De la uliţă la şosea

Publicat în Dilema Veche nr. 296 din 15 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Ţara este frumoasă, cînd nu ninge, nici nu plouă" " remarca îi aparţine lui Alexandre-Maurice Blanc de Lanautte, conte d’Hauterive, secretar al lui vodă Alexandru Mavrocordat Firaris (1785-1786) şi se referă la Moldova. Dar asta nu înseamnă că Ţara Românească ar arăta mai bine. Călători străini, consuli sau negustori ambulanţi sînt unanimi în a descrie starea proastă a drumurilor din principate şi lipsa totală de implicare în amenajarea acestora. Ninsoarea şi ploaia fac ţara impracticabilă: drumuri înfundate, troiene, poduri luate de ape, noroaie de netrecut, bălţi şi rîuri umflate îl opresc pe bietul călător să-şi continue drumul, zile bune şi chiar săptămîni, strică marfa negustorului prins de furtună la Turnu Roşu, forţează cucoanele şi doamnele să petreacă zile şi nopţi în hanuri neîncălzite şi pline de ploşniţi. Aşa îi găsesc pe români modernizarea şi ruşii, la început de secol XIX. Regulamentele Organice (1831/1832), prin secţiunea inginerească, cuprind proiecte măreţe: şosele, poduri, zăgazuri, drumuri mari etc. Or, de la proiect la practică calea e lungă şi are nevoie de cît mai multe intervenţii şi imbolduri. Străinii, ce exercită o oarecare afacere în ţările române (de la consuli la agenţi comerciali), au reprezentat, ieri ca şi astăzi, un factor important de presiune pentru că prosperitatea lor se leagă de buna infrastructură. Şi tot de drumuri bune depinde şi buna funcţionare a serviciului poştal. Aşadar, consulii francezi, diplomaţii englezi sau reprezentanţii puterii de la răsărit intervin sau doar se plîng de starea proastă a drumurilor. Dar de la adoptarea Regulamentelor Organice şi pînă la adoptarea unui nou proiect de "regularisire a părţii tehnice în Principat" trecură nu mai puţin de şapte ani, ani în care lucrurile se schimbaseră pe ici pe colo, dar insuficient. Şi asta pentru că statul viza facerea acestei imense infrastructuri pe seama populaţiei: mici proprietari sau mari proprietari care să ridice poduri şi zăgazuri peste apele de pe domeniile lor, săteni care să lucreze la drumurile şi şoselele ce trec prin satele lor, orăşeni care să refacă caldarîmul pe uliţele lor. Greu de urnit la lucru o asemenea populaţie în mare parte săracă, în mare parte deloc dornică să contribuie la clădirea unui bun public. Să luăm ca exemplu refacerea caldarîmului în Bucureşti. Regulamentul Organic hotărîse ca facerea caldarîmului să fie pe seama proprietarilor, dar la 1840 măsura este departe de a constitui o realitate: sărăcia unora, indolenţa altora, refuzul multora impun regîndirea măsurii. Astfel, un alt proiect se alcătuieşte şi vizează un nou impozit ce ar trebui suportat de căruţaşi, dar repede se constată că fondurile nu prea se pot strînge, şi atunci caldarîmul rămîne o promisiune. Sau a şoselelor din Moldova ce ar trebui făcute şi întreţinute cu ajutorul sătenilor, obligaţi să muncească timp de patru zile pe an şi răsplătiţi cu 5 lei de fiecare stînjen (hotărîrea din 5 februarie 1837). Deşi primesc o "răsplată", deşi participarea este lăsată la libera lor alegere, după muncile agricole, ţăranii nu se supun de bunăvoie unei astfel de dispoziţii şi este nevoie de intervenţii silite şi aducerea altor săteni de prin alte sate pentru urnirea totuşi a lucrurilor. Nu se poate spune că nu există proiecte sau bune intenţii, domnii vizitează şantierele, încearcă să sancţioneze abuzurile şi lenea, se străduiesc să găsească noi surse de venituri, să cointereseze clasa politică şi populaţia în aceste lucrări publice pentru interesul tuturor. Lipsa banilor, lipsa specialiştilor şi mai ales dezinteresul multora duc la tergiversări, abandonări, lucrări de prostă calitate, bani investiţi de două ori în acelaşi proiect, fonduri deturnate, sancţiuni insuficiente, complicităţi la cel mai înalt nivel. În aceste condiţii, cînd lucrurile avansează atît de lent, este de la sine înţeles că fiecare piatră de temelie, fiecare zid ridicat, fiecare metru de uliţă pavată devin "realizări" ce nu pot fi trecute cu vederea, de altminteri foarte folositoare în rapoarte şi mesaje, în inaugurări fastuoase, prilej de mîndrie şi de "înscriere" de puncte contra celor care spun că nu se face nimic. Cînd Focşanul are, în sfîrşit, o uliţă pavată, aceasta nu poate lipsi din mesajul domnului Mihail Sturdza de deschidere a Adunării Obşteşti; cînd se inaugurează podul peste Olt, cu fast, la 8 septembrie 1847, vodă Bibescu ţine să reţină momentul cu o medalie comemorativă. Iată cu cîtă minuţiozitate numără vodă Sturdza podurile, pietrele din pavaj, stînjenii, în mesajul de deschidere a Adunării din 1843: s-au terminat 33.556 stînjeni de şosea, se lucrează la alţi 46.128 stînjeni, s-au ridicat 107 poduri de piatră; Galaţiul are gata 1585 stînjeni de pavaj, iar Iaşiul, 2200 stînjeni, iar alţi 2059 s-au nivelat. Lucrările publice devin subiect principal pentru domni şi, înainte de a vedea vizibilitatea şi utilitatea acestora, le întîlnim în mesaje numărate cu grijă, detaliate, disecate, analizate " obiecte de mîndrie. Există ceva nedefinit în fibra acestui popor. Să fie lene, să fie delăsare, să fie indiferenţă, să fie băşcălie? Eu nu prea ştiu să spun, dar o spune medicul Constantin Caracaş, 28 de ani în slujba bucureştenilor (1800-1828). Şi cum să nu-i cunoască!? "Acest popor necioplit se dă lenei şi pentru lucrările de utilitate publică. Drumurile neîngrijite ajung uneori impracticabile din cauza gropilor şi a noroaielor; şi cu toate că din această pricină pătimesc ei însăşi şi vitele lor; totuşi niciodată nu pun mîna să dreagă drumul sau vreun pod stricat, deşi ar avea la îndemînă materialul trebuincios. Dacă guvernul face vreun drum sau pod, ori îl face vreun particul generos, se ruinează repede din neglijenţă, sau îl strică într-adins, furînd materialul pentru trebuinţele lor. De aceia nici un lucru bun public nu durează." Aşadar, nimic nu durează, podurile nu sînt întreţinute, podinile se fură, noroaiele sînt ocolite, norodul înjură puterea, dar nimeni nu are de gînd să dreagă drumul. Peste aproape un secol, un alt medic, Pompiliu Samarian, ajunge la aceeaşi concluzie: măsuri s-au tot luat, dar niciodată n-au fost puse în aplicare, astfel încît "nu se schimbă decît oamenii care le dictează şi cei care nu vor să le execute".

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

demența  foto   Shutterstock jpg
Consumă-l la micul dejun pentru a reduce riscul de demență
Un studiu recent a arătat că includerea unui aliment comun în dietă, cel puțin de două ori pe săptămână, poate contribui la reducerea riscului de demență
charles beaudelaire1 jpeg
Scriitorul legendar al secolului XIX, un mare alcoolic: „Trebuie să fii mereu beat” Și-a cheltuit banii moșteniți de la familie pe haine scumpe, femei, alcool și droguri
Este una dintre cele mai importante personalități ai lumii literare franceze, însă în ciuda talentului său, el a avut o viață înconjurată de controverse și probleme. Charles Baudelaire, un poet francez al secolului XIX, a rămas cunoscut în istorie datorită pasiunii sale pentru vin și excese.
Darryl Nirenberg  FOTO FB Darryl Nirenberg jpg
Trump a anunțat următorul ambasador al SUA în România: Darryl Nirenberg „un susţinător al agendei America First”
Preşedintele american Donald Trump a anunţat miercuri, 21 mai, că Darryl Nirenberg va fi noul ambasador al SUA la Bucureşti, „un susţinător neobosit al agendei mele America First”, care va continua să susţină interesele SUA la Bucureşti.
farfurie echilibrata_shutterstock 2489026949 jpg
Cum să mănânci dacă ai diabet de tip 2
Gestionarea nivelului de zahăr din sânge este esențială atunci când ai diabet de tip 2. Ceea ce mănânci, momentul în care mănânci și cantitatea de hrană consumată joacă un rol important.
shutterstock 2460811723 jpg
Ce efect are vaping-ul asupra plămânilor tăi?
Deși vaping-ul este considerat o alternativă mai sigură la fumatul tradițional, iar cercetările privind efectele vaping-ului sunt încă la început, există deja indicii clare despre riscurile pe care le implică.
Donald Trump cu o dronă în spate FOTO AFP
Trump dă asigurări că scutul „Golden Dome” pentru SUA va fi gata până în 2029: a ales arhitectura pentru sistem
Donald Trump a anunţat marţi, 20 mai, că Statele Unite vor construi un sistem de apărare antirachetă după modelul „Domului de fier” israelian şi pe care preşedintele SUA l-a numit „Golden Dome” (Domul de aur).
zodii norocoase jpg
Zodia pentru care urmează 5 luni de prosperitate și surprize. Va fi regina horoscopului, reușite pe toate planurile. Se varsă căruța cu noroc în viața ei
Universul are planuri mari pentru una dintre zodii, căreia îi va trimite în următoarele 5 luni un val uriaș de noroc, oportunități și reușite pe toate planurile.
Krampus jpg
„Krampus”, vehiculul de luptă autonom dotat cu lansatoare termobarice, intră în dotarea armatei ucrainene
Ministerul Apărării din Ucraina a aprobat, în mod oficial, utilizarea unui nou tip de armament autonom pe câmpul de luptă: robotul de tip „aruncător de flăcări” denumit Krampus, un vehicul terestru fără echipaj (UGV) dotat cu muniție termobarică, conceput integral pe plan local.
Papa Leon FOTO Profimedia
Giorgia Meloni a dat asigurări că Papa Leon al XIV-lea e dispus să găzduiască negocieri privind Ucraina
Premierul italian, Giorgia Meloni, a asigurat marţi seară că Papa Leon al XIV-lea i-a confirmat, în cursul unei conversaţii telefonice, disponibilitatea Vaticanului de a găzdui negocieri de pace privind Ucraina.