Dependența de dependențe

Publicat în Dilema Veche nr. 389 din 28 iulie - 3 august 2011
Dependența de dependențe jpeg

- argument -

Sînt o persoană care are nevoie de dependenţe. Mă scol dimineaţa şi nu pot fără uriaşa cană de cafea tare, la ibric (cană care, ades, se transformă în căni...). Nu pot fără să citesc cîteva pagini plăcute sau să văd puţin dintr-un film, cînd îmi beau cafeaua. La micul dejun, nu pot fără radio. Fără un anumit radio. 

Şi asta încă nu-i nimic. Au fost seri la rînd în care nu am putut fără un anumit serial, la care am stat să mă uit pînă tîrziu în noapte. Seri, în perioadele de maxim stres, în care mîncam disperat tot ce găseam în frigider. Sau beam. Perioade în care am descoperit mall-ul, sau, mai de mult, McDonald’s-ul, în care frecventam respectivele „sanctuare ale consumului“ zilnic. Momentul în care a venit, la început de ani ’90, Coca-Cola la noi şi cînd beam cîte doi litri pe zi din preadoritul lichid. 

Ca să nu mai vorbim de alte perioade, cele mai fericite din vieţile noastre mărunte – cele în care m-am îndrăgostit: atunci, fără zilnica vedere şi atingere a persoanei iubite simţeam, cum bine se ştie, că nu mai puteam respira... 

Pot, aşadar – cred –, înţelege ce înseamnă să ai dependenţe. E drept că nu e vorba aici de cele majore, direct distrugătoare de sănătate: despre ele veţi citi în dosarul tematic. 

Acesta îşi propune să arunce o privire asupra dependenţelor în general, şi a celor foarte grave, precum cea de droguri, de pildă; dar şi asupra celor aparent mai puţin serioase, dar uneori cu consecinţe la fel de nocive, precum cea de computer. 

Ne interesează de ce apar dependenţele, care este mecanismul ce duce la instituirea lor şi cum pot fi rezolvate. Sau, măcar, diminuate. Vor încerca să ne lămurească psihologi, psihoterapeuţi, ONG-işti, dar şi scriitori, filozofi, profesori... Ba chiar şi pasionaţi într-ale gătitului şi parapantei. 

În cazul ultimilor doi, dependenţa apare ca ceva pozitiv: un lucru pe care-l tot repeţi, pentru a te simţi mai bine, dar şi pentru a oferi ceva altora. 

Apare, de asemenea, în număr, ideea că societatea contemporană tinde să fie, ea însăşi, dependentă de... dependenţe. Există şi dependenţe induse sau, mai ales, încurajate de aceasta: aici se integrează toate cele consumiste pomenite la început, precum cea de shopping, de McDonald’s, de Coca-Cola, de seriale etc. Dependenţele sînt, pînă la urmă, nevoia omului nu prea puternic de a avea ceva constant în viaţa lui, pe care să creadă că-l poate controla şi care să-i ofere confort şi consolare, fără – aparent – prea multe probleme. Dependenţele sînt căutări ale insului cu o voinţă redusă de a trăi măcar un moment de extaz, cu toate riscurile de după. Ele ne ajută, pe cei mai imperfecţi dintre noi, să supravieţuim, prost şi nescuzabil, într-o lume imprevizibilă.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cu ce se ocupă românii când stau la rând să ia Lumină. „Un părinte m-a șocat. Mi-am făcut cruce când am auzit ce spunea”
O fostă profesoară de religie din Craiova spune că a rămas cu un gust amar după ce a participat la slujba de Înviere. A ales să meargă la Catedrala Sfântu Dumitru din centrul orașului unde erau adunați mii de oameni. Discret, femeia a ascultat ce discutau creștinii în timp ce așteptau să ia Lumină.
image
Putin a scos inima unei căprioare și i-a dăruit-o lui Berlusconi: „Vladimir mi-a arătat o natură violentă pe care nu mi-am imaginat-o”
În anul 2013, președintele Rusiei și fostul prim-ministru italian au fost împreună într-o vacanță. Vladimir Putin ar fi făcut atunci un gest de neimaginat în fața lui Silvio Berlusconi, pe care un fost senator din partidul său și-l amintește și acum.
image
Cum arată satul fantomă Curpenii Silvașului, părăsit de cinci decenii. Pădurea crescută în voie l-a înghițit complet VIDEO
Doar ruinele unei biserici mai sunt vizibile în imagini aeriene din satul Curpenii Silvașului din Hunedoara, părăsit în anii ’70. Așezarea izolată a fost înghițită de pădure

HIstoria.ro

image
În 1942, Armata Română a prăznuit Paștele pe Frontul de Est
Paştele din 1942 a căzut pe 5 aprilie 1942. Armata Română se afla în plină Campanie din Est. Mai erau șapte luni pînă la Dezastrul de la Stalingrad, moment de răsturnare strategică în cel de-al doilea Război mondial.
image
Atacul japonez de la Pearl Harbor, o surpriză strategică pentru SUA
Personalului SIGINT din cadrul US Navy urmărea acțiunile și deplasările flotei japoneze prin analiza traficului radio.
image
Judecarea şi condamnarea lui Iisus - reevaluare judiciară
Una dintre cele mai mari religii ale lumii, cu vocaţie universală, Creştinismul, nu s-ar fi născut dacă nu ar fi avut loc procesul judiciar soldat cu condamnarea la moarte şi crucificarea fondatorului său, Iisus din Nazaret (cca 6 î.e.n. - cel mai probabil 30 e.n.). Pentru a i se înţelege pe deplin semnificaţiile şi a-i surprinde rolul biblic conferit, este nevoie de plasarea lui în ansamblul evenimentelor legate de existenţa Mântuitorului.