Democraţie = referendum. Sau nu

Romaniţa IORDACHE
Publicat în Dilema Veche nr. 720 din 7-13 decembrie 2017
Democraţie = referendum  Sau nu jpeg

O nouă fantomă bîntuie prin Europa. Are aparențe democratice și se ascunde de obicei în spatele unor fraze populist-pompoase care dau bine: „democrație directă“, „voința populară“, „vocea națiunii“, „suveranitatea poporului“. De cele mai multe ori, dacă dăm la o parte poleiala retorică, imaginea pe care o identificăm e una iliberală. Măsuri pentru austeritate în Grecia, Brexit, anexarea provinciei Crimeea, pretinsul referendum din Catalonia, referendumurile pentru restrîngerea definiției căsătoriei din Croația, Slovacia sau Slovenia. Subiectul „adus înapoi la popor“ nici măcar nu mai contează.

Contează, în schimb, că Europa a intrat din plin într-o logică a „tiraniei majorității“. Filozofii politici ne-au avertizat de aproape două sute de ani în ceea ce privește pericolele acestui fenomen: gîdilatul demagogic ne aduce în situația paradoxală în care un grup, fie el și majoritar, decide cum trebuie să își trăiască viața alte persoane. Avem de a face cu un atentat la democrație pentru că sînt invocate instrumente democratice, dar sînt ignorate garanțiile fundamentale, garanții parte ale aceluiași proces democratic. Constituția, legile în general, nu pot da efect unor prejudecăți sau opțiuni personale. Drepturile fundamentale nu sînt negociabile în piața publică. Demnitatea și autonomia fiecăruia dintre noi constituie limita esențială a contractului social.

Mai contează și că exercițiul demagogic este bazat pe excludere și ură, pe o dihotomie atent construită între „noi“ și „ei“ care iese din zona simplei divergențe de opinii în ceea ce privește o chestiune de interes public și ajunge la o naturalizare a diferenței. Formula lui Sartre e inversată, în comunicarea publică, și așa se ajunge la clamarea isterică: „Celălalt e iadul!“

Nu a trecut atît de mult timp de cînd căsătoriile interrasiale sau căsătoriile interreligioase erau interzise. Puritatea națiunii era astfel aparent asigurată. Obsesia de dată recentă venită pe filiera Federației Ruse, adevărata deschizătoare de drumuri pe tema homofobiei, este interzicerea căsătoriei între persoanele de același sex.

În cadrul audierilor care au avut loc în fața Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pe 21 noiembrie, întrebarea în ce fel recunoașterea civilă a unui cuplu de același sex pune în pericol ordinea sau morala publică a rămas fără răspuns. Prinși în vria adevărului absolut, nu au explicat în mod convingător care ar fi valoarea adăugată adusă în societate de o astfel de limitare nici referendarii croați, nici cei sloveni sau slovaci, așa cum nu reușesc să o facă nici susținătorii locali ai referendumului. Cuplurile de același sex au existat, există și vor exista indiferent cît de represive ar fi măsurile luate împotriva lor. Tendința la nivel european este de recunoaștere a unor forme de protecție pentru cuplurile de același sex – 78% din statele membre ale Uniunii Europene garantează prin legile lor naționale fie căsătoria, fie parteneriatul homosexual. Aceasta este realitatea zilei de azi căreia normele ar trebui să îi răspundă prin soluții de includere și nu prin limitări. Dreptul la viață de familie devine iluzoriu și e lipsit de conținut atunci cînd intervin restricționări nejustificate, atunci cînd comunitatea decide pentru noi cu cine putem sau nu putem să alegem să ne trăim viața.

Miza referendumului românesc nu este una juridică. În acest moment, Codul Civil oricum definește căsătoria exclusiv ca uniunea dintre bărbat și femeie, iar interpretarea constantă în jurisprudența instanțelor confirmă această direcție. Apare în mod firesc întrebarea de ce vom cheltui 20 de milioane de euro inutil. Privind în jurul nostru în regiune, la felul în care referendumurile sînt utilizate pentru a torpila pacea socială, singura explicație plauzibilă este că, în lipsa unei mize juridice, miza este una geostrategică. Referendumul este astfel periculos nu numai pentru că irosește inutil banii publici, pentru că incită la ură împotriva tuturor celor care nu se încadrează în definiția familiei tradiționale așa cum o propun inițiatorii referendumului sau pentru că deturnează atenția societății de la temele cu adevărat relevante. Pericolul real este că, la nivel simbolic, referendumul ar marca un Romexit – ieșirea dintr-un spațiu de respect pentru demnitate și libertate, al valorilor pan-europene și încadrarea pe orbita nostalgic-autoritară pe care deja ne așteaptă Ungaria și Polonia. Înapoi în trecut! Coagularea Platformei RESPECT pentru Drepturi și Libertăți ca reacție la asaltul iliberal indică faptul că există încă în societate o masă critică pro-europeană. Acesta este cîștigul neașteptat generat de inițiativa pentru modificarea Constituției. 

Romanița Iordache este expertă independentă pentru România în cadrul rețelei pe tematica nediscriminării și egalității înființată de Comisia Europeană – European Equality Law Network.

Foto: flickr

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Vladimir Putin printre veterani FOTO EPA-EFE
„Nu putem câștiga!“. Veteranii militari ruși se opun războiului din Ucraina
Vitali Votanovski este un oponent vehement al invaziei Ucrainei și a fost reținut în repetate rânduri pentru că a fotografiat mormintele soldaților morți.
preschimbare permis de conducere jpeg
Noi reguli pentru reducerea perioadei de suspendare a permisului de conducere
Dacă un proiect de lege pentru modificarea Codului rutier va fi aprobat, se vor schimba regulile după care se vor reduce, la cerere, perioadele de suspendare a dreptului de a conduce un vehicul.
Arsenal nuclear Rusia FOTO Shutterstock jpg
Arsenalul nuclear al Rusiei. De ce arme dispune Moscova și cât de puternice sunt
Putin amenință cu arsenalul său nuclear, dar în constă acesta și cât de puternic este? Rusia poate lansa bombe nucleare de pe bombardiere strategice, rachete intercontinentale și submarine.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.