Despre ce vorbim, de fapt?

Publicat în Dilema Veche nr. 712 din 12-18 octombrie 2017
Despre ce vorbim, de fapt? jpeg

S-au spus multe prostii pe tema manualelor ├«n ultima vreme. Vocile celor care chiar au ceva de spus ÔÇô pentru c─â se pricep ÔÇô s-au amestecat ├«n ÔÇ×cacofonia general─âÔÇť (expresia e a lui Andrew Keen, ├«n cartea The Cult of the Amateur: How TodayÔÇÖs Internet is Killing Our Culture, 2007): de la ministru p├«n─â la p─ârin╚Ťi, fiecare s-a sim╚Ťit ├«ndrept─â╚Ťit s─â spun─â c├«te ceva. Ceea ce nu e r─âu ├«n sine, numai c─â o asemenea vociferare multipl─â risipe╚Öte orice urm─â de dezbatere substan╚Ťial─â. ├Än aceste condi╚Ťii, poate c─â n-ar fi r─âu s─â ne ├«ntoarcem la c├«teva lucruri de bun-sim╚Ť, pierdute pe drum. ╚śi s─â repunem la punct c├«teva chestiuni simple, despre care se vorbe╚Öte f─âr─â cap ╚Öi coad─â.

ÔŚĆ ÔÇ×De ce ne mai trebuie manuale, c─â finlandezii au renun╚Ťat?ÔÇť Pentru c─â nu s├«ntem ├«n situa╚Ťia Finlandei, care are un sistem educa╚Ťional performant ╚Öi bine finan╚Ťat. Manualul e un instrument de lucru necesar elevilor, ├«n care ace╚Ötia g─âsesc un con╚Ťinut ÔÇ×de baz─âÔÇť al materiei respective, exerci╚Ťii, probleme, teste pentru verificarea cuno╚Ötin╚Ťelor. ╚śi este vorba despre to╚Ťi elevii, de toate condi╚Ťiile sociale. Pentru cei din familiile mai bogate ╚Öi de la ╚Öcoli mai pricopsite, e mai u╚Öor: pe l├«ng─â manual, au acces ╚Öi la alte resurse educa╚Ťionale. Pentru copiii s─âraci, manualul r─âm├«ne singura resurs─â educa╚Ťional─â. Iar pentru cei mai mul╚Ťi ÔÇô s─â nu ne mai ├«mb─ât─âm cu ap─â rece ÔÇô manualele ╚Öcolare vor r─âm├«ne singurele c─âr╚Ťi pe care au pus m├«na ├«n via╚Ť─â, c─âci peste 50% din ei (estimez eu) nu mai citesc nici o carte dup─â ce termin─â ╚Öcoala. A╚Öa ├«nc├«t, ├«n loc s─â ne ├«nv├«rtim ├«n jurul manualului ca indienii pe l├«ng─â st├«lpul totemic, mai bine ne-ar preocupa cum s─â asigur─âm, pe termen lung, accesul c├«t mai multor elevi la c├«t mai multe resurse de ├«nv─â╚Ťare ╚Öi cunoa╚Ötere. Dac─â guvernan╚Ťilor le-ar sta capul la ni╚Öte politici publice pe termen lung, demne de societatea cunoa╚Öterii ├«n care tr─âim, n-ar mai lansa idei stupide despre ÔÇ×manualul unicÔÇť. Dar m─â tem c─â guvernan╚Ťii no╚Ötri nici nu pot, nici nu vor s─â elaboreze astfel de politici publice.

ÔŚĆ ÔÇ×Baronii manualelor, ├«n zona aceasta a auxiliarelor, au anual undeva peste 100 de milioane de euro.ÔÇť A╚Öa a zis ministrul Educa╚Ťiei. Bine-ar fi s─â avem o pia╚Ť─â at├«t de bogat─â numai pentru manuale ╚Öi auxiliare. Dar la 100 de milioane nu ajunge nici pia╚Ťa de carte din Rom├ónia ├«n ├«ntregime. Adev─ârata problem─â este, cred, c─â manualele s├«nt ieftine. Ministerul pl─âte╚Öte vreo 2 euro, ├«n medie, pentru un manual. La acest pre╚Ť, nu se pot produce manuale de bun─â calitate, a╚Öa c─â editurile ofer─â ce li se cere: se chinuie s─â trag─â de costuri ├«n jos, ca s─â se ├«ncadreze ├«n cerin╚Ťele ministerului. N-ar trebui ca ministerul s─â fie preocupat ├«n primul r├«nd de calitatea manualelor? ╚śi s─â aloce mai mul╚Ťi bani pentru ele? ├Än alte ╚Ť─âri europene, pre╚Ťul mediu al unui manual e de 10-12 euro. Noi s├«ntem mai s─âraci? A╚Öa este. Dar dac─â nu investim ├«n educa╚Ťie, a╚Öa vom r─âm├«ne, s─âraci: nu doar la buzunar, ci ╚Öi la minte.

