Decupaj onest

Publicat în Dilema Veche nr. 113 din 25 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Plan-detaliu pe doi ochi în care se citeşte un soi de bună-dispoziţie (în contrast cu cea degajată de locul în care ne aflăm). Tăietură de montaj. Gros-plan şi vedem faţa plăcută, zîmbitoare a unei femei care se relaxează aflînd că totuşi nu se filmează. Are o uşoară ezitare cînd pornesc reportofonul. "Valori personale? Dăruirea faţă de cel de lîngă tine sau faţă de cei de lîngă tine este pentru mine foarte importantă. Poate e un fel de deformaţie profesională, să spunem în sens pozitiv." Cadrul se schimbă. Apare un bărbat cu ochelari, sobru. Un ochi exersat ar recunoaşte, în planul doi, forfota redacţiei de ziar. Bărbatul este atent, calculat. Gesturi măsurate. "Cele mai importante lucruri la care mă întorc, sînt onestitatea, cinstea, adevărul. Sînt lucruri esenţiale pentru mine, la care mă raportez şi mă întorc mereu." O faţă feminină, încadrată de un păr scurt. Seamănă puţin cu realizatoarea emisiunii Profesioniştii. Din nou plan-detaliu şi vedem că ochii exprimă curiozitatea celui care experimentează. "Cred în familie, educaţie, prieteni." Aici ilustraţia muzicală a unui ipotetic reportaj filmat despre valorile în care mai cred românii ar fi marcată de un contrapunct. O voce din off ar trebui să explice că înjurătura şi claxonul auzite cînd ezităm o secundă la semaforul ce se face verde, hîrtia aruncată nonşalant pe geamul jipanului sau sticla de plastic abandonată după picnic, vila de neam-prost şi şmecheria românească, tot ceea ce generic numim mentalitate, sînt expresii ale scării de valori. Toţi credem că le avem, dar pseudo-documentarul se va ocupa de trei oameni, ale căror valori ar trebui să fie foarte bine definite, pentru că ei le transmit - în neo-limbajul integrării, sînt diseminatori. Un medic, un ziarist şi un psiholog, departe de vîrsta noviciatului, dar şi de pensionare. Am abordat şi un poliţist, dar probabil nu i-am părut destul de convingător. Ceilalţi trei au acceptat din prima. Revenim la primul personaj. Marinela Haţegan, şef secţie terapie intensivă la Spitalul din Deva. În scurtul drum pînă la cabinet, privesc, deformat, în cadre cinematografice. O uşă întredeschisă. Un detaliu rapid pe un raft înţesat cu aparatură medicală. O faţă de om în vîrstă, cu ochii închişi. Mîna lui în mîna unei femei bătrîne, poate soţia. Un cabinet minuscul, al doctoriţei Haţegan, departe de opulenţa asociată în mod obişnuit şefilor. Doctoriţa vorbeşte calm, fără patetism. "Valori personale? Dăruirea faţă de cel de lîngă tine sau faţă de cei de lîngă tine este pentru mine foarte importantă. Poate e un fel de deformaţie profesională, să spunem în sens pozitiv. Prin autoeducaţie, mi-am propus ca atunci cînd intru pe uşa spitalului, să uit de orice problemă familială. Atunci mă pot ataşa la suferinţa bolnavului şi pot să fac tot ce trebuie pentru el. Cîteodată mă simt rău sau mă doare cîte ceva. Încerc să minimalizez simptomatologia, spunîndu-mi că trebuie să fiu aptă să-mi fac meseria. Făcînd ceva ce-mi place, pentru care simt că am vocaţie, pot să trec peste tot. Momentele de extrem prin care trec în secţie mă fac să cred că munca mea are foarte multă relevanţă. Viaţa mea este aşa de limitată la meserie, încît am foarte puţin timp pentru altceva. Ştiu, trebuie să merg şi la spectacole, să fiu şi la curent cu noutăţile, altele decît cele medicale, şi nu prea găsesc timp. Trei sferturi din viaţa mea se află între pereţii spitalului. Am avut noroc, am avut o mare şansă să am lîngă mine un om care gîndeşte ca şi mine şi reuşim împreună să fim pe aceeaşi lungime de undă. De foarte multe ori am senzaţia efemerului, cînd văd cît de uşor se poate distruge o viaţă. Cînd îi văd pe toţi din jurul meu preocupaţi de lucruri oarecum minore, că li s-a stricat ceva la maşină sau ceva acasă, mi se pare neimportant. Specialitatea asta, în care lucrezi cu omul la limită, cu funcţiile sale vitale, m-a schimbat. Aici pornesc respiraţia sau opresc respiraţia, pornesc cordul sau opresc cordul...Nu am vrut ca fiica mea să-mi urmeze meseria pentru că meseria asta totuşi te sacrifică. Eşti fericit pe plan profesional, poate şi pe plan personal, dar nu în aceeaşi măsură, pentru că îţi petreci majoritatea timpului în spital. Am încercat să o determin să-şi aleagă o profesie în care să aibă mai mult timp pentru ea, să umble, să cunoască oameni. Este jurist-consult..." Redactorul-şef Adrian Sălăgean conduce un cotidian local - Cuvîntul liber. Cînd se schimbă rolurile, ziariştii sînt puţin încurcaţi. Deschid reportofonul, scurtă surprindere, apoi cuvintele curg calculate, căci o discuţie despre valori este una serioasă, mai ales cu un ziarist. El ştie foarte