De la navetă la telecommuting

Publicat în Dilema Veche nr. 172 din 26 Mai 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pe Internet există numeroase jocuri online pentru copii de 3 ani. Sînt extrem de educative: te învaţă asocieri, culori, forme, utilizarea mouse-ului, a computerului etc. Oricît ar părea de bizar, am văzut copii de 3 ani care se descurcă fără probleme cu astfel de site-uri. Un prieten vestic spunea că este o mare diferenţă între un profesor de la ei şi unul estic. Dacă scrii un e-mail unui vestic, primeşti răspuns în cîteva ore sau în cîteva zile. În Est poţi primi răspuns şi după şase luni, dacă primeşti vreodată. Vesticul spune că se întîmplă des să scrie unor estici pentru a le oferi grant-uri şi ei să nu răspundă. Sînt de părere că nu ţine doar de capacitatea limitată de comunicare a esticilor, dar şi de lipsa de deprindere de a utiliza Internetul. Se arată surprins: ce caută atunci în mediul academic astfel de oameni? Sînt ei capabili să facă cercetare? Cum se pun la curent cu ultimele noutăţi în domeniu, cu literatura gri, disponibilă aproape exclusiv pe Internet, cum îşi învaţă studenţii să o caute? Nu îi mai explic că în România încă se mai consideră că cercetarea şi învăţămîntul universitar sînt entităţi complet diferite, iar noile tehnologii... România are de cîţiva ani una dintre cele mai ridicate rate de creştere a accesului la Internet prin broadband. Ţara continuă însă să ocupe una dintre ultimele poziţii în Europa în ce priveşte nu doar accesul (de orice tip) la Internet, dar şi indexul dezvoltării tehnologice. În România, un sfert din populaţia adultă declară că ştie să folosească un computer. Ponderea urcă la 75% în cazul celor între 18 şi 24 de ani, scade în jurul a 50% între 25 şi 34 de ani, la un sfert între 45 şi 54 de ani, şi la doar 3% în cazul celor peste 65 de ani. Computerul este doar un exemplu. Asemenea lui sînt multe altele din ceea ce numim astăzi noile tehnologii. Fiecare generaţie a avut noutatea sa tehnologică, cea care a ajutat-o să construiască o lume diferită de "lumea aşa cum o ştim noi". De la motorul cu aburi, la producţia de automobile în serie, de la becul electric la aspirator, de la chirurgia fără anestezic la cea fără dureri, schimbările tehnologice afectează, mai mult sau mai puţin vizibil, dar în mod decisiv, imaginea despre "lumea noastră". În anii ’80, ca să mergi de la Ploieşti la Constanţa, vara, dura măcar jumătate de zi, în căldură, într-un trafic în care căruţele, tractoarele şi combinele ce trebuiau depăşite concurau cu viteza scăzută de care erau capabile Daciile. Astăzi, şosele mai largi, maşini mai puternice, dar şi mai confortabile (scaune mai bune, aer condiţionat, CD player şi alte minuni tehnice) scurtează călătoria şi o fac mai plăcută. Cîndva, pentru a trimite mesajul victoriei, aveai nevoie de sacrificiul unui Phillipides. Ceva mai tîrziu în istorie, Napoleon a străbătut Europa de la Vilnius la Paris în doar cîteva zile, trenul a permis interacţiunea cu comunităţi mult mai îndepărtate, avionul a legat malurile Atlanticului, telefonul prin centrală, cu purici, a permis o comunicare dacă nu instantanee, cel puţin rapidă. Astăzi, tehnologia IT, Internetul, chat-ul, videochat-ul, forumurile de discuţie transformă comunicarea într-o chestiune globală, facilitînd schimbul rapid de idei şi, în esenţă, stimulînd progresul. 75% din tinerii din România sînt parte a acestei lumi în care poţi oricînd să găseşti oameni care-ţi împărtăşesc interesele, poţi să culegi informaţii, să te simţi bine, dar şi să pierzi timpul în moduri stupide. IT-ul este doar partea cea mai vizibilă a schimbării tehnologice. De la maşini de spălat vase la combustibili alternativi, de la tratamente pentru boli incurabile la ţesături siliconate, impermeabile, cotidianul este definit prin impactul noilor tehnologii. IT-ul pare a fi însă pecetea unei generaţii, aşa cum casetofonul stereo a caracterizat cîndva o alta. El are un impact deosebit, transformînd profund societatea, globalizînd-o (alături de alţi factori, desigur), ajutîndu-ne să ne deschidem la schimbare, la nou, la altfel de oameni şi moduri de