C├«t despre auxiliare, e adev─ârat: se v├«nd pe pia╚Ťa liber─â. Unele s├«nt bune, altele s├«nt proaste; unele s├«nt mai scumpe, altele mai ieftine. Cine ar trebui s─â separe gr├«ul de neghin─â? ├Än mod normal, pia╚Ťa liber─â. Profesorii s├«nt cei care decid ce materiale didactice suplimentare le s├«nt de folos elevilor. Dac─â unii dintre ei nu ╚Ötiu s─â aleag─â ├«n cuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â, ar trebui ajuta╚Ťi (prin informare, documentare, prin cursuri de preg─âtire etc.). ╚śi ar fi necesar─â mai mult─â ├«ncredere ├«n discern─âm├«ntul lor. Dar dac─â ministerul ├«i consider─â pe profesori doar ni╚Öte supu╚Öi, ni╚Öte executan╚Ťi ai ÔÇ×indica╚ŤiilorÔÇť venite de sus, atunci numitul minister se-apuc─â s─â fac─â ordine: d─â avize ╚Öi aprob─âri pentru auxiliare ╚Öi hot─âr─â╚Öte care trebuie folosite ╚Öi care nu. Poate? E ├«n stare? Evident, nu: ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi diversitatea de resurse de cunoa╚Ötere din zilele noastre, orice carte, antologie, culegere de probleme, film documentar, material multimedia este, de fapt, un auxiliar ├«n procesul didactic. Dac─â le impune profesorilor s─â foloseasc─â numai auxiliarele aprobate, ministerul exercit─â un act de cenzur─â. Sau poate fi b─ânuit c─â avantajeaz─â anumi╚Ťi editori de auxiliare. De fapt, interesul tuturor ÔÇô ╚Öi ├«n primul r├«nd al elevilor ÔÇô este ca pia╚Ťa manualelor ╚Öi a auxiliarelor s─â fie c├«t mai dezvoltat─â ╚Öi mai competitiv─â, pentru a asigura o calitate c├«t mai bun─â. A╚Öa e peste tot ├«n Uniunea European─â. Povestea cu ÔÇ×baronii manualelorÔÇť ╚Öi ÔÇ×mafia manualelorÔÇť spus─â de ministrul Liviu Pop este o simpl─â manevr─â (cam primitiv─â) de agitprop. Iar dac─â unele edituri ├«ncalc─â regulile sau comit vreo ilegalitate (c─âci ministrul mai vorbea despre ÔÇ×bani gri spre negriÔÇť), statul are suficiente instrumente pentru a-i sanc╚Ťiona. N-o face. ├Än schimb, decreteaz─â c─â manualul este ÔÇ×un bun public de interes na╚ŤionalÔÇť ╚Öi propune ca toate manualele s─â fie produse de o singur─â editur─â (de stat), ca ├«n vremea comunismului. ╚śi ministerul e sprijinit ├«n aceast─â ini╚Ťiativ─â de premier, cu mi╚Ötouri de c├«rcium─â: ÔÇ×De ce se tot reediteaz─â manualele astea, c─â ╚śtefan cel Mare n-a mai c├«╚Ötigat ╚Öi n-a mai pierdut nici o b─ât─âlie ├«ntre timpÔÇť. ├Än ÔÇ×logicaÔÇť dlui prim-ministru, to╚Ťi istoricii care au scris despre ╚śtefan cel Mare au muncit degeaba: ar fi fost suficient─â o list─â scurt─â cu b─ât─âliile domnitorului ╚Öi gata. ╚śi pre╚Öedintele Camerei Deputa╚Ťilor are p─âreri: ÔÇ×Sincer, poate atunci c├«nd am fost noi ├«n facultate poate eram mai pro╚Öti, dar aveam un singur manual, nu pentru toate materiile, dar pentru o materie ╚Öi se pare c─â au ie╚Öit totu╚Öi ingineri, economi╚Öti, profesori, adic─â oameni care au ├«nv─â╚Ťat carte ├«ntr-un mod temeinicÔÇť. Enumerarea asta de profesii posibile ├«n ciuda (sau datorit─â?) manualului unic arat─â o mentalitate de pr─âv─âlia╚Ö care viseaz─â, pentru copilul s─âu, o profesie ÔÇ×intelectual─âÔÇť.

ÔŚĆ Despre ce vorbim, de fapt? Nu se mai ╚Ötie. Se pierd energii enorme ├«n discu╚Ťii zgomotoase despre manualul unic (de parc─â n-am fi ├«n Uniunea European─â, ci ├«n Rom├ónia socialist─â, sor─â cu Coreea de Nord), despre gre╚Öelile de exprimare ale ministrului, despre ÔÇ×interesele financiare ale editurilorÔÇť, despre p─ârerile de semidoc╚Ťi ale premierului ╚Öi ale altor demnitari. Ne ├«ncurc─âm ├«n fine╚Ťuri despre ÔÇ×procedurile de licita╚ŤieÔÇť, ├«n loc s─â constat─âm incapacitatea administrativ─â a ministerului, demonstrat─â ani la r├«nd, c─âci n-a fost toamn─â f─âr─â ÔÇ×scandalul manualelorÔÇť. (Acum cinci ani, pornise iure╚Öul manualelor digitale; s-a ales ceva?) Institu╚Ťiile care ar putea avea (ar mai putea avea?) un cuv├«nt greu de spus ÔÇô de exemplu, Academia sau Universit─â╚Ťile de prestigiu ÔÇô tac. Combatem ideologic, dinspre st├«nga ╚Öi dinspre dreapta, ce-a f─âcut ╚Öi ce n-a f─âcut cutare ministru, ├«n loc s─â ne amintim c─â a existat un Pact pentru educa╚Ťie acceptat de toate partidele, de care s-a ales praful. Hamletiz─âm ridicol pe teme false (ÔÇ×a avea sau a nu avea manual unicÔÇť), ├«n loc s─â ne preocupe calitatea educa╚Ťiei (inclusiv a manualelor). ├Än aceste condi╚Ťii, elevii de azi au toate ╚Öansele ca, peste dou─âzeci de ani, s─â constate c─â s├«nt ÔÇ×├«nc─â o genera╚Ťie de sacrificiuÔÇť. Din cauza noastr─â.

Foto: Adev─ârul

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.