Despre tranzi╚Ťie, de la nasol la na╚Öpa

Publicat în Dilema Veche nr. 397 din 22-28 septembrie 2011
Despre tranzi╚Ťie, de la nasol la na╚Öpa jpeg

Prin anii ÔÇÖ60, cercet─âtorul american Mollie Orshansky avea s─â fac─â o observa┼úie care a devenit esen┼úial─â pentru studiile despre s─âr─âcie. Asemenea frumuse┼úii ÔÇô a spus ea ÔÇô s─âr─âcia rezid─â ├«n ochii privitorului. Cu alte cuvinte, indivizii s├«nt s─âr─âci sau nu ├«n func┼úie de grila cu care este evaluat─â starea lor de s─âr─âcie. Ast─âzi lucr─âm ├«nc─â cu concepte precum ÔÇ×s─âr─âcie absolut─âÔÇť ┼či ├«i etichet─âm drept s─âr─âci, de exemplu, pe cei care tr─âiesc cu mai pu┼úin de un dolar (PPP) pe zi. Acest exerci┼úiu constituie mai degrab─â un mod de a produce un instrument util de ordonare a indivizilor ┼či societ─â┼úilor. Altfel ├«ns─â, s─âr─âcia, precum frumuse┼úea, este relativ─â la grila de evaluare. Aminti┼úi-v─â cum ar─âtau frumoasele din p├«nzele Rena┼čterii. Formele lor planturoase defineau idealul de frumuse┼úe feminin─â al epocii ┼či nu au aproape nimic de-a face cu felul ├«n care arat─â silfidele fotomodele de ast─âzi. 

Acest lucru trimite rapid la o alt─â propozi┼úie esen┼úial─â ├«n studiul s─âr─âciei, care postuleaz─â relativitatea acesteia. Relativitatea este legat─â firesc de grila de evaluare, dar ┼či aceasta, la r├«ndul s─âu, este determinat─â social de standardele de moment ale locului. ├Än func┼úie de cum arat─â societatea ├«n care tr─âie┼čti, a nu avea iaht poate reprezenta o dovad─â de s─âr─âcie cr├«ncen─â sau poate constitui normalitatea. Pute┼úi desigur pune orice ├«n locul iahtului: televizor, BMW, o mas─â cald─â pe zi, o hain─â groas─â, paturi separate pentru to┼úi membrii gospod─âriei, un concediu pe an etc. Acestea s├«nt mai mult sau mai pu┼úin importante ├«n func┼úie de felul cum arat─â societatea. S─â nu ai bani s─â ├«┼úi cumperi c─âr┼úi de citit poate fi o indica┼úie de s─âr─âcie ├«n multe ┼ú─âri, ├«n timp ce ├«n altele constituie un lucru m─ârunt. Dac─â v─â ├«ndoi┼úi, pute┼úi ├«ncerca dou─â experimente: merge┼úi la plaj─â, ├«n Grecia, ├«ntr-un hotel all-inclusive cu turi┼čti rom├óni. Sta┼úi dou─â zile pe plaj─â sau la piscin─â. Nota┼úi c├«te persoane citesc c─âr┼úi. Muta┼úi-v─â apoi punctul de observa┼úie ├«n hotelul ├«nvecinat: aceea┼či calitate, acelea┼či costuri, acela┼či tip de plaj─â, dar turi┼čtii s├«nt britanici, sau francezi, sau germani, sau cehi. Nota┼úi din nou num─ârul de persoane care citesc c─âr┼úi pe plaj─â sau la piscin─â. Ave┼úi deja o reprezentare asupra standardelor sociale ├«n ┼ú─âri diferite. 

