Despre formele de adresare

Oana CHELARU-MUR─éRU┼×
Publicat în Dilema Veche nr. 452 din 11-17 octombrie 2012
Despre formele de adresare jpeg

Este dificil, dac─â nu chiar imposibil, s─â explici ├«n c├«teva fraze complexitatea problematicii legate de comunicarea scris─â ┼či de raporturile ei structurale cu discursul oral. O face ├«ns─â Nichita St─ânescu, ├«n stilul s─âu inconfundabil, ├«ntr-una dintre sutele de reflec┼úii asupra limbajului uman, cuprinse ├«ntr-un binecunoscut poem din volumul Oul ┼či sfera (1967): ÔÇ×... scrisul e un mod de a ├«ncetini g├«ndirea, / un mod primitiv de a ├«n┼úelege, de a opri / mi┼čc─ârile g├«nduluiÔÇť (Nichita St─ânescu, ÔÇ×Arta scrisuluiÔÇť). Pornesc de la defini┼úia poetic─â st─ânescian─â nu pentru seduc─âtorul ei efect stilistic, ci pentru c─â surprinde, ├«n fond, o tr─âs─âtur─â esen┼úial─â a scrierii: lentoarea, caracterul elaborat, ├«ntemeiat pe norme cultural construite, opuse principial spontaneit─â┼úii naturale a g├«ndului ┼či a vorbirii. ├Än vreme ce comunicarea oral─â actualizeaz─â g├«ndul cu o rapiditate care permite ├«n mai mic─â m─âsur─â autocenzura vorbitorului, prin mecanisme neurolingvistice care se las─â ├«nc─â cercetate, comunicarea scris─â developeaz─â g├«ndul, ├«l ├«mbog─â┼úe┼čte, ├«l ÔÇ×├«nsceneaz─âÔÇť sau ├«l cosmetizeaz─â, dup─â caz, trec├«ndu-l totodat─â prin alambicurile conven┼úiilor stilistice sau culturale.

Nu vreau ├«ns─â s─â reiterez aici bine-cunoscuta opozi┼úie dintre spontaneitatea, respectiv afectivitatea limbii vorbite ┼či caracterul de artifex al scrierii, opozi┼úie care a scindat disciplina stilisticii la ├«nceputurile sale, ci, dimpotriv─â, s─â accentuez ideea c─â cea din urm─â se grefeaz─â ├«ntr-un fel sau altul pe corpul oralit─â┼úii, de care nu se poate debarasa deloc uneori. Exemplul cel mai conving─âtor r─âm├«ne ├«n acest sens textul epistolar, n─âscut din nevoia de a perpetua dialogul la distan┼ú─â cu unul sau mai mul┼úi interlocutori. ├Äntr-o istorie a genului epistolar (Editori Laterza, 2008), Armando Petrucci trece ├«n revist─â formele diverse ale coresponden┼úei publice ┼či private ├«ncep├«nd cu secolele VI-V ├«.Hr. ┼či p├«n─â ├«n epoca modern─â, analiz├«nd factorii complec┼či de natur─â material─â ┼či spiritual─â care au dus la emanciparea acestui tip de scriere: suportul ┼či instrumentele grafice, diversificarea tipurilor de liter─â, tradi┼úia scolastic─â, gradul de instruc┼úie a utilizatorilor, nevoia de comunicare social─â, evolu┼úia normelor polite┼úii, emanciparea publicului feminin etc. Epistolografia rom├óneasc─â, care ├«ncepe cu celebra ÔÇ×Scrisoare a lui Neac┼ču din C├«mpulungÔÇť (1521), se afirm─â ├«ntr-un moment de explozie a coresponden┼úei scrise la nivel european ┼či de impunere a limbilor vulgare ├«n detrimentul latinei medievale, care ├«┼či consumase epoca de glorie ├«n secolele XI-XII.

Epistolele rom├óne┼čti vechi (secolele XVI-XVIII), oficiale sau private, s├«nt probe vii ale coabit─ârii limbii vorbite cu normele emergente ale scrisului c─âtre un destinatar. Sintaxa simpl─â, dominat─â de coordonare, pres─ârat─â cu repeti┼úii ┼či reformul─âri, deseori redundante, lexicul de factur─â popular─â, insuficienta diferen┼úiere a registrelor oficial ┼či familiar s├«nt semne clare ale oralit─â┼úii, semnalate ┼či comentate de diver┼či cercet─âtori ai istoriei limbii.

