De la navetă la telecommuting

Publicat în Dilema Veche nr. 172 din 26 Mai 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pe Internet există numeroase jocuri online pentru copii de 3 ani. Sînt extrem de educative: te învaţă asocieri, culori, forme, utilizarea mouse-ului, a computerului etc. Oricît ar părea de bizar, am văzut copii de 3 ani care se descurcă fără probleme cu astfel de site-uri. Un prieten vestic spunea că este o mare diferenţă între un profesor de la ei şi unul estic. Dacă scrii un e-mail unui vestic, primeşti răspuns în cîteva ore sau în cîteva zile. În Est poţi primi răspuns şi după şase luni, dacă primeşti vreodată. Vesticul spune că se întîmplă des să scrie unor estici pentru a le oferi grant-uri şi ei să nu răspundă. Sînt de părere că nu ţine doar de capacitatea limitată de comunicare a esticilor, dar şi de lipsa de deprindere de a utiliza Internetul. Se arată surprins: ce caută atunci în mediul academic astfel de oameni? Sînt ei capabili să facă cercetare? Cum se pun la curent cu ultimele noutăţi în domeniu, cu literatura gri, disponibilă aproape exclusiv pe Internet, cum îşi învaţă studenţii să o caute? Nu îi mai explic că în România încă se mai consideră că cercetarea şi învăţămîntul universitar sînt entităţi complet diferite, iar noile tehnologii... România are de cîţiva ani una dintre cele mai ridicate rate de creştere a accesului la Internet prin broadband. Ţara continuă însă să ocupe una dintre ultimele poziţii în Europa în ce priveşte nu doar accesul (de orice tip) la Internet, dar şi indexul dezvoltării tehnologice. În România, un sfert din populaţia adultă declară că ştie să folosească un computer. Ponderea urcă la 75% în cazul celor între 18 şi 24 de ani, scade în jurul a 50% între 25 şi 34 de ani, la un sfert între 45 şi 54 de ani, şi la doar 3% în cazul celor peste 65 de ani. Computerul este doar un exemplu. Asemenea lui sînt multe altele din ceea ce numim astăzi noile tehnologii. Fiecare generaţie a avut noutatea sa tehnologică, cea care a ajutat-o să construiască o lume diferită de "lumea aşa cum o ştim noi". De la motorul cu aburi, la producţia de automobile în serie, de la becul electric la aspirator, de la chirurgia fără anestezic la cea fără dureri, schimbările tehnologice afectează, mai mult sau mai puţin vizibil, dar în mod decisiv, imaginea despre "lumea noastră". În anii ’80, ca să mergi de la Ploieşti la Constanţa, vara, dura măcar jumătate de zi, în căldură, într-un trafic în care căruţele, tractoarele şi combinele ce trebuiau depăşite concurau cu viteza scăzută de care erau capabile Daciile. Astăzi, şosele mai largi, maşini mai puternice, dar şi mai confortabile (scaune mai bune, aer condiţionat, CD player şi alte minuni tehnice) scurtează călătoria şi o fac mai plăcută. Cîndva, pentru a trimite mesajul victoriei, aveai nevoie de sacrificiul unui Phillipides. Ceva mai tîrziu în istorie, Napoleon a străbătut Europa de la Vilnius la Paris în doar cîteva zile, trenul a permis interacţiunea cu comunităţi mult mai îndepărtate, avionul a legat malurile Atlanticului, telefonul prin centrală, cu purici, a permis o comunicare dacă nu instantanee, cel puţin rapidă. Astăzi, tehnologia IT, Internetul, chat-ul, videochat-ul, forumurile de discuţie transformă comunicarea într-o chestiune globală, facilitînd schimbul rapid de idei şi, în esenţă, stimulînd progresul. 