├Än fine, ├«ncheind povestea legat─â de s─âr─âcie, s─â notez un alt aspect esen┼úial. Este desigur important s─â etichetezi indivizii drept s─âr─âci sau boga┼úi. Nu po┼úi dezvolta politici de redistribuire f─âr─â a le evalua impactul (├«n fine, nu po┼úi face asta ├«n societ─â┼úi ra┼úional-civilizate!), iar pentru aceasta este bine s─â ai grile de estimare a bun─âst─ârii indivizilor. Astfel de grile ├«ns─â, de regul─â, ┼úin cont doar de modul ├«n care societatea prive┼čte indivizii, nu ┼či de modul ├«n care indivizii ├«┼či definesc nevoile personale. A nu avea televizor este un indicator de s─âr─âcie, conform standardelor mai tuturor societ─â┼úilor europene. Pentru din ce ├«n ce mai mul┼úi ├«ns─â, refuzul de a avea televizor tinde s─â constituie o op┼úiune care nu are de-a face cu starea material─â. Pentru ace┼čtia, Internetul substituie televiziunea, calculatorul devenind mult mai ofertant ├«n ce prive┼čte accesul la informa┼úie, dar ┼či posibilit─â┼úile de entertainment.

Prin urmare, pentru fiecare individ ├«n parte, mai important─â este grila personal─â de evaluare, dec├«t cea general─â aplicat─â extern ├«ntregii societ─â┼úii. Evalu─ârile subiective, acele scale ale preferin┼úelor folosite ├«n studiul pie┼úei, s├«nt cele care ├«i fac pe oameni s─â se considere s─âr─âci sau boga┼úi, ferici┼úi sau neferici┼úi, ├«mplini┼úi, satisf─âcu┼úi, mul┼úumi┼úi. Ceea ce conteaz─â ├«n evaluare s├«nt propriile aspira┼úii, iar acestea s├«nt modelate, la r├«ndu-le, de aspira┼úiile ┼či posibilit─â┼úile cadrului lor de referin┼ú─â: grupul imediat de prieteni ┼či rude, cei cu care individul vine ├«n contact nemijlocit ┼či care conteaz─â pentru el, starea societ─â┼úii ca ├«ntregÔÇŽ Important─â este ┼či informa┼úia despre cum se poate tr─âi ┼či cum ├«┼či doresc cei din grupul semnificativ de referin┼ú─â s─â tr─âiasc─â. Grilele noastre interioare devin deopotriv─â subiective ┼či relative ┼či s├«nt modelate de cunoa┼čterea despre ce fac al┼úii. 

Din acest punct de vedere, s─âr─âcia comunist─â era u┼čor de suportat: eram cu to┼úii parte a unui imens lag─âr, ├«n care mai to┼úi cei cu care intram ├«n contact tr─âiau cam la fel de nasol. Excep┼úie f─âcea doar o ├«ngust─â p─âtur─â de ├«nal┼úi activi┼čti de partid, la care ├«ns─â nu toat─â plebea avea acces. Majoritatea rom├ónilor nu prea interac┼úionau cu str─âini. Puteai afla despre cum tr─âiau ace┼čtia de la polonezii r─âzle┼úi r─ât─âci┼úi pe litoral, de la cei pe care ├«i vedeam la televiziunea bulgar─â ┼či s├«rb─â, de la iugoslavii care vindeau blugi Pop 84 ├«n talciocurile din Banat, de la studen┼úii arabi ┼či vietnamezi. To┼úi, de┼či ceva mai ├«nst─âri┼úi, nu mult diferi┼úi de activi┼čtii rom├óni. Altfel, cunoa┼čterea era mediat─â de spusele celor de la ÔÇ×Europa liber─âÔÇť, care ├«ns─â rar f─âceau referire la cum se tr─âie┼čte ├«n Vest, ┼či de emisiuni ale televiziunii rom├óne, precum Din lumea capitalului, acolo unde aflai despre decimarea popula┼úiei vestice datorit─â consumului de droguri ┼či omniprezen┼úei SIDA. 

