De-tabuizarea României

Publicat în Dilema Veche nr. 85 din 1 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

un popas spre lumini┼úa de la cap─âtul tunelului C├«nd spui tabu, asocierea cea mai la ├«ndem├«n─â este cea cu societ─â┼úile primitive, descrise de c─âl─âtorii ce au descoperit lumile ├«ndep─ârtate de Europa, de la Australia ┼či Africa, p├«n─â ├«n nordul Americii. Antropologii ┼či scrierile lui Jules Verne, ca s─â iau un exemplu din literatur─â, ├«┼úi contureaz─â pentru tabu-uri imaginea unor adev─âruri absolute, sacrale, de necontestat, a unor obiecte despre care nu po┼úi discuta ┼či pe care nu le po┼úi atinge, a unor taine a c─âror cunoa┼čtere este posibil─â doar emo┼úional, religios, nu ┼či pe c─âile ra┼úiunii. ├Äntrebarea care se ridic─â imediat este de unde apar tabuurile, cine contribuie la crearea lor. Sursa evident─â este necunoa┼čterea, nevoia de conservare a ordinii sociale existente, controlul social. S─â fiu mai explicit: o societate ├«n care membrii ├«┼či pun ├«ntreb─âri ├«n leg─âtur─â cu adev─ârurile absolute, care le fundamenteaz─â, devine o societate instabil─â, ├«n absen┼úa unor resurse serioase date de cunoa┼čtere. ├Än societ─â┼úile primitive, tabu-urile s├«nt parte a liantului comun la care ader─â to┼úi ┼či a c─ârui negare poate conduce la anomie, la lipsa complet─â a ordinii, la incapacitatea sistemului social de a func┼úiona astfel ├«nc├«t indivizii s─â ├«┼či satisfac─â nevoile. A le nega sau chiar a discuta despre ele ├«nseamn─â s─â ri┼čti s─â arunci ├«n aer ├«ntreg edificiul de rela┼úii ┼či norme sociale existent. Cunoa┼čterea detaliat─â a mediului, a modului ├«n care oamenii g├«ndesc ┼či interac┼úioneaz─â, elimin─â ├«ns─â acest risc, permi┼ú├«nd regruparea rapid─â a societ─â┼úii ├«n jurul altor idei fundamentale, mai evoluate ┼či mai deschise c─âtre contestarea, c─âtre reg├«ndirea lor reflexiv─â. Nu e nici o mirare c─â tabu-urile au disp─ârut unul c├«te unul, pe drumul c─âtre contemporaneitate: religia unic─â, intolerant─â la orice alt─â explica┼úie, caracterul sacral al conduc─âtorilor laici, inamovibilitatea simbolurilor na┼úionale s├«nt lucruri la care societ─â┼úile dezvoltate au renun┼úat de facto. Reflexivitatea, ca mod de a interoga permanent principiile ┼či cuno┼čtin┼úele curente, a devenit chiar o emblem─â a postmodernismului, a modernit─â┼úii t├«rzii, a┼ča cum se manifest─â aceasta ├«n special ├«n culturile din vestul Europei contemporane ┼či din America de Nord. Societatea modern─â ├«ns─â┼či nu mai are tabu-uri explicite. Formal, este voie s─â vorbe┼čti ┼či s─â atingi orice. Pu┼úinele tabuuri formale vizeaz─â experien┼úe catastrofice recente, cauzate de om - holocaustul, de exemplu, sau principii spre care lumea ├«┼či dore┼čte s─â se ├«ndrepte - egalitatea rasial─â, cea de gen, respectarea drepturilor omului etc. Toate aceste interdic┼úii formale de a nega, ├«n spa┼úiul public, principiile ├«n chestiune, nu au dec├«t un efect par┼úial ├«n realitate. De facto, oamenii discut─â relativ frecvent despre egalitatea de gen, despre discriminare ┼či chiar despre Hitler, o bun─â parte din aceste discu┼úii r─âzb─ât├«nd nestingherite ├«n spa┼úiul cel mai public: televiziunea (vezi, de exemplu, documentarele de pe Discovery, National Geographic, Arte sau History). Temele ├«n cauz─â s├«nt ├«ntoarse pe toate p─âr┼úile, elementele negative ┼či cele pozitive s├«nt puse ├«n balan┼ú─â, principiile