75% din tinerii din România sînt parte a acestei lumi în care poţi oricînd să găseşti oameni care-ţi împărtăşesc interesele, poţi să culegi informaţii, să te simţi bine, dar şi să pierzi timpul în moduri stupide. IT-ul este doar partea cea mai vizibilă a schimbării tehnologice. De la maşini de spălat vase la combustibili alternativi, de la tratamente pentru boli incurabile la ţesături siliconate, impermeabile, cotidianul este definit prin impactul noilor tehnologii. IT-ul pare a fi însă pecetea unei generaţii, aşa cum casetofonul stereo a caracterizat cîndva o alta. El are un impact deosebit, transformînd profund societatea, globalizînd-o (alături de alţi factori, desigur), ajutîndu-ne să ne deschidem la schimbare, la nou, la altfel de oameni şi moduri de viaţă, la cunoaştere. În plus, tinde să fie unul dintre factorii principali în a impune o lingua franca ce ar putea să devină, în viitorul - deocamdată - îndepărtat, o limbă unică a întregii planete. Este vorba de o versiune simplificată şi internaţionalizată de engleză, frustrantă pentru vorbitorii săi nativi. O butadă academică spune că în proiecte internaţionale nu este bine să ai englezi în echipă: ei nu vor înţelege limba stricată în care ceilalţi comunică fără probleme, iar ceilalţi vor simţi un disconfort major ascultînd graiul curat al vorbitorului nativ. Toţi vor fi frustraţi. La fel de frustrant este pentru generaţiile mai vechi să citească şi să înţeleagă, pe chat şi nu numai, limbajul MIRC, destul de răspîndit printre tinerii de astăzi (adik nishte kesti kare is k paranteza care am deschi-so aici shi ashea tb sa vb cu u, k?). Sper, ca mulţi alţii, ca acest mod de transpunere în scris a limbii să se dovedească doar o modă trecătoare. Dar dacă asistăm pur şi simplu la naşterea unui soi de dialect nefericit care ne transformă scrierea? Lumea care se naşte nu aparţine doar tinerilor cu iPod-ul în buzunar şi cu numeroase nick-uri de Yahoo sau Skype. Ea poate aparţine în egală măsură tuturor, mai tineri sau mai bătrîni. Este doar o chestiune de opţiune (dar şi societală) de a fi sau a nu fi o părticică din ea, de a participa sau nu la negocierea noilor reguli de comportament în spaţiul public. Pe de altă parte, noile tehnologii nu mai sînt noi de mult. Computerele personale sînt deja prezente în viaţa oamenilor, de măcar două decenii. Pînă şi Internetul, în forma sa actuală, este deja trecut de pubertate. Decalajul nostru tehnologic nu reprezintă o scuză pentru a refuza participarea. Este ca şi cum ai avea de-a face cu un referendum. Poţi să mergi sau nu la vot, opţiunea îţi aparţine, dar dacă nu o faci, nu ai nici o legitimitate să îi blamezi pe ceilalţi pentru modul în care au făcut-o. La fel poţi refuza să comunici prin programe de chat, să răspunzi la e-mail-uri, să citeşti pagini de net, să te implici în comunităţi virtuale. A te plasa la marginea schimbărilor sociale este doar o opţiune personală, o chestiune de preferinţe, de valori. Costurile, aparent nule, se acumulează în timp: nu mai deţii aceleaşi instrumente şi aceleaşi cunoştinţe pe care le au ceilalţi şi astfel nu te poţi integra într-o societate care îţi devine din ce în ce mai străină. Nu eşti pe net, nu exişti, pierzi contracte fără ca măcar să bagi de seamă, pierzi timp. O bună parte din activităţile salariale de astăzi se produc prin teleworking - lucru de la distanţă, iar incidenţa acestui mod de a organiza munca este în creştere. Prognoza fantezistă de cîndva a lui Alvin Toffler pare a se adeveri. Mulţi încep să lucreze de acasă, fără a se mai deplasa la birou, renunţînd la navetă şi optînd pentru telecommuting. Avantajul? O casă în afara oraşului, un program flexibil, fără a mai pierde timpul stînd şi arzînd benzina în coloana de maşini cu viteză de melc. Un astfel de mod de viaţă popula literatura SF din anii ’60-’70, părînd o utopie acum cîteva decenii. Ca absolut toate lumile noi, nici cea virtuală nu este perfectă. Ea