Pentru majoritatea popula┼úiei, la ├«nceputul anilor ÔÇÖ80, grila subiectiv─â cred c─â spunea c─â societatea rom├óneasc─â este una bunicic─â: toat─â lumea avea ce m├«nca, avea unde merge la munc─â, avea o cas─â, mergea la ┼čcoal─â, tr─âiam aproape la fel de bine ca ├«n Vest, feri┼úi ├«ns─â de droguri ┼či SIDA, ca ├«ntr-o adev─ârat─â pe┼čter─â platonian─â. Ne lipsea ├«ns─â o chestie abstract─â, numit─â libertate. Aceasta a devenit din ce ├«n ce mai important─â odat─â cu plata datoriilor externe ┼či reducerea programului TV, nedifuzarea noilor sezoane din Dallas (p├«n─â la urm─â cine l-o fi omor├«t pe JR??), r─ârirea drastic─â a meciurilor de fotbal televizate, ra┼úionalizarea alimentelor, pana, frecvent─â, de curent, gaze ┼či ap─â cald─â care afecta diferen┼úiat Rom├ónia, faptul c─â la Bucure┼čti puteai cump─âra salam de var─â, dar la Ploie┼čti nu aveai aproape nici o ┼čans─â, c─â locuin┼úele deveniser─â un lucru rar. Rom├ónia era ├«ns─â o ┼úar─â bogat─â, cu oameni bine educa┼úi, de┼čtep┼úi de la natur─â, ┼či doar cuplul dictatorial ne ├«mpiedica s─â tr─âim bine, ├«ngr─âdindu-ne astfel libertatea ┼či dreptul de a ne decide singuri soarta, cu alte cuvinte democra┼úia.

Partea proast─â este c─â schimbarea postdecembrist─â a deschis calea pe care informa┼úia a n─âv─âlit peste noi: afar─â erau multe alte lucruri de care nu auzisem, de la iaurtul cu fructe, la PC-uri 286. Casele, legumele, Coca-Cola, vinul, berea, televiziunea, supermarketul, automobilele, c─âile de ├«mbog─â┼úire pe spinarea altora, p├«n─â ┼či plasticul ar─âta altfel! Toate acestea au venit treptat ┼či la noi. Unele ├«ns─â par a nu mai veni niciodat─â. ├Äntre ele se num─âr─â lipsa prafului de pe str─âzi, politicienii care nu s├«nt corup┼úi, autostr─âzile, respectarea legilor, un sistem ┼čcolar decent, spitale care nu se d─âr├«m─â peste tine sau pe care guvernul nu le ├«nchide, salarii mai mari, mai mult─â egalitate. Emigrantul SUA dintr-o pies─â Timpuri Noi de prin 1992 s-a multiplicat ┼či para-multiplicat, ajung├«nd undeva pe la cota 2-4 milioane (nici m─âcar at├«ta lucru nu ┼čtim!), localiz├«ndu-se mai ales ├«n ┼ú─âri europene de unde vine acas─â des ┼či ne spune cum tr─âie┼čte el. Sate ├«ntregi s-au str─âmutat de facto ├«n Spania. C─âl─âtorim ┼či vedem cu ochii no┼čtri cum arat─â Budapesta, Viena, Parisul, Londra, Berlinul, Milano.