declarate fiind permanent remodelate, ├«mbun─ât─â┼úite. Dincolo de aceste "tabu-uri" oficiale, exist─â, mai ales ├«n societ─â┼úile aflate ├«nc─â la ├«nceputul modernit─â┼úii (sau la sf├«r┼čitul tradi┼úionalismului, depinde cum prive┼čti lucrurile!), o serie de tabu-uri nerecunoscute oficial, func┼úion├«nd ca opinii ├«mp─ârt─â┼čite de majorit─â┼úi extrem de largi, care impun prin atitudine nediscutarea lor, de team─â s─â nu se pr─âbu┼čeasc─â ordinea existent─â. Care s─â fie oare tabu-urile noastre curente, ca rom├óni? Pe linia discu┼úiei de mai sus, a┼č spune c─â e vorba mai degrab─â de un set de tabu-uri tacite, legate mai ales de simbolistica na┼úional─â: Eminescu, ca poet, g├«nditor, publicist, ├«n general personalitate de geniu incontestabil, tipic pentru capacitatea creatoare a poporului s─âu, cred c─â ocup─â unul dintre primele locuri (discu┼úia ├«n jurul acestui simbol ar putea fi legat─â de incapacitatea poetului "nepereche" de a se integra ├«n societate: nu a reu┼čit s─â ├«┼či ├«ncheie studiile, oscil├«nd ├«ntre mai multe facult─â┼úi; a e┼čuat ├«n a-┼či ├«ntemeia o familie; nu a ob┼úinut recunoa┼čtere ├«n timpul vie┼úii nici ├«n ┼úar─â, nici aiurea; nu a f─âcut avere; a sf├«r┼čit la balamuc etc. Evident, toate acestea s├«nt simple subiecte de discu┼úie, nu neap─ârat adev─âruri absolute...). Armata rom├ón─â, v─âzut─â ca o ├«nving─âtoare absolut─â, de la Mircea cel B─âtr├«n ├«ncoace, se bucur─â de o ├«ncredere de neclintit; prima ├«ntre institu┼úiile existente poate s─â fie ┼či ea purt─âtoarea unui tabu (istoria pare a sugera c─â Rom├ónia a c├«┼čtigat c├«teva b─ât─âlii, ├«ns─â ├«n general a pierdut r─âzboaiele: ┼×tefan cel Mare r─âm├«ne un vasal al turcilor, R─âzboiul de Independen┼ú─â este pierdut din punct de vedere politic, Rom├ónia nefiind recunoscut─â drept partener de c─âtre tab─âra ├«nving─âtoare etc. ├Än mod bizar, ├«ntre cele c├«teva r─âzboaie c├«┼čtigate, ├«n cel balcanic rom├ónii nu au apucat s─â lupte, iar ├«n primul r─âzboi mondial, de┼či a pierdut b─ât─âliile esen┼úiale, Rom├ónia s-a aflat ├«n tab─âra c├«┼čtig─âtoare. Mai recent, ├«n decembrie 1989, armata a excelat, ├«ntre altele, prin proast─â sincronizare, mai multe unit─â┼úi ale sale c─âs─âpindu-se reciproc.). Se poate ad─âuga Biserica Ortodox─â, beneficiind de asemenea de ├«ncredere maxim─â de c─âtre cel mai religios popor european (o discu┼úie ar putea fi, de exemplu, legat─â de faptul c─â, ├«ntre bisericile din estul Europei, BOR ar fi singura care a reu┼čit s─â aib─â de c├«┼čtigat din coabitarea cu comunismul). Exemplele de acest tip pot continua. A nega sau a pune ├«n discu┼úie pe Eminescu, armata sau biserica reprezint─â o idee n─âstru┼čnic─â, gener├«nd imediat reac┼úii adverse radicale. La fel se ├«nt├«mpl─â cu satul rom├ónesc mirific, tradi┼úional, unde s-a n─âscut ve┼čnicia, sau cu inteligen┼úa nativ─â a rom├ónului, n─âscut deopotriv─â poet ┼či filosof. Toate reprezint─â mituri, larg acceptate, adesea asociate cu structuri ale unei ordini stricte, tradi┼úionale. Nu ┼čtiu dac─â s├«nt adev─ârate sau false, m─â m─ârginesc s─â observ c─â genereaz─â tabu-uri tacite, prin faptul c─â discu┼úia pe marginea lor tinde s─â fie ├«n─âbu┼čit─â ├«n fa┼č─â, de┼či ar fi unele temeiuri de a le interoga veridicitatea. Nici o lege nu interzice discutarea lor (de┼či, din c├«te ┼čtiu, exist─â o lege care pedepse┼čte def─âimarea simbolurilor na┼úionale ┼či, cum la noi legile