Despre Brâncuşi, în Şcoala unde a învăţat Brâncuşi

Adrian GUŢĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 645 din 30 iunie - 6 iulie 2016
Despre Brâncuşi, în Şcoala unde a învăţat Brâncuşi jpeg

În 2016, cînd se aniversează 140 de ani de la naşterea lui Brâncuşi, românii pot participa la această sărbătoare prin contribuţii la subscripţia publică ce ar avea un rol major în achiziţionarea Cuminţeniei Pămîntului. Solidaritatea naţională a fost reală şi victorioasă pentru cauza culturii în cazul construcţiei Ateneului, la sfîrşit de secol XIX; de ce nu ar izbîndi şi la început de secol XXI, într-un alt context al dezbaterilor despre identitatea spirituală?

Exegeza academică brâncuşiană, dar şi accentele pînă aproape de grotesc pe care le capătă uneori avîntul de mitologizare a „personajului“ ce dublează artistul considerat cel mai important reformator al sculpturii moderne se regăsesc, deopotrivă, în perimetrul receptării contemporane a celui despre care Peter Greenaway pregăteşte un film (Wal­king to Paris). Fost student al instituţiei care se numeşte acum Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, Brâncuşi a realizat Ecorşeul (1900-1902) la cererea şi cu sprijinul doctorului Gerota, iar unul din exemplare se află în patrimoniul UNArte şi este emblema sa vizuală. Un studiu publicat în 2014 e dedicat respectivei lucrări de Elena Dumitrescu, ce face parte din departamentul de sculptură al acestui reper al învăţămîntului nostru artistic superior. Menţionăm, tot în legătură cu Ecorşeul, o comunicare a profesorului şi brâncuşiologului Cristian-Robert Velescu, susţinută la conferinţa dedicată împlinirii a 150 de ani de existenţă a UNArte în 2014 şi organizată de aceasta în colaborare cu Institutul de Istoria Artei al Academiei Române.

Opera şi biografia lui Brâncuşi sînt esenţiale în cursurile lui Cristian Velescu referitoare la întîlnirea între modernitate şi avangardă în arta primelor trei decenii ale secolului 20, cursuri oferite tuturor nivelurilor de studii din UNArte. Dinamica structurii acestor referinţe a crescut odată cu adăugarea „temei“ Duchamp-Brâncuşi – prietenia celor doi – rolul lui Duchamp în promovarea expoziţională a operei românului.

În ce mă priveşte, îl aduc în discuţie pe Brâncuşi la un curs despre istoria artei româneşti de după 1960, cînd încerc să identific ecouri, influenţe ale viziunii şi operei sale în sculptura noastră, mai ales în cea a deceniilor şapte şi opt ale secolului trecut, şi mă refer la fenomene precum „taberele“ de sculptură, sau la nume ca Apostu, Iliescu-Călineşti, Maitec, Paul Neagu, Gorduz, Jacobi, Ion Condiescu…

Aş observa că studierea „siajului“ brâncuşian poate fi dezvoltată, nuanţat, cu precauţie (e vorba, în unele cazuri, de ipoteze de lucru), şi la unii exponenţi ai generaţiei ’80: Ovidiu Simionescu, Leonard Răchită, Marian Zidaru, Gheorghe Zărnescu, Darie Dup în recenta etapă de creaţie şi suită expoziţională… Putem extinde cercetarea la promoţii şi mai tinere – mă gîndesc, de pildă, la Ioan Medruţ şi la unele dintre lucrările sale.

Revenind la spaţiul UNArte: în clasa lui Neculai Păduraru, profesorul îl evocă pe Brâncuşi pentru a trimite la esenţa arhaicului, a izvoarelor, interpretate în spiritul modernităţii, menind acest exemplu stimulării creativităţii studenţilor. Darie Dup, atacînd diverse probleme de atelier, se referă punctual şi la aspecte ale operei lui Brâncuşi, ţintind în cele din urmă, chiar dacă porneşte de la elemente biografice ori de la relaţiile între o lucrare şi spaţiul pe care aceasta îl defineşte/ocupă, spre semantica deloc simplă a creaţiei artistului născut la Hobiţa. Susţine că a întîlnit studenţi care cunosc chiar în detaliu opera acestuia şi o cercetează cu real interes. Artiştii tineri, unii studenţi, se arată interesaţi de locul şi particularităţile fotografiei pe traseul preocupărilor „sfîntului din Montparnasse“. Aurel Vlad subliniază importanţa lui Brâncuşi pentru categorii diferite de studii, de la cele ce implică recursul la Ecorşeu, pînă la studiul compoziţiei. Adrian Pîrvu propune chiar ca temă de atelier lucrarea de studenţie tocmai menţionată a autorului Coloanei fără sfîrşit şi insistă asupra creşterii organice a operei brâncuşiene, etapă cu etapă, proces pilduitor şi pentru studenţi. Tînărul Cătălin Bădărău, şi el membru al departamentului de sculptură, pune în lumină în discuţiile cu studenţii consecvenţa cu sine a lui Brâncuşi, ce poate funcţiona ca model, treptele devenirii lui ca artist.

O iniţiativă recentă poartă titlul Ex-libris Brâncuşi 2016 şi îi aparţine lui Florin Stoiciu, care predă la departamentul de grafică al universităţii noastre. Este vorba de o expoziţie itinerantă cu gravuri realizate de numeroşi artişti consacraţi, dar şi de studenţi şi elevi, la care se adaugă catalogul acesteia, deja apărut.

Dacă vorbim de pelerinaje culturale, unul dintre cele mai importante pentru români la ei acasă este călătoria la Tîrgu Jiu pentru a vedea ansamblul monumental creat de Brâncuşi, pentru a străbate Calea Eroilor. Nu mi plac vorbele mari, dar mi-e greu să spun altfel: acolo se află o adevărată axis mundi a spiritualităţii noastre.

Adrian Guţă este decanul Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei, UNArte.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea – mai ambițioși ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi înțelese și nici respectate dacă uităm că tragedia merge de braț cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate să aibă umor
În ţările cu colectivism puternic şi concentrare a puterii, cum este țara noastră, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
Să rîzi? Să plîngi? Despre rîsu’-plînsu’ lumii noastre
Rîsul poate fi socotit drept un fel de soluţie terapeutică pentru a ieşi din marile şi micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creangă cel afectuos
După spectacole, pe scena frumosului Teatru „Regina Maria“ din Oradea au urcat dnii George Banu și Marcel Iureș pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisică
„Toate pisicile sînt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisică”.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?