz avem parte de o situare dogmatică în care oponenţii încearcă să-şi convingă adversarul prin orice metode persuasive şi oratorice să adopte poziţia lor. Ceea ce este important şi interesant este că o astfel de poziţionare atrage după sine şi o bună situare etică, o abordare bazată pe principii morale ferme şi derapaje deontologice minimale. Invers, o atitudine strict persuasivă, specifică în general majorităţii politicienilor, este profund nocivă, deoarece foarte uşor se ajunge la manipulare şi la fabricarea de ştiri şi dovezi false. Atîta timp cît ţinta este (doar) să convingi şi nu să afli adevărul, foarte uşor se ajunge ca scopul să scuze mijloacele şi astfel să avem parte de minciună şi manipulare.

Centrarea pe idei şi argumente (şi nu pe persoane). Într-o dezbatere este vital să facem distincţia fermă între interlocutor ca persoană şi ceea ce susţine acesta. Ceea ce trebuie să ne intereseze este doar poziţia sa şi argumentele care o susţin şi nu persoana sa, cu tot ce înseamnă acest lucru, cu tot ce presupune aceasta: cum arată, cum se îmbracă, biografia şi originea sa, titlurile şi poziţia sa socială etc. Eleanor Roosevelt spunea că: „great minds discuss ideas, average minds discuss events, small minds discuss people”. Interesul pentru persoana cuiva şi nu pentru ce aceasta susţine este măsura ţaţei mărunte din noi. Sigur, e mai uşor să bîrfeşti pasional că Georgescu sau Popeasca a făcut şi a dres decît să analizezi raţional nişte puncte de vedere. Gîndirea critică identifică această eroare de raţionament cunoscută încă din antichitate drept sofismul ad hominem. Din păcate, societatea noastră pare că este dominată de o astfel de poziţionare. Aceasta este, din păcate, o perspectivă măruntă şi nocivă în care oamenii sînt preponderent interesaţi doar de picanteriile vieţilor noastre private şi nu de ideile, proiectele şi argumentele pe care le avem.

Identificarea exactă a temei de discutat. O dezbatere este eficientă atîta timp cît se ştie clar care este obiectul de dezbătut. Este astfel necesară încă de la bun început o definire strictă şi o delimitare clară a temei de discuţie. Doar aşa, odată clarificat acest aspect, se pot ulterior identifica argumentele care fie susţin, fie slăbesc o anumită poziţie cu privire la tema de discuţie aleasă. Odată ce tema este bine conturată, un alt avantaj este şi faptul că se poate face apel la specialişti relevanţi cu privire la respectiva temă de discuţie. Dacă aceasta este neclară sau vagă, atunci exista atît riscul de a nu găsi bune argumente pro şi contra, cît şi acei specialişti competenți în raport de tema dezbătută.

Identificarea argumentelor pro şi contra. Este foarte important ca poziţia pe care o apărăm să fie cea care are cele mai bune argumente de partea ei, fiind gata să ne schimbăm punctul de vedere dacă apar argumente mai puternice, ce ne răstoarnă poziţia susţinută iniţial. Atîta timp cît dezbaterea are drept scop aflarea adevărului, atunci în mod natural şi necesar se vor trece în revistă argumentele pro şi contra poziţiei susţinute. O prezentare partinică sau trunchiată a argumentelor care susţin sau slabesc un punct de vedere nu e de dorit şi e foarte periculoasă în căutarea adevarului. Din păcate, acest lucru se întîmplă cînd se vrea doar inducerea unui punct de vedere pe baza unor date false, irelevante sau parţial prezentate.

Menţionarea explicită a surselor. Atunci cînd argumentele prezintă fapte, e necesar ca sursa acestora să fie explicit indicată, astfel încît acestea să poată fi oricînd verificate. În ştiinţă, un rezultat este validat doar dacă, atunci cînd este replicat în condiţii similare, se obţine acelaşi rezultat. Manipularea datelor e total nefastă căutării adevărului şi e măsura unui spirit malefic.

Argumente (valide) bazate pe dovezi (solide) şi nu pe intuiţii, sentimente, emoţii… Argumentele convingătoare trebuie să îndeplinească două condiţii: să fie valide din punct de vedere al structurii logice şi să se întemeieze din punct de vedere al conţinutului pe date de necontestat. Atît formal, cît şi în substanţa lor, argumentele nu trebuie viciate.

Atitudine raţională (vs atitudine emoţională). Pentru a avea o bună poziţionare critică în raport cu argumentele prezentate, e nevoie să fim cît se poate de obiectivi şi raţionali. Orice derapaj emotiv ne poate submina posibilitatea de a cîntări şi analiza imparţial argumentele. Acest lucru se obţine printr-o bună şi eficientă gestionare a sensibilităţii noastre afective.

