Despre o anumită (dublă) măsură

Publicat în Dilema Veche nr. 877 din 28 ianuarie - 3 februarie 2021
Frumoasa fără trup: Mass media din România la vremea pandemiei jpeg

Și de-abia plecă bătrînul... Da, da, la dl Trump mă refer. (Și da, da, știu că „celălalt” este și mai bătrîn...) Și dincolo de oftaturile – care de ușurare, care de năduf – cu care am petrecut plecarea de la Casa Albă, ca printr-o minune, moștenirea sa pare să fie mai puțin grea, sau măcar mai gestionabilă. Sau chiar irelevantă.

Una dintre temele care au dispărut din conversația publică, de parcă nu ar fi existat, este cea legată de suspendarea conturilor de pe principalele rețele sociale ale acum-fostului președinte Trump. După atacul susținătorilor săi asupra Capitoliului, Twitter, principalul instrument de comunicare al lui Donald Trump, i-a suspendat „definitiv” contul, considerînd că există riscul perpetuării unui discurs incitator cu consecințe grave. Alte platforme sociale au luat măsuri similare (deși temporare), separîndu-l pe președintele american de publicul său pînă la predarea mandatului. Măsura a fost în egală măsură criticată, ca o formă brutală și neavenită de cenzură, și aplaudată, ca o necesară, fie și tardivă, retribuție pentru discursul inflamator și constant incitator al lui Trump.

Interesant este că printre vocile care au criticat decizia Twitter se află și unele dintre cele care au cerut cu vehemență rețelelor să ia măsuri pentru limitarea răspîndirii discursului urii. Printre acestea, cea a cancelarului german Angela Merkel, care a considerat decizia „problematică”. Nu pentru că ar sprijini discursul politic polarizant promovat de Trump, ci pentru că, susține oficialul german (prin vocea purtătorului său de cuvînt), o astfel de măsură trebuie să se ia într-un cadru reglementat juridic, nu prin decizia unor administratori privați de platforme sociale. Toate bune și rezonabile. Doar că în Germania funcționează, din 2017, o lege – cunoscută sub numele de NetzDG – care reglementează obligațiile rețelelor sociale cu peste două milioane de utilizatori. Printre aceste obligații se numără și aceea de a elimina, în termen de 24 de ore, o serie de conținuturi ilegale (identificate prin articolele din Codul Penal pe care le încalcă), printre care și cele care conțin discurs incitator la ură. Fără hotărîre judecătorească, la libera apreciere a operatorilor de platforme sau în baza unor semnalări ale utilizatorilor.

Cereri de filtrare a conținuturilor pe care le găzduiesc au venit adeseori – și pe tonuri imperative – către platformele sociale. Proprietarul Facebook, Mark Zuckerberg, a fost audiat de către Congresul american și de reprezentanți ai Parlamentului European in 2018. În toamna lui 2020, șefii celor trei mari platforme sociale – Facebook, Twitter și Google – au compărut în fața Congresului american. De fiecare dată s-a aflat în discuție posibilitatea de a reglementa acești mamuți tehnologici pentru a le diminua puterea discreționară. De fiecare dată s-a accentuat asupra rolului de arbitri ai conversației mondiale pe care îl joacă și a responsabilității pe care ar trebui să și-o asume.

Ca să rezumăm, ne aflăm în următoarea situație: vrem un exercițiu cît mai larg al libertății de exprimare, dar vrem și curățenia spațiului public. Vrem să vorbim liber și ne froasăm cînd accesul la Facebook ne este limitat pentru cîteva zile, dar raportăm conținuturi care ne deranjează și jubilăm cînd plîngerilor noastre li se dă curs. Ne bucurăm cînd rețelele ne anunță că au identificat și suspendat sute sau mii de conturi rusești (există astfel de rapoarte semestriale sau în pragul alegerilor), dar primim critic suspendarea conturilor prietenilor sau favoriților noștri politici. În fond, ce vrem? Acționăm cu dublă măsură?

Unii da, fără îndoială. Și nu pentru că ar fi eminamente „răi” sau „proști”, ci – dacă îi dăm deoparte pe ipocriți – pentru că dau drept de preemțiune unor bias-uri cognitive, care îi plasează în centrul Universului și în sălașul adevărului absolut. (Ați observat cum am trecut de la „noi”, care analizăm situația, la „ei”, care au bias-uri cognitive? Sigur, aș fi putut corecta, dar am zis că e bine să îmi fac și bias-urile mele de rîs...)