Vedem c─â noi nu avem bani, dar c─â unii dintre noi au. ├Änc─â nu realiz─âm pe de-a-ntregul ceea ce ├«mi spunea un coleg de liceu stabilit ├«n Anglia: ÔÇ×├Än Rom├ónia se poate c├«┼čtiga mai mult dec├«t oriundeÔÇť. Aflu stupefiat de o secretar─â care c├«┼čtig─â 30.000 lei pe lun─â, net, la o funda┼úie care ruleaz─â fonduri europene. Da, ┼čtiu, astfel de organiza┼úii constituie viitorul nostru, iar ele dezvolt─â societatea civil─â, aduc peste noi duhul democra┼úiei ┼či ├«i asist─â pe cei ├«n nevoie. Dimpreun─â cu restul na┼úiunii, ├«mi dau seama c─â la noi e cam na┼čpa. Grila mea subiectiv─â spune c─â e na┼čpa. Nu banii conteaz─â aici, sau accesul la c─âr┼úi ┼či cultur─â, ci faptul c─â nimic nu pare a se schimba, faptul c─â referen┼úialul meu concret nu mai este mizeria ┼či uniformitatea lag─ârului comunist, ci diversitatea ┼či posibilit─â┼úile vestice. Da, ┼čtiu c─â peste tot s├«nt guverne corupte ┼či politicieni venali, dar ace┼čtia au de regul─â limite mai restr├«nse, iar evaluarea lor ┼či votul depind ┼či de eficien┼ú─â. Nu cred c─â ├«n vreo ┼úar─â din Vest un ministru care a gestionat transporturile, ajuns pre┼čedinte, ar putea s─â-┼či permit─â s─â-i invite cu dispre┼ú pe vizitatori s─â evite drumurile de a c─âror stare a r─âspuns. Astfel de gesturi, asociate cu blamarea permanent─â a Parlamentului, nu fac altceva dec├«t s─â reduc─â interesul fa┼ú─â de democra┼úie ┼či s─â sporeasc─â atrac┼úia spre autoritarism. La urma urmei, s─â nu uit─âm c─â alternative non-democratice ÔÇô precum guvernarea de c─âtre tehnocra┼úi sau de c─âtre militari ÔÇô s├«nt mai populare la noi dec├«t ├«n mai toate ┼ú─ârile UE, iar deceniul de aur al Rom├óniei, cel cu o cre┼čtere f─âr─â precedent (anii 1930) este dominat de ├«mpletirea domniei autoritare a lui Carol al II-lea cu ascensiunea legionarismului. Practic, ├«n ultimul secol, ca regim autoritar, comunismul nu constituie excep┼úia, abaterea de la regul─â fiind mai degrab─â democra┼úia. Pe de alt─â parte, pentru majoritatea popula┼úiei, discu┼úia despre libertate ┼či democra┼úie este pu┼úin important─â. Stagiul de dezvoltare ├«n care ne afl─âm face s─â primeze nevoile materiale. Or, veniturile s├«nt mai mici ca ├«n Vest, inegalitatea este mai accentuat─â ┼či continu─â s─â creasc─â, localit─â┼úile pr─âfuite ┼či f─âr─â spa┼úii verzi ad─âpostesc imobile mai ur├«te, mai mici, cu utilit─â┼úi precare, autostr─âzile lipsesc. Ca ├«n orice societate lipsit─â de preocup─âri sofisticate ┼či ├«nchistat─â ├«n dificult─â┼úi financiare, media este dominat─â de nevoia de a ar─âta c─â ai ÔÇô iar rochi┼úa Elenei Udrea ┼či automobilul lui Gigi Becali s├«nt doar mici pic─âturi de ap─â ├«n oceanul neputin┼úei de a produce ceva interesant. Nimic altceva dec├«t o tranzi┼úie de la nasol la na┼čpa, ├«ntr-o ┼úar─â care continu─â s─â fie slab educat─â ┼či care este afectat─â de o migra┼úie masiv─â. Pozitiv r─âm├«ne faptul c─â acum ┼čtim cu adev─ârat unde s├«ntem ┼či pare c─â UE e dispus─â s─â ne ajute. De aici speran┼úa c─â, de la un punct ├«ncolo, vom prelua modelul vestic, vom merge mai mult la ┼čcoal─â, vom citi c├«nd mergem la plaj─â, iar imigran┼úii asiatici ┼či africani, care vor veni, ne vor ajuta s─â cl─âdim o societate ceva mai ancorat─â ├«n secolul XXIÔÇŽ  

Bogdan Voicu este sociolog, cercet─âtor ┼čtiin┼úific la Institutul de Cercetare a Calit─â┼úii Vie┼úii al Academiei Rom├óne ┼či conferen┼úiar asociat la Catedra de Sociologie a Universit─â┼úii ÔÇ×Lucian BlagaÔÇť din Sibiu.

Foto: L. Muntean

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.