Respect pentru oponent. Nu trebuie să întrerupi sau să ridiculizezi argumentaţia contrară. Trebuie să asculţi pînă la capăt oponentul şi să-l tratezi cu respectul cuvenit din cel puţin două motive. Primul este unul de strategie argumentativă: dacă greşeşte, cu atît mai bine, lasă-l să se afunde în greşeli ce pot fi ulterior uşor speculate într-o contraargumentare eficientă. Al doilea e că, dacă nu greşeşte şi are dreptate, cu atît mai bine, ascultă-l cu mare atenţie pentru a putea să-ți identifici eventualele erori de raţionare. Dacă acestea nu sînt detectate şi argumentele contrare se dovedesc foarte pertinente şi relevante, atunci trebuie să ne schimbăm opinia, admiţînd că am învăţat ceva. Nu e ruşinos să admiţi că ai greşit, ba chiar e lăudabil să recunoşti acest lucru. E total păgubos să stai încremenit într-o poziţie dogmatică chiar dacă aceasta se clatină serios sub forţa unor argumente convingătoare produse de tabăra adversă.

Apel la date şi exemple relevante. Discuţia trebuie să se poarte invocînd exemple relevante. Odată identificată corect tema, argumentele ce o privesc trebuie să facă apel la date şi exemple semnificative. Aducerea şi invocarea de date periferice sau nerelevante statistic e la fel de periculoasă precum atacul la persoană. O concluzie solidă nu poate fi trasă pe baza unor date irelevante.

Fair-play. Nu în ultimul rînd, o bună dezbatere este dată de corectitudinea şi voinţa participanţilor de a respecta regulile de joc ce au fost indicate mai înainte. Găsirea adevărului presupune o căutare lipsită de prejudecăţi şi o raportare deferentă la adresa argumentelor, indiferent dacă acestea sînt pro sau contra. Toate trebuie analizate cu atenţie şi minuţiozitate.

Se înţelege că toate aceste reguli nu acoperă în mod exhaustiv şi nu epuizează întregul set de principii ce trebuie satisfăcute pentru a avea parte de o dezbatere cu ţinută şi care vizează aflarea adevărului. Ele sînt doar vitale şi necesare pentru a avea o dezbatere autentică. 

Sorin Costreie este prorector al Uni­ver­sității din București și conferențiar la Fa­cultatea de Filozofie, și a fost consilier și secretar de stat la Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice. Cele mai recente publicații includ Early Analytic Philosophy – New Perspectives on the Tradition (Springer) și Șase studii fregeene (Editura Universității din București).

marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.
index jpeg 8 webp
Părinți la judecată
Totdeauna au existat dezacorduri între părinți și copii; ar fi ciudată o lume în care să nu existe acest tip de neînțelegeri!
p 13 sus Universitatea Babes Bolyai WC jpg
Aș fi fost o exigentă profă de mate
Se spune despre anumite telefoane care îți schimbă viața că ții minte cu precizie detaliile momentului în care te-au găsit.
index jpeg 5 webp
Cîteva ocazii
Oi fi ratat astfel ultima șansă să primesc o ofertă de „muncă cinstită”?
p 14 986 t blocat in propriul film jpg
Blocat în propriul film
Ajung acasă și deschid calculatorul, scriind Andrei Cătălin Băleanu.
Rue Campo Formio   Paris XIII (FR75)   2021 06 29   1 jpg
Oameni ca mine
Mai toate amintirile se mătuiesc fără să se șteargă, chiar dacă știu că odată au fost bune.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîne iubirea
„Koi no yokan” este un termen folosit pentru a desemna un fel de „premoniție a iubirii”.
985 t 10 Ilustratie de Jules Perahim jpg
„Și nu mă înșel în privința asta”
Un obiect manufacturat rătăcit în montura metalică a unei cărți

Adevarul.ro

image
Imagini emoționante cu Bruce Willis sărutându-și soția, la aniversarea nunții. Actorul luptă cu demența
Bruce Willis și Emma Heming au sărbătorit marți cea de-a 14-a aniversare a căsătoriei lor. Soția starului și-a amintit cum și-au reînnoit jurămintele și a postat pe Instagram o fotografie emoționantă cu un sărut de la o aniversare anterioară.
image
Un șofer care a sărit la bătaie cu bâta, pus la respect de victimă VIDEO
În baza datelor strânse de polițiști, șoferul a fost reţinut, urmând a fi prezentat magistraţilor cu propunere legală.
image
Un șofer român de TIR a explicat cum a ajuns să câștige 4.200 de euro pe lună VIDEO
Un tânăr român, care lucrează ca șofer de TIR la o firmă de curierat din Germania, a dezvăluit într-un clip video publicat pe TikTok cum a ajuns să încaseze 4.200 de euro pe lună.

HIstoria.ro

image
Apogeul și căderea lui Ernest Urdăreanu, favoritul regelui Carol al II-lea
Odată cu sfârșitul domniei Regelui Carol al II-lea, și-au pierdut pozițiile de la Curte și marii săi demnitari. Urdăreanu însă a fost singurul dintre aceștia ales de fostul suveran pentru a-l însoți într-un exil care s-a dovedit definitiv.
image
Prosecco și Macarons, două produse care au cucerit întreaga lume și altele din bucătarie
Radio România Cultural și Revista Historia, prin vocea Danielei Ivanov, vă aduc un proiect cultural inediat „Povești parfumate”.
image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.