bine că topoarele în cap şi violurile difuzate pe post de ceai la ora 5, cu binecuvîntarea formatorilor de opinie, nu sînt tocmai o carte de vizită onorantă pentru breaslă. "Am o teorie... Sîntem puţini prea speriaţi de distrugerea a ceea ce numim scară de valori. Eu cred că ne raportăm la fel de mult la valori ca acum 100 de ani, în sensul că românul crede la fel de mult ca înainte în bine, în dreptate, în adevăr, în Dumnezeu. Observ însă că scara de valori este permanent violată, ceea ce provoacă un fel de derută. Oamenii încep să creadă că nu mai e practic să creadă în bine şi cel mai nociv ferment este fărădelegea nepedepsită. Dacă poliţia, procurorii şi judecătorii nu-şi fac treaba, bineînţeles că infractorul devine un fel de vedetă pentru destul de mulţi indivizi. Infractorul este omul de succes, cu vilă, jeep, bani... Succesul murdar al acestor băieţi îi transformă într-un fel de meta-haiduci moderni şi imaginea interlopului cu ceafă lată, tuns scurt, coborînd din jipan înconjurat de puicuţe este un drog care îndepărtează lumea, în special tinerii, de ideea clasică cum că munca ar fi brăţară de aur. Personal, pe primul loc îl pun pe Dumnezeu, apoi familia şi mă reîntorc la ceea ce am spus iniţial şi este valabil nu doar profesional - îmi place să am de-a face cu oameni cinstiţi." Dorina Victoria Login este psiholog. Privirea curioasă şi zîmbetul uşor ironic mă fac să mă întreb dacă psihologii îşi evaluează permanent interlocutorii. Mă transformă oare reportofonul în personajul dominator? De fapt, sînt mai mult interesat dacă oamenii disimulează cînd îi întrebi despre valori. Spun adevărul sau ce cred ei că ar fi bine şi util să se ştie? "Oamenii disimulează, dar în timp, analizînd comportamentul, îţi dai seama dacă valorile declarate sînt reale sau contrafăcute. Eu cred în familie şi educaţie. Şi în prieteni. Este foarte important să ai prieteni. Contrar celor scrise prin revistele mondene, cred că familia este departe de a-şi fi epuizat potenţialul. Educaţia primită în familie este esenţială, iar setul de valori se conturează cu precizie la finalul adolescenţei. Sigur că se poate îmbogăţi, dar pînă pe la 17-18 ani omul are valorile conturate - dacă le are. Ceea ce constat este o orientare excesivă spre valorile materiale, în detrimentul celorlalte. Poate că este efectul acestei tranziţii prelungite, a sentimentului general de insecuritate. Desigur că este important confortul material, dar dependenţa fericirii de material arată cam aşa..." Aici ar urma o panoramare verticală de pe faţa psihologului pe foaia de hîrtie. Mîna desenează o linie oblic ascendentă, care urcă mereu - valorile materiale. O a două linie, cea a fericirii, se suprapune o vreme peste prima, apoi se desprinde şi merge orizontal, rămîne în palier şi începe să coboare. "Ca psiholog, am mai constatat că televizorul devine adesea un furnizor exclusiv de valori. Părinţii cred că ecranul poate să li se substituie, se bucură că nu-i bat copiii la cap, iar copiii privesc fascinaţi tot ce li se serveşte. În unele cazuri, devin aproape autişti." Trag o singură concluzie - în fiecare din cele trei cazuri, profesia a determinat valori specifice. Dăruire, aspiraţie spre onestitate, educaţie. Oare ce-aş fi răspuns dacă cineva m-ar fi întrebat în ce valori cred?...

Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al războiului jpeg
Cavalerismul desuet al războiului
Așa cum, în plină fervoare creștină, occidentalii au fost capabili de masacre, în plin ev evoluționist au demonstrat că sînt în stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educație se reflectă în succesul unor agresivi analfabeți funcțional, deveniți influencer-i pentru generațiile de mîine.
Evoluție, involuție, organodinamism jpeg
Evoluție, involuție, organodinamism
Conspiraționismul nu e altceva decît întoarcerea la gîndirea magică paranoidă, în care forțe dincolo de controlul nostru ne controlează și ne manipulează.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, războaie și alte evenimente majore duc la dispariția dramatică a unor civilizații și culturi, după care lumea reîncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
Încălzirea prin pardoseală, atît de utilizată în perioada romană, părea un mare pas înainte în ale instalațiilor anilor 1990.
Arhitectura: aveți puțintică răbdare! jpeg
Arhitectura: aveți puțintică răbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de război jpeg
Economia de război
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Viețile netrăite jpeg
O după-amiază de vară
Neputința, anxietatea, moartea celor dragi, boala, deznădejdea, felul în care îi protejăm pe copii, despre toate au scris invitații mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.