Decrețeii la jumătate de secol

Publicat în Dilema Veche nr. 779 din 24-30 ianuarie 2019
Decrețeii la jumătate de secol jpeg

În cazul unor funcții publice, după 50 de ani se vorbește despre jubileul de aur. S-ar mai putea spune și semicentenar, dar sună pompos, mai ales în ultimul timp, în care – teoretic – autoritățile au sărbătorit centenarul României Mari. Care, din păcate, e clar că a devenit mai degrabă România Mediocră.

Dar stăm bine la acest capitol. În pas cu lumea. Cum spunea Salieri în finalul filmului Amadeus, mediocritatea e pretutindeni. Dacă ne uităm la ce se întîmplă în (încă) Marea Britanie cu așa-zisul Brexit, ori în Franța cu „vestele galbene“, la noi e încă relativ bine. Sînt mediocri și cei de la putere, și cei din opoziție. Dar la fel e și în mult prea multe alte țări, din Europa și nu numai.

Am fost invitat să scriu aceste rînduri într-un fel de privire retrospectivă după o jumătate de secol de viață. E greu de spus dacă a fost mult sau puțin. Timpul trăit e altul pentru fiecare dintre noi. Ne-am născut în plin Război Rece, într-o dictatură din blocul sovietic. Cenzura și dublul limbaj erau pîinea noastră cea de toate zilele. Era de la sine înțeles pentru toată lumea că una se vorbea în public și cu totul alta în familie.

După decembrie 1989 am avut pentru scurt timp iluzia că am scăpat definitiv și de cenzură, și de dublul limbaj. Acum, cu aproape 30 de ani mai tîrziu, vedem că lucrurile nu stau deloc așa. Deși, aparent, trăim în lumea pe care o credeam pe vremuri liberă, în capitalismul multilateral dezvoltat. Cenzura comunistă a fost înlocuită de cenzura multiculturalistă. Limba de lemn comunistă a fost înlocuită de limba de lemn a corectitudinii politice.

Ceea ce păruse pentru unii dintre noi, naivi și romantici, o nesperată șansă de a trăi în libertate și fără minciună se dovedește acum o mare amăgire. O mare autoamăgire care se transformă într-o imensă dezamăgire.

Revenim la schizofrenia de zi cu zi a dublului limbaj, a cenzurii și autocenzurii. Prieteniile de o viață se destramă într-o secundă din motive politico-ideologice. Ne alegem setările de prieteni și neprieteni pe diverse rețele de așa-zisă socializare în funcție de simpatiile și antipatiile politice.

Reușita ori eșecul în viață mi se par mai relative ca oricînd. Am avut un succes considerabil la ceea ce am ajuns să fac din întîmplare. În egală măsură, am eșuat lamentabil la tot ce mi-am dorit să fac în viață, în special pe plan profesional. Dar e greu de spus exact în ce măsură e rău sau e bine. Înfrîngerile majore sau mărunte alternează cu succese de mai mică ori mai mare amploare. Iar „succesurile“ altora chiar că mă lasă rece. Am cunoscut multe trăiri, ca să spun așa, dar, din fericire, invidia nu s-a numărat printre ele. E ceva care ține, probabil, de intuiție. Pentru mine a fost întotdeauna extrem de limpede diferența dintre aparență și realitate. În limba română se spune că nu tot ce zboară se mănîncă. Echivalentul în limba engleză e că nu tot ce strălucește e din aur. Fericirea și nefericirea fiecăruia depind în foarte mică măsură de bogăția materială.

O eventuală concluzie după cincizeci (și ceva) de ani? Nici prea-prea, nici foarte-foarte…

Dacă în prima tinerețe visam să predau la universitate, ceea ce am și reușit într-o oarecare măsură, trei ani la București și doi ani la Paris, acum, la a doua, ca să spun așa, am visuri mult mai modeste. Precum eroul meu preferat, Hercule Poirot, îmi doresc și eu să pot să mă retrag undeva, la țară ori la oraș, la mica mea casă cu grădină – pe care, evident, încă nu le am – și să cultiv dovlecei. 

Strasbourg, 17 ianuarie 2019 

Alcor C. Crișan este eseist, traducător și interpret.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Avioane F-35 FOTO f35.com
Cum ar arăta un atac convenţional al NATO asupra Rusiei: scenariu The Infographics Show
The Infographics Show, un canal educaţional de pe YouTube, prezintă un scenariu de pedepsire a Rusiei și eliberare a Ucrainei de către NATO, în maxim 50 de zile, relatează Mediafax.
Poliţia Română foto Poliţia Română
Un copil de 4 ani s-a înecat în piscina din curtea casei. Distrusă de durere, mama s-a sinucis VIDEO
O familie din orașul Găești, Dâmbovița, trece printr-o tragedie inimaginabilă. Copilul de doar patru anișori a fost găsit mort în piscina din curtea casei. De durere, mama s-a sinucis spânzurându-se în pădure.
Ursula von der Leyen FOTO EPA EFE jpg
Noi sancţiuni împotriva Rusiei propuse de Comisia Europeană, printre care şi plafonarea preţului la petrol
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, astfel încât "Kremlinul să plătească" pentru escaladarea conflictului în Ucraina prin 'simulacrele' de referendumuri din teritoriile ocupate.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.