Decupaj onest

Publicat în Dilema Veche nr. 113 din 25 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Plan-detaliu pe doi ochi ├«n care se cite┼čte un soi de bun─â-dispozi┼úie (├«n contrast cu cea degajat─â de locul ├«n care ne afl─âm). T─âietur─â de montaj. Gros-plan ┼či vedem fa┼úa pl─âcut─â, z├«mbitoare a unei femei care se relaxeaz─â afl├«nd c─â totu┼či nu se filmeaz─â. Are o u┼čoar─â ezitare c├«nd pornesc reportofonul. "Valori personale? D─âruirea fa┼ú─â de cel de l├«ng─â tine sau fa┼ú─â de cei de l├«ng─â tine este pentru mine foarte important─â. Poate e un fel de deforma┼úie profesional─â, s─â spunem ├«n sens pozitiv." Cadrul se schimb─â. Apare un b─ârbat cu ochelari, sobru. Un ochi exersat ar recunoa┼čte, ├«n planul doi, forfota redac┼úiei de ziar. B─ârbatul este atent, calculat. Gesturi m─âsurate. "Cele mai importante lucruri la care m─â ├«ntorc, s├«nt onestitatea, cinstea, adev─ârul. S├«nt lucruri esen┼úiale pentru mine, la care m─â raportez ┼či m─â ├«ntorc mereu." O fa┼ú─â feminin─â, ├«ncadrat─â de un p─âr scurt. Seam─ân─â pu┼úin cu realizatoarea emisiunii Profesioni┼čtii. Din nou plan-detaliu ┼či vedem c─â ochii exprim─â curiozitatea celui care experimenteaz─â. "Cred ├«n familie, educa┼úie, prieteni." Aici ilustra┼úia muzical─â a unui ipotetic reportaj filmat despre valorile ├«n care mai cred rom├ónii ar fi marcat─â de un contrapunct. O voce din off ar trebui s─â explice c─â ├«njur─âtura ┼či claxonul auzite c├«nd ezit─âm o secund─â la semaforul ce se face verde, h├«rtia aruncat─â non┼čalant pe geamul jipanului sau sticla de plastic abandonat─â dup─â picnic, vila de neam-prost ┼či ┼čmecheria rom├óneasc─â, tot ceea ce generic numim mentalitate, s├«nt expresii ale sc─ârii de valori. To┼úi credem c─â le avem, dar pseudo-documentarul se va ocupa de trei oameni, ale c─âror valori ar trebui s─â fie foarte bine definite, pentru c─â ei le transmit - ├«n neo-limbajul integr─ârii, s├«nt diseminatori. Un medic, un ziarist ┼či un psiholog, departe de v├«rsta noviciatului, dar ┼či de pensionare. Am abordat ┼či un poli┼úist, dar probabil nu i-am p─ârut destul de conving─âtor. Ceilal┼úi trei au acceptat din prima. Revenim la primul personaj. Marinela Ha┼úegan, ┼čef sec┼úie terapie intensiv─â la Spitalul din Deva. ├Än scurtul drum p├«n─â la cabinet, privesc, deformat, ├«n cadre cinematografice. O u┼č─â ├«ntredeschis─â. Un detaliu rapid pe un raft ├«n┼úesat cu aparatur─â medical─â. O fa┼ú─â de om ├«n v├«rst─â, cu ochii ├«nchi┼či. M├«na lui ├«n m├«na unei femei b─âtr├«ne, poate so┼úia. Un cabinet minuscul, al doctori┼úei Ha┼úegan, departe de opulen┼úa asociat─â ├«n mod obi┼čnuit ┼čefilor. Doctori┼úa vorbe┼čte calm, f─âr─â patetism. "Valori personale? D─âruirea fa┼ú─â de cel de l├«ng─â tine sau fa┼ú─â de cei de l├«ng─â tine este pentru mine foarte important─â. Poate e un fel de deforma┼úie profesional─â, s─â spunem ├«n sens pozitiv. Prin autoeduca┼úie, mi-am propus ca atunci c├«nd intru pe u┼ča spitalului, s─â uit de orice problem─â familial─â. Atunci m─â pot ata┼ča la suferin┼úa bolnavului ┼či pot s─â fac tot ce trebuie pentru el. C├«teodat─â m─â simt r─âu sau m─â doare c├«te ceva. ├Äncerc s─â minimalizez simptomatologia, spun├«ndu-mi c─â trebuie s─â fiu apt─â s─â-mi fac meseria. F─âc├«nd ceva ce-mi place, pentru care simt c─â am voca┼úie, pot s─â trec peste tot. Momentele de extrem prin care trec ├«n sec┼úie m─â fac s─â cred c─â munca mea are foarte mult─â relevan┼ú─â. Via┼úa mea este a┼ča de limitat─â la meserie, ├«nc├«t am foarte pu┼úin timp pentru altceva. ┼×tiu, trebuie s─â merg ┼či la spectacole, s─â fiu ┼či la curent cu nout─â┼úile, altele dec├«t cele medicale, ┼či nu prea g─âsesc timp. Trei sferturi din via┼úa mea se afl─â ├«ntre pere┼úii spitalului. Am avut noroc, am avut o mare ┼čans─â s─â am l├«ng─â mine un om care g├«nde┼čte ca ┼či mine ┼či reu┼čim ├«mpreun─â s─â fim pe aceea┼či lungime de und─â. De foarte multe ori am senza┼úia efemerului, c├«nd v─âd c├«t de u┼čor se poate distruge o via┼ú─â. C├«nd ├«i v─âd pe to┼úi din jurul meu preocupa┼úi de lucruri oarecum minore, c─â li s-a stricat ceva la ma┼čin─â sau ceva acas─â, mi se pare neimportant. Specialitatea asta, ├«n care lucrezi cu omul la limit─â, cu func┼úiile sale vitale, m-a schimbat. Aici pornesc respira┼úia sau opresc respira┼úia, pornesc cordul sau opresc cordul...Nu am vrut ca fiica mea s─â-mi urmeze meseria pentru c─â meseria asta totu┼či te sacrific─â. E┼čti fericit pe plan profesional, poate ┼či pe plan personal, dar nu ├«n aceea┼či m─âsur─â, pentru c─â ├«┼úi petreci majoritatea timpului ├«n spital. Am ├«ncercat s─â o determin s─â-┼či aleag─â o profesie ├«n care s─â aib─â mai mult timp pentru ea, s─â umble, s─â cunoasc─â oameni. Este jurist-consult..." Redactorul-┼čef Adrian S─âl─âgean conduce un cotidian local - Cuv├«ntul liber. C├«nd se schimb─â rolurile, ziari┼čtii s├«nt pu┼úin ├«ncurca┼úi. Deschid reportofonul, scurt─â surprindere, apoi cuvintele curg calculate, c─âci o discu┼úie despre valori este una serioas─â, mai ales cu un ziarist. El ┼čtie foarte bine c─â topoarele ├«n cap ┼či violurile difuzate pe post de ceai la ora 5, cu binecuv├«ntarea formatorilor de opinie, nu s├«nt tocmai o carte de vizit─â onorant─â pentru breasl─â. "Am o teorie... S├«ntem pu┼úini prea speria┼úi de distrugerea a ceea ce numim scar─â de valori. Eu cred c─â ne raport─âm la fel de mult la valori ca acum 100 de ani, ├«n sensul c─â rom├ónul crede la fel de mult ca ├«nainte ├«n bine, ├«n dreptate, ├«n adev─âr, ├«n Dumnezeu. Observ ├«ns─â c─â scara de valori este permanent violat─â, ceea ce provoac─â un fel de derut─â. Oamenii ├«ncep s─â cread─â c─â nu mai e practic s─â cread─â ├«n bine ┼či cel mai nociv ferment este f─âr─âdelegea nepedepsit─â. Dac─â poli┼úia, procurorii ┼či judec─âtorii nu-┼či fac treaba, bine├«n┼úeles c─â infractorul devine un fel de vedet─â pentru destul de mul┼úi indivizi. Infractorul este omul de succes, cu vil─â, jeep, bani... Succesul murdar al acestor b─âie┼úi ├«i transform─â ├«ntr-un fel de meta-haiduci moderni ┼či imaginea interlopului cu ceaf─â lat─â, tuns scurt, cobor├«nd din jipan ├«nconjurat de puicu┼úe este un drog care ├«ndep─ârteaz─â lumea, ├«n special tinerii, de ideea clasic─â cum c─â munca ar fi br─â┼úar─â de aur. Personal, pe primul loc ├«l pun pe Dumnezeu, apoi familia ┼či m─â re├«ntorc la ceea ce am spus ini┼úial ┼či este valabil nu doar profesional - ├«mi place s─â am de-a face cu oameni cinsti┼úi." Dorina Victoria Login este psiholog. Privirea curioas─â ┼či z├«mbetul u┼čor ironic m─â fac s─â m─â ├«ntreb dac─â psihologii ├«┼či evalueaz─â permanent interlocutorii. M─â transform─â oare reportofonul ├«n personajul dominator? De fapt, s├«nt mai mult interesat dac─â oamenii disimuleaz─â c├«nd ├«i ├«ntrebi despre valori. Spun adev─ârul sau ce cred ei c─â ar fi bine ┼či util s─â se ┼čtie? "Oamenii disimuleaz─â, dar ├«n timp, analiz├«nd comportamentul, ├«┼úi dai seama dac─â valorile declarate s├«nt reale sau contraf─âcute. Eu cred ├«n familie ┼či educa┼úie. ┼×i ├«n prieteni. Este foarte important s─â ai prieteni. Contrar celor scrise prin revistele mondene, cred c─â familia este departe de a-┼či fi epuizat poten┼úialul. Educa┼úia primit─â ├«n familie este esen┼úial─â, iar setul de valori se contureaz─â cu precizie la finalul adolescen┼úei. Sigur c─â se poate ├«mbog─â┼úi, dar p├«n─â pe la 17-18 ani omul are valorile conturate - dac─â le are. Ceea ce constat este o orientare excesiv─â spre valorile materiale, ├«n detrimentul celorlalte. Poate c─â este efectul acestei tranzi┼úii prelungite, a sentimentului general de insecuritate. Desigur c─â este important confortul material, dar dependen┼úa fericirii de material arat─â cam a┼ča..." Aici ar urma o panoramare vertical─â de pe fa┼úa psihologului pe foaia de h├«rtie. M├«na deseneaz─â o linie oblic ascendent─â, care urc─â mereu - valorile materiale. O a dou─â linie, cea a fericirii, se suprapune o vreme peste prima, apoi se desprinde ┼či merge orizontal, r─âm├«ne ├«n palier ┼či ├«ncepe s─â coboare. "Ca psiholog, am mai constatat c─â televizorul devine adesea un furnizor exclusiv de valori. P─ârin┼úii cred c─â ecranul poate s─â li se substituie, se bucur─â c─â nu-i bat copiii la cap, iar copiii privesc fascina┼úi tot ce li se serve┼čte. ├Än unele cazuri, devin aproape auti┼čti." Trag o singur─â concluzie - ├«n fiecare din cele trei cazuri, profesia a determinat valori specifice. D─âruire, aspira┼úie spre onestitate, educa┼úie. Oare ce-a┼č fi r─âspuns dac─â cineva m-ar fi ├«ntrebat ├«n ce valori cred?...

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.