viaţă, la cunoaştere. În plus, tinde să fie unul dintre factorii principali în a impune o lingua franca ce ar putea să devină, în viitorul - deocamdată - îndepărtat, o limbă unică a întregii planete. Este vorba de o versiune simplificată şi internaţionalizată de engleză, frustrantă pentru vorbitorii săi nativi. O butadă academică spune că în proiecte internaţionale nu este bine să ai englezi în echipă: ei nu vor înţelege limba stricată în care ceilalţi comunică fără probleme, iar ceilalţi vor simţi un disconfort major ascultînd graiul curat al vorbitorului nativ. Toţi vor fi frustraţi. La fel de frustrant este pentru generaţiile mai vechi să citească şi să înţeleagă, pe chat şi nu numai, limbajul MIRC, destul de răspîndit printre tinerii de astăzi (adik nishte kesti kare is k paranteza care am deschi-so aici shi ashea tb sa vb cu u, k?). Sper, ca mulţi alţii, ca acest mod de transpunere în scris a limbii să se dovedească doar o modă trecătoare. Dar dacă asistăm pur şi simplu la naşterea unui soi de dialect nefericit care ne transformă scrierea? Lumea care se naşte nu aparţine doar tinerilor cu iPod-ul în buzunar şi cu numeroase nick-uri de Yahoo sau Skype. Ea poate aparţine în egală măsură tuturor, mai tineri sau mai bătrîni. Este doar o chestiune de opţiune (dar şi societală) de a fi sau a nu fi o părticică din ea, de a participa sau nu la negocierea noilor reguli de comportament în spaţiul public. Pe de altă parte, noile tehnologii nu mai sînt noi de mult. Computerele personale sînt deja prezente în viaţa oamenilor, de măcar două decenii. Pînă şi Internetul, în forma sa actuală, este deja trecut de pubertate. Decalajul nostru tehnologic nu reprezintă o scuză pentru a refuza participarea. Este ca şi cum ai avea de-a face cu un referendum. Poţi să mergi sau nu la vot, opţiunea îţi aparţine, dar dacă nu o faci, nu ai nici o legitimitate să îi blamezi pe ceilalţi pentru modul în care au făcut-o. La fel poţi refuza să comunici prin programe de chat, să răspunzi la e-mail-uri, să citeşti pagini de net, să te implici în comunităţi virtuale. A te plasa la marginea schimbărilor sociale este doar o opţiune personală, o chestiune de preferinţe, de valori. Costurile, aparent nule, se acumulează în timp: nu mai deţii aceleaşi instrumente şi aceleaşi cunoştinţe pe care le au ceilalţi şi astfel nu te poţi integra într-o societate care îţi devine din ce în ce mai străină. Nu eşti pe net, nu exişti, pierzi contracte fără ca măcar să bagi de seamă, pierzi timp. O bună parte din activităţile salariale de astăzi se produc prin teleworking - lucru de la distanţă, iar incidenţa acestui mod de a organiza munca este în creştere. Prognoza fantezistă de cîndva a lui Alvin Toffler pare a se adeveri. Mulţi încep să lucreze de acasă, fără a se mai deplasa la birou, renunţînd la navetă şi optînd pentru telecommuting. Avantajul? O casă în afara oraşului, un program flexibil, fără a mai pierde timpul stînd şi arzînd benzina în coloana de maşini cu viteză de melc. Un astfel de mod de viaţă popula literatura SF din anii ’60-’70, părînd o utopie acum cîteva decenii. Ca absolut toate lumile noi, nici cea virtuală nu este perfectă. Ea depinde de electricitate, de cabluri, de conexiunea cu serverul. Comunităţile virtuale româneşti sînt absolut fascinante. Ele reproduc aproape fidel lumea reală, cu tarele ei, cu lupta pentru a impune ierarhii, cu indivizi ahtiaţi după putere, cu un număr infinit de deţinători ai unor adevăruri absolute complet contradictorii. În fine, tehnologia creează dependenţă, aşa că nu ar fi rău să lăsăm computerele astea în pace şi să ieşim niţel la iarbă verde :-)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

accident sju slatina3   foto euro24 jpg
Unșofer, cu o alcoolemie de 1,1 mg/l, a pierdut controlul asupra direcției de mers și a intrat cu mașina în curtea Spitalului Slatina
Un incident grav s-a petrecut în noaptea de marți spre miercuri, 10/11 decembrie 2024. Un șofer de 27 ani, care a urcat la volan sub influența alcoolului, a pierdut controlul asupra direcției de mers și, în fața SJU Slatina, a trecut peste bordură și a ajuns în curtea unității sanitare.
