⬆
spre brâncuşi
Preţul valorii
Nu ar fi pentru prima dată cînd se vădeşte că avem o relaţie ambiguă cu valorile. Chiar şi atunci cînd le recunoaştem, nu reuşim să le preţuim ca atare. Mai precis, ataşamentul nu trece mai departe de festivismul superficial şi de declaraţii evlavioase, patriotarde.
Osemintele artistului vs Cuminţenia Pămîntului
Citind de curînd declaraţia premierului Dacian Cioloş în legătură cu suma (mică, faţă de aşteptări) strînsă pentru achiziţionarea Cuminţeniei Pămîntului, nu am putut să nu mă întreb dacă la o subscripţie publică pentru repatrierea osemintelor lui Brâncuşi nu s-ar fi strîns mai mulţi bani.
Comuniştii şi receptarea lui Brâncuşi
După instaurarea Guvernului Petru Groza în martie 1945, prin diverşi intermediari, autorităţile procomuniste de la Bucureşti au încercat o apropiere de Constantin Brâncuşi, manifestîndu-şi disponibilitatea pentru achiziţionarea unor lucrări plastice ale maestrului de la Hobiţa.
În căutarea tatălui pierdut
Pe certificatul de naştere al lui John, în locul tatălui, e trasă o linie. Cu toate astea, la două săptămîni după naştere, Brâncuşi îi trimite Verei o telegramă: „Courage et beaucoup d’amour darling. Brâncuşi“. Relaţia lor a continuat pînă în 1957, la moartea lui Brâncuşi.
Despre Brâncuşi, în Şcoala unde a învăţat Brâncuşi
Fost student al instituţiei care se numeşte acum Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, Brâncuşi a realizat Ecorşeul (1900-1902) la cererea şi cu sprijinul doctorului Gerota, iar unul din exemplare se află în patrimoniul UNArte şi este emblema sa vizuală.
Al cui este Brâncuşi?
Un adevărat expert al creaţiei sculptorului român, prin naştere, şi francez, prin adopţie, ar spune foarte simplu şi fără ezitare că Brâncuşi este al întregii umanităţi. Acesta îţi va explica pedagogic că tot ce a făcut Maestrul a schimbat sculptura modernă, de la modul de „însufleţire“ a pietrei pînă la căutarea metaforei din ea.
„Nu putem inventa un muzeu din neant pentru a ni-l reapropria pe Brâncuşi“ - interviu cu Doina LEMNY
Condiţia moştenirii lui Brâncuşi a fost aceasta, de a arăta atelierul aşa cum l a lăsat el la momentul decesului. Este o condiţie care se respectă cu dificultate pentru că multe muzee şi galerii cer cu împrumut pentru expoziţii importante o lucrare sau două din atelier.
Pledoarie pentru un muzeu de artă modernă
Centrul Brâncuşi de la Tîrgu Jiu trebuie privit ca o instituţie, şi atît, orice discuţie în jurul lui fiind inutilă atîta vreme cît nu există un material suficient pentru a-i evalua existenţa şi utilitatea dincolo de principii.
Cuminţenia. O scurtă istorie
2016 – Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu reia negocierea cu proprietarii sculpturii şi stabileşte condiţii noi: preţul lucrării, de 11 milioane de euro, va fi suportat de guvern (5 milioane) şi de cetăţeni (6 milioane). Este lansată o campanie de subscripţie publică.