Dar nu întotdeauna a măsura cu două etaloane este greșit. Cu atît mai mult în cazul Internetului și al platformelor sociale, pe care le vrem și libere (mai exact, ne vrem pe noi liberi să le folosim cum vrem), și devreme acasă. Aceste cerințe contradictorii vin din natura complicată și, în mare, nestăpînită a mediului online. Care se dovedește greu de reglementat în paradigma legislativă clasică, a statului național, conținut în granițele sale. Vin și din identitatea duală a platformelor – de mediu (în sens tehnic) și media (cu responsabilitate editorială subînțeleasă). Deși s-a opus din răsputeri acestei din urmă identificări, însuși Zuckerberg a acceptat, în lunile din urmă, că o reglementare ca agent media ar fi necesară. El a cerut chiar Uniunii Europene să ia conducerea în a propune o astfel de reglementare. Dacă nu, a avertizat el, modelul ce se va impune pe plan mondial este cel chinez, care are „valori foarte diferite”.

Declarația lui Zuckerberg trimite și către o a treia, mult mai importantă rădăcină a dublelor noastre măsuri, ca societate: valorile diferite pe care le adoptăm. Este firesc (mă feresc cît pot de termenul „normal”) să judecăm diferit. Este ceea ce eticienii numesc „relativismul moral”, și e pîinea zilnică a antropologilor: grupuri diferite aplică sisteme și judecăți morale diferite. Și poate, în acest context, ar fi mai nimerit să vorbim despre diversitate și nu despre „dublă măsură”.

Ioana Avădani este președintele Centrului pentru Jurnalism Independent.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

odihna, foto shutterstock jpg
Trucul genial care te ajută să adormi mai repede și să te odhnești mai mult în nopțile caniculare: „Citește temperatura pielii”
Nu poți să adormi repede în nopțile cu temperaturi ridicate? Oamenii de știință au descoperit o soluție simplă care te ajută să te odihnești corespunzător și să fii în formă maximă a doua zi!
Soldati americani FOTO Shutterstock
În ce condiții ar putea trimite SUA trupe la sol în Iran
Oficial, administrația Trump nu dorește trimiterea trupelor americane terestre în Iran. Neoficial, însă, lucrurile sunt mult mai nuanțate.
Me0oCyihiD0 3L jpg
Satul natal al lui Constantin Brâncuși a devenit capitala tradițiilor românești. Festivalul RomânIA Autentică adună meșteri și vizitatori din întreaga țară
Satul natal al lui Constantin Brâncuși, Hobița, a devenit în acest weekend capitala tradițiilor românești, găzduind Festivalul „RomânIA Autentică”. Evenimentul a atras mii de vizitatori din întreaga țară, veniți să celebreze portul popular și meșteșugurile tradiționale.
Demeter Andras, ministrul Culturii FOTO Mediafax
Noul ministru al Culturii, actor în thriller-ul „Dosarul 631”. El se judecă cu ministerul pe care îl conduce
András István Demeter, este actor și are o carieră în cinematografie și teatru. Acesta poate fi văzut jucând în filmul Dosarul 631 (2022), disponibil pe HBO Max.
banner Cristina Coca Claudiu Bogdan jpg
Vă mai amintiți de OTV-iștii Coca Cristina și Claudiu Bogdan? În ce condiții s-ar întoarce pe micul ecran: „Dacă Dan Diaconescu...” Din ce afacere câștigă bani
Vă mai amintiți de OTV-iștii Coca Cristina și Claudiu Bogdan? În ce condiții s-ar întoarce pe micul ecran: „Dacă Dan Diaconescu...”. Din ce afacere trăiesc acum?
restaurant, foto shutterstock jpg
Unde se află cel mai bun restaurant din lume. A impresionat peste 1.000 de jurați la cea mai așteptată gală a gastronomiei mondiale
Peste 1.000 de experți internaționali din domeniul culinar au desemnat cel mai bun restaurant din lume din 2025.
senat st (3 of 39) jpg
Când vor fi aplicate primele măsuri pentru reducerea cheltuielilor statului: „Alte ajustări, probabil că din septembrie, octombrie”
După instalarea noului cabinet guvernamental, primele măsuri pentru reducerea de cheltuielilor statului vor fi aplicate după 30 iunie, după rectificarea bugetară. De asemenea, primele măsuri fiscale ar urma să fie aplicate cel mai probabil în cursul lunii august, a precizat șeful UDMR, Kelemen Hunor
Nicusor Dan Ilie Bolojan, noul premier al Romaniei  Foto Inquam Photos George Calin (8) jpg
Nicușor Dan, primul mesaj către Guvernul Bolojan: „Trebuie să recâștigăm încrederea cetățenilor. O să fie un drum lung”
Președintele Nicușor Dan a transmis în discursul de luni, 23 de iunie, de la depunerea jurământului de către Guvern că este „bucuris” că partidele și-au asumat guvernarea și și-au asumat reforma statului.
bolojan ora 10 jpg
Guvernul Bolojan, negociat o lună şi instalat într-o zi. Lista miniștrilor
După mai bine de o lună de la alegerile prezidenţiale, România are un nou Guvern.