Delete

Cosmin MANOLESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 528 din 27 martie - 2 aprilie 2014
Delete jpeg

N-am ├«n┼úeles niciodat─â de ce se d─â delete masiv, f─âr─â discu┼úii, analize sau studii de specialitate, la tot ceea ce al┼úii au construit at├«t de dificil. Din p─âcate pentru sectorul cultural ┼či publicul larg consumator al actului de cultur─â, se pare c─â aceasta este viziunea ┼či politica Ministerului Culturii.

Rela┼úia mea cu Ministerul Culturii a ├«nceput ├«n 1990, imediat dup─â Revolu┼úie. Au trecut de atunci aproape 25 de ani, ├«ns─â rela┼úia a r─âmas aproape neschimbat─â, a┼č spune chiar dificil─â, dansul contemporan ┼či sectorul independent r─âm├«n├«nd Cenu┼č─âresele culturii. Poate singurul Prin┼ú pe care l-a avut dansul contemporan a fost Andrei Ple┼ču, cel dint├«i ministru la Cultur─â dup─â Revolu┼úie. El a oferit o m├«n─â de ajutor dansului contemporan, prin ├«nfiin┼úarea celor dou─â companii Orion Balet ┼či Contemp, ┼či prin sprijinirea Proiectului rom├óno-francez ÔÇ×La Danse en VoyageÔÇť. Acesta din urm─â, rezultat direct al simpatiei franceze de care s-a bucurat Rom├ónia imediat dup─â 1989, a fost, poate, proiectul care a dat oxigen noii genera┼úii de tineri dansatori ┼či coregrafi, ┼či a dus la apari┼úia grupului ÔÇ×MarginaliiÔÇť.

Majoritatea celor 17 mini┼čtri care au urmat, ├«n bun─â parte numi┼úi politic, s-au dovedit a fi lipsi┼úi de viziune ┼či de ├«n┼úelegere a sectorului cultural. Dup─â perioada de deschidere ┼či de ├«nflorire de la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, din 1996 ┼či p├«n─â ├«n prezent, dansul ┼či arta contemporan─â au fost puse la zid ├«n mod recurent, ├«n favoarea tendin┼úelor tradi┼úionaliste.

├Än 1997, ├«mpreun─â cu Gabriela Tudor, lansam Funda┼úia Proiect DCM (acum Funda┼úia ÔÇ×Gabriela TudorÔÇť), ├«ncerc├«nd s─â construiesc un context favorabil pentru dansul contemporan. La pu┼úin timp dup─â ob┼úinerea unor rezultate notabile (lansasem, la ArCuB, un Centru Inter/Na┼úional pentru Dans Contemporan, organizasem ni┼čte festivaluri ┼či platforme de dans cu succes de public ┼či contribuisem la apari┼úia unei genera┼úii de tineri coregrafi ┼či dansatori), mi-am dat seama c─â nu exist─â un viitor f─âr─â ni┼čte ac┼úiuni precise de advocacy. ├Än 2001, lansam prima campanie de advocacy pentru dansul rom├ónesc sub titlul ÔÇ×Proiect realizat f─âr─â sprijinul Ministerului CulturiiÔÇť, o ini┼úiativ─â care a avut impact la momentul respectiv. Ulterior, ├«n 2002, ├«mpreun─â cu Vava ┼×tef─ânescu, organizam la Palatul Parlamentului un prim dialog ├«ntre reprezentan┼úii Comisiilor de Cultur─â, reprezentan┼úii Ministerului Culturii ┼či ai comunit─â┼úii dansului, lans├«nd prima platform─â de cereri pentru viitorul dansului rom├ónesc. Ca urmare a ac┼úiunilor de gueril─â cultural─â ┼či a interviurilor acide, eram invitat, la final de 2003, la o ├«nt├«lnire cu R─âzvan Theodorescu, unde eram pus la zid at├«t de colegii mei mai v├«rstnici, fo┼čti profesori, c├«t ┼či de ministru, av├«ndu-l ca singur aliat pe dl Ioan Tugearu, pe atunci consilierul s─âu personal. La finalul discu┼úiei, mi s-a oferit o sum─â de bani important─â pentru organizarea unei Gale Na┼úionale a Dansului, ├«ns─â am refuzat, cer├«nd, ├«n schimb, fonduri pentru realizarea unei stagiuni independente, acces la o sal─â de spectacole ┼či un buget pentru produc┼úii coregrafice. Pu┼úini ┼čtiu c─â acea ├«nt├«lnire a stat la baza cre─ârii ulterioare a Centrului Na┼úional al Dansului Bucure┼čti, ├«n 2004.