Din acest inventar nu pot, desigur, lipsi nici m─ârcile adres─ârii directe c─âtre interlocutor, m─ârci ce se vor conven┼úionaliza treptat, odat─â cu evolu┼úia genului discursiv ┼či a normelor polite┼úii lingvistice. ├Ämi propun s─â z─âbovesc, pentru ├«nceput, numai asupra vechilor epistole oficiale (numite ÔÇ×scrisori de boieri, de negustori, de domniÔÇť de Nicolae Iorga, ├«nt├«iul editor al acestora), chiar dac─â ├«n acea epoc─â exista mai cur├«nd o cvasiomogenitate stilistic─â ├«ntre registrul epistolar privat ┼či cel oficial. Din motive istorice, politice, administrative ┼či chiar psihologice, scrisorile oficiale erau mai numeroase, ├«n vreme ce coresponden┼úa privat─â, dincolo de sfera familiei, a ├«nceput s─â prind─â contur abia spre sf├«r┼čitul secolului al XVIII-lea, dar mai ales ├«n secolul urm─âtor, odat─â cu cristalizarea mentalit─â┼úii moderne. Scrisorile pe care ┼či le trimiteau reprezentan┼úii elitei medievale a vremii (cei pu┼úini ┼čtiutori de carte) con┼úineau numeroase formule reveren┼úioase de adresare (onorifice, titluri de respect), repetate cu insisten┼ú─â, care marcau puternic pozi┼úia destinatarului ├«n ierarhia social─â ┼či asimetria rela┼úiei interpersonale. Acestea apar┼úineau unui repertoriu de conven┼úii specifice textului epistolar, cu circula┼úie zonal─â sau mai larg european─â. Spicuiesc c├«teva exemple: Cinstite dumneata bir─âu de Va┼čelhe; Milostive ┼či luminate Doamne; M─âriile Voastre, domni de cetate Bistri┼úii; M├«ria ta, cinstite bir├«u Martine ┼č.a. Vechile scrisori nu cuprindeau ini┼úial o formul─â adresativ─â explicit─â, ci o urare f─âcut─â destinatarului, impus─â de rigorile genului, secven┼ú─â din care se vor desprinde treptat ┼či m─ârcile comunic─ârii directe (vocativele): Slujub─â ┼či mult─â sin─âtate (...) dumitale, giup─âne Ga┼čpar, bir─âul de Bistri┼ú─â, ┼či dumitale, giup─âne Budachi Martin, ┼či tuturor priiatinilor no┼čtri. Din aglutinarea unor titluri de respect cu posesivele vecine (domnia ta/voastr─â etc.) vor ap─ârea, ├«n schimb, dup─â un ├«ndelungat proces de tranzi┼úie ┼či numeroase fluctua┼úii de form─â, pronumele de polite┼úe moderne (dumneata, dumneavoastr─â). ├Än secolul al XVII-lea g─âsim ├«nc─â aceste forme de trecere cu acord verbal la persoana a III-a singular (domnia voastr─â) ori a II-a singular (domnia ta), ca ├«n exemplul urm─âtor: Deaci pohtim pre dumneavostr─â s─â aib─â leage la dumnieavostr─â cu direptulu (...) noi ├«nc─â vom face printru voea dumiilorvostre.

Abia ├«n secolul al XIX-lea, pronumele de polite┼úe se ierarhizeaz─â (dumneata ÔÇô dumneavoastr─â) ┼či ├«┼či definitiveaz─â uzul gramatical dup─â model francez (dumneavoastr─â asociat persoanei a II-a plural a verbului). Tot acum, formulele de adresare reveren┼úioase se desprind de vechile tipare medievale ┼či se europenizeaz─â, apel├«nd la adjective specializate care preced─â substantivele ├«n vocativ (Onorabile/Stimabile/Stimate domn, Stimate domnule ministru, Domnule director etc.), ├«n concordan┼ú─â cu formulele de ├«ncheiere ale scrisorilor oficiale (V─â rog s─â primi┼úi expresia ├«naltei mele considera┼úiuni; Cu aleas─â considera┼úie; Cu stim─â etc.). Stilul formal ÔÇô expresie a polite┼úii negative, care valorizeaz─â distan┼úa dintre interlocutori, potrivit binecunoscutei teorii a lui Brown ┼či Levinson (1987) ÔÇô se consolideaz─â pe parcursul secolului al XX-lea, dar mai ales ├«n perioada interbelic─â, at├«t ├«n coresponden┼úa oficial─â, c├«t ┼či ├«n discursul parlamentar.