s├«nt vagi, orice poate fi pedepsit ├«n acest sens...). Totu┼či, descurajarea lor aproape complet─â prin atitudinea societ─â┼úii le d─â statutul unor tabu-uri neformalizate. E util s─â ne ├«ntreb─âm ┼či dac─â ar putea fi altfel. S─â ne imagin─âm cazul extrem: o societate complet postmodern─â (inexistent─â ├«n lumea cunoscut─â, cel pu┼úin momentan) ar pune imediat ├«n discu┼úie toate aceste mituri definitorii pentru existen┼úa ei, folosindu-┼či ├«n acest sens presa (liber─â s─â aleag─â orice subiect, desigur). Discu┼úia ar fi una perpetu─â, ├«nt─ârind sau modific├«nd mitul, ├«n func┼úie de concluziile derivate din dialog. Nu este ├«ns─â cazul Rom├óniei, care ├«┼či permite ├«nc─â "luxul" tabuiz─ârii unor credin┼úe devenite majoritare. (S─â not─âm ┼či c─â nu s├«ntem singurul popor cu astfel de credin┼úe. Mai mult, majoritatea popoarelor au unele tabu-uri de acest tip, diferen┼úa f─âc├«nd-o num─ârul lor ┼či permisivitatea c─âtre a le discuta. De exemplu, americanii cred cu t─ârie ├«n faptul c─â s├«nt de┼úin─âtorii adev─ârului absolut, care le d─â dreptul de a ac┼úiona ca "jandarmi mondiali". Ei ├«ns─â dezbat des, ├«n public, temeinicia acestei atitudini, permi┼ú├«nd minorit─â┼úii s─â pun─â la ├«ndoial─â credin┼úele majorit─â┼úii.) La noi, discu┼úiile pe marginea unui tabu sau a altuia s├«nt rare ┼či lipsite de interes, respinse de public (s─â ne amintim ┼či de reac┼úia societ─â┼úii la atitudinea clujeanului care "se s─âturase de Rom├ónia", discu┼úia a erupt o clip─â ┼či apoi a murit la replica radical negativ─â a majorit─â┼úii). Cum ├«ns─â astfel de ├«nceputuri de dezbatere apar din c├«nd ├«n c├«nd, ele devin purt─âtoare ale lumini┼úei de la cap─âtul tunelului "de-tabuiz─ârii", a transform─ârii tabu-urilor tacite ├«n adev─âruri acceptate ┼či asumate ├«n mod ra┼úional, responsabil, altfel dec├«t emo┼úional... F─âr─â a mai intra ├«n am─ânunte, nu trebuie ignorat faptul c─â amintitele simboluri na┼úionale nu reprezint─â singurul tip de tabu-uri tacite pe care le promov─âm. Lista e mai lung─â. Ea mai include, spre exemplu, interdic┼úia folosirii acelor cuvinte desemn├«nd organe implicate ├«n actul sexual, precum ┼či procrearea ├«n sine, cuvinte pe care ├«ns─â le cunoa┼čte toat─â lumea, except├«nd - poate - autorii DEX. Starea curent─â a unor performan┼úe ale rom├ónilor poate fi un alt exemplu: sistemul de ├«nv─â┼ú─âm├«nt - cu performan┼úe submediocre ├«n toate testele interna┼úionale ce se adreseaz─â ansamblului elevilor din clase terminale - este creditat, ├«n genere, drept unul performant, date fiind performan┼úele (┼či ele discutabile!) la olimpiadele interna┼úionale pe obiecte; nivelul general de dezvoltare al Rom├óniei este privit, ├«n general, cu ├«ng─âduin┼ú─â, abia recent ├«ncep├«nd s─â apar─â voci ce atrag aten┼úia asupra faptului c─â s├«ntem departe de Europa de Vest, sistemul nostru de referin┼ú─â primar─â. Toate acestea s├«nt rar supuse discu┼úiei, modul ├«n care majoritatea ├«┼či reprezint─â realitatea func┼úion├«nd ca un adev─âr absolut, tabuiz├«nd subiectul, ├«ntocmai ca ├«n cazul simbolurilor na┼úionale discutate anterior. De-tabuizarea presupune, ├«n cazul nostru, curajul de a privi realitatea ├«n ochi ┼či de a ne remodela, constructiv ┼či continuu, direc┼úia c─âtre cap─âtul tunelului. Acolo ne-ar putea a┼čtepta o lumini┼ú─â, dac─â nu cumva o fi ┼či ─âsta vreun tabu!

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.