Pu┼úin mai t├«rziu, ├«n ianuarie 2005, am trimis o scrisoare public─â ├«n aten┼úia dnei Mona Musc─â, prin care solicitam consultarea sectorului cultural pentru legea de organizare a Administra┼úiei Fondului Cultural Na┼úional. La ├«nt├«lnirea ca urmare a scrisorii, au participat peste zece ONG-uri culturale. ├Ämpreun─â, am ob┼úinut modificarea legii, ├«n c├«teva puncte importante: posibilitatea ca un procent de 20% dintr-o finan┼úare public─â s─â fie folosit pentru acoperirea costurilor de organizare a proiectelor culturale, accesul direct al arti┼čtilor la fondurile publice ┼či crearea unui fond de mobilitate. Din p─âcate, la pu┼úin timp dup─â schimbarea ministrului, ├«n 2007, arti┼čtii au fost obliga┼úi s─â se transforme ├«n persoane fizice autorizate, iar fondul de mobilitate s-a ├«nchis. Delete din nou. ├Än 2006, demaram o campanie pentru eliminarea garan┼úiei de bun─â execu┼úie (de 10%) a proiectelor culturale, pe care ONG-urile culturale care primeau finan┼ú─âri publice erau obligate, p├«n─â ├«n 2007, s─â o fac─â din surse proprii, p├«n─â la finalizarea proiectului. La aceast─â ini┼úiativ─â, la care s-au aliat ulterior o serie de institu┼úii direct afectate de aceast─â m─âsur─â (ICR, CNDB, MNAC), precum ┼či al┼úi operatori culturali, au fost depuse peti┼úii la institu┼úiile abilitate ÔÇô Ministerul Finan┼úelor, Prim-Ministrul, Ministerul Culturii. Prevederea a fost desfiin┼úat─â ├«n 2007, u┼čur├«nd implementarea programelor de finan┼úare ale CNDB ┼či ale ICR ÔÇô Programul ÔÇ×CantemirÔÇť. Mai recent, am sus┼úinut mi┼čc─âri de proteste pentru salvarea de la desfiin┼úare a Centrului Na┼úional al Dansului (ultimul, ├«n septembrie 2013 c├«nd, la ini┼úiativa dlui ministru Barbu, CNDB-ul urma s─â fie absorbit de Opera Na┼úional─â).  

To┼úi mini┼čtrii care au urmat dup─â 2004, dup─â primul moment de deschidere realizat prin apari┼úia CNDB ┼či deschiderea adus─â de Mona Musc─â, au aplicat formula delete pentru dansul contemporan, reduc├«nd anual bugetul CNDB-ului, ajuns acum doar o glum─â bun─â. Cum s─â sus┼úii activitatea coregrafic─â a unei ┼ú─âri cu bugetul unei produc┼úii teatrale la Teatrul Na┼úional?

├Än 2010, am reluat activitatea de advocacy ┼či lobby, prin Coali┼úia Sectorului Cultural Independent, o re┼úea de arti┼čti ┼či manageri culturali, cer├«nd, printre altele, o reform─â a sectorului cultural ┼či sprijin pentru cultura vie (www.culturavie.ro). Unul din rezultatele activit─â┼úii noastre a fost aducerea la suprafa┼ú─â a unui fond de cofinan┼úare pentru proiectele culturale europene, care func┼úiona netransparent la Ministerul Culturii. Timp de trei ani, au fost sprijinite astfel proiectele europene. Inexplicabil ┼či f─âr─â nici un r─âspuns ├«nc─â, ├«n ianuarie 2014 respectivul fond este ├«nchis prin nealocare de fonduri. Delete again, f─âr─â nici o explica┼úie, l─âs├«nd o serie de proiecte culturale europene ├«n aer. Nu exist─â bani pentru aceste proiecte europene (care s├«nt cofinan┼úate de la Bruxelles), ├«ns─â ne permitem la nesf├«r┼čit luxul de a sus┼úine de la bugetul de stat, practic din banii no┼čtri, un Festival Enescu de import, pentru care se pl─âtesc sume uria┼če pentru orchestrele din str─âin─âtate, bugetul alocat pentru edi┼úia din 2013 fiind de 9 milioane de euro (conform Mediafax). Dac─â m─âcar 10% din bugetul alocat acestui eveniment ar fi investit ├«n tinerii muzicieni rom├óni, ├«n cump─ârarea de instrumente ┼či ├«n acordarea unor burse pe m─âsura talentului, Rom├ónia tot ar ie┼či de zece ori mai c├«┼čtigat─â pe termen lung. Ne place s─â import─âm, ├«n detrimentul sus┼úinerii arti┼čtilor rom├óni. ├Än timp ce, din cauza incompeten┼úei profesionale a mini┼čtrilor, bugetul alocat culturii scade de la an la an, arti┼čtii migreaz─â c─âtre ┼ú─ârile dezvoltate, unde exist─â sprijin ┼či viziune, iar organiza┼úiile culturale ├«ncep s─â dispar─â.

Din p─âcate, viitorul sectorului cultural este incert ┼či nesigur. Ce mai putem spera ├«n condi┼úiile ├«n care Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón a fost amenin┼úat cu dispari┼úia prin comasare (salvat in extremis, ├«n decembrie 2013), c├«nd este creat─â o institu┼úie stru┼úo-c─âmil─â ÔÇô Institutul Na┼úional pentru Formare ┼či Cercetare Cultural─â, care continu─â activitatea Centrului de Studii ┼či Cercet─âri ├«n Domeniul Culturii, prelu├«nd ulterior ┼či activitatea Centrului de Consultan┼ú─â pentru Programe Europene/Punctul de Contact Cultural European, care func┼úiona cu succes ├«n ultimii ani? Vina este exclusiv a echipelor de mini┼čtri care se perind─â an de an pe la Minister, l─âs├«nd praf ┼či pulbere ├«n urma lor. Se pare c─â tasta de calculator delete este cea care face acum istorie ├«n Ministerul Culturii.

Cosmin Manolescu este coregraf, curator ┼či manager cultural, director executiv al Funda┼úiei ÔÇ×Gabriela TudorÔÇť ┼či director artistic al ZonaD ÔÇô studio Paradis Serial.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.