A┼ča cum observ─â Rodica Zafiu (2001), perioada comunist─â ├«ntrerupe brutal aceast─â tradi┼úie a reveren┼úiozit─â┼úii ┼či a elegan┼úei verbale ├«n spa┼úiul public. Interzicerea vechilor termeni de adesare, ├«nlocuirea lor cu al┼úii de import (tovar─â┼č), ├«nc─ârca┼úi ideologic, supravie┼úuirea codului polite┼úii ÔÇ×burghezeÔÇť exclusiv ├«n medii private limitate, toate acestea introduc un hiatus ale c─ârui urm─âri le resim┼úim ┼či ast─âzi. Coresponden┼úa oficial─â a epocii comuniste reflect─â ┼či ea aceast─â stare de fapt. Scrisorile se impersonalizeaz─â, iar formulele de adresare devin incolore sau s├«nt ├«nlocuite de acuzativul sec al destinatarului (C─âtre Direc┼úia Fabricii Pionierul).

Declinul scrisorii clasice, publice sau private, continu─â ├«n era digital─â. E-mail-ul, comparabil prin retoric─â ┼či dimensiuni mai cur├«nd cu ÔÇ×bile┼úelulÔÇť de odinioar─â, alung─â din coresponden┼ú─â ornamentele stilistice ┼či, odat─â cu ele, diverse alte conven┼úii epistolare. Formele de adresare dispar deseori, fiind ├«nlocuite frecvent prin formule de salut (Bun─â ziua, bun─â seara). E probabil prea devreme ca s─â evalu─âm ce am pierdut ┼či ce am c├«┼čtigat. Cu siguran┼ú─â am pierdut ceva din substan┼úa rela┼úiei interpersonale pe care termenii de adresare ├«ncearc─â s─â o capteze, iubite cetitoriule!

Oana Chelaru-Mur─âru┼č este conferen┼úiar dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucure┼čti.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.
Irina jpg
O strad─â doar a lor
Blocurile noi, plombe inestetice inserate ├«n aceast─â alveol─â cu aspect periurban, la r├«ndul ei ├«nglobat─â ├«ntr-un mare cartier de blocuri, ar fi contribuit la ÔÇ×cur─â╚ŤireaÔÇŁ zonei.
1024px Bruxelles   Commission Europ├ęenne Berlaymont (23191436909) jpg
Rom├ónia, la periferia UE? Da, dar al╚Ťii dau buzna afar─â
Faptul c─â euroscepticismul e (deocamdat─â?...) o afacere politic─â f─âr─â urm─âri, ├«n Rom├ónia, e confirmat de ultimele formule de guvernare din ╚Ťar─â.
p 14 sus Piazza del Popolo WC jpg1 jpg
Marginea lumii
E o senza╚Ťie greu de g─âsit ├«n alt─â parte, aceea c─â nimeni, niciodat─â, n-are ochii a╚Ťinti╚Ťi spre tine, ceea ce ├«╚Ťi las─â loc s─â faci ce vrei ╚Öi s─â fii cum e╚Öti.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ap─âr─ârii
Ne-am gîndit să abordăm chestiuni precum soarta, scopul și responsabilitatea artei în vreme de război.
p 10 C  Alba jpg
Art─â f─âr─â ad─âpost
Muzeele de art─â s-au obi╚Önuit cu dr├┤le de guerre care a ╚Öters din min╚Ťile tuturor iminen╚Ťa sau m─âcar posibilitatea unui r─âzboi real.
p 11 youtube jpg
Patru tablouri
Au fost furate peste 170.000 de mii piese de art─â f─âr─â ca trupele ÔÇ×eliberatoareÔÇť s─â intervin─â.
d15 Dan Perjovschi Anti War Drawings ┬ęNicolas Wefers 5 jpg
Make art, not war ÔÇô anchet─â
Dată fiind natura explicit grafică a unui conflict armat, am adresat trei întrebări cîtorva artiști care se ocupă cu imaginea: pictori, artiști vizuali, regizori de film, desenatori.
p 1 Carlos Alba jpg
Fragilitatea indestructibil─â a literei
Asta e proprietatea esen╚Ťial─â a c─âr╚Ťilor: opresc ├«n corpul lor corpurile mor╚Ťii.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.