citit carte barbat istock jpg
Ce este „lerul”? Cuvântul neobișnuit care apare în multe colinde, dar pe care puțini români îl pot explica
O scurtă privire în calendar ne va arăta că deja ne îndreptăm către jumătatea lunii decembrie. Poate că mulți dintre noi deja am început să ascultăm colinde, sau, dacă nu, o vom face destul de curând.
slobozia razie la urziceni si barbulesti foto ipj ialomita
Razie şi percheziţii cu mascaţii în Ploieşti, în mai multe dosare de tâlhărie şi furt
Peste 50 de poliţişti şi jandarmi au demarat, miercuri dimineaţă, o razie de amploare în Prahova, dar şi percheziţii la mai multe persoane suspecte în câteva dosare de tâlhărie şi furt.
Criza economica criza financiara FOTO Shutterstock
Piețele financiare românești, survolate de un stol de „lebede negre”: „Au mai fost văzute în pandemie, la Brexit și în 2008”
Piețele financiare românești au fost lovite de volatilitate în timpul alegerilor prezidențiale, rezultatele surprinzătoare ducând și la o dificultate neașteptată pentru Guvern în a împrumuta bani.
Kim Yong hyun   fostul ministru al Apărării din Coreea de Sud Foto Getty Images jpg
Fostul ministru al Apărării a încercat să-și ia viața în arest, după ce a recomandat impunerea legii marțiale în Coreea de Sud
Kim Yong-hyun, fostul ministru sud-coreean al apărării, a încercat să îşi pună capăt zilelor în timp ce se afla în detenţie, a declarat, miercuri, comisarul general al Serviciului Coreean de Corecţie.
andreea balan  crop 1665063599 jpg
Motivul neașteptat pentru care Andreea Bălan nu poartă inelul de logodnă de la Victor Cornea: „Foarte greu, de-a lungul anilor, am…”
Pe 3 decembrie, Andreea Bălan a trăit o zi memorabilă. În timpul unui zbor către Laponia, Victor Cornea, partenerul ei de mai bine de un an, i-a adresat marea întrebare. Răspunsul vedetei a fost un entuziast „DA”.
zile libere de paste jpg
Câte zile libere au românii în 2025. Cum arată calendarul pentru minivacanțe de la anul
Anul 2025 aduce vești bune pentru angajații din România, oferind un total de 17 zile libere legale, dintre care 13 vor fi în timpul săptămânii, iar restul de 4 în weekend.
sumudica platformax jpg
Șumudică își retrogradează o fostă echipă. UEFA i-a dat dreptate românului
Marius Șumudică (53 de ani), antrenorul echipei Rapid, a primit o veste bună de la Comisia de Disciplină a UEFA.
castig loto pitesti jpg
Un noroc fatal. A murit la stomatolog după ce a câștigat 32 de milioane de euro la loto
Un bărbat de 73 de ani din Brazilia, care a câștigat marele premiu la loto în luna noiembrie, a murit subit la stomatolog. A fost prima lui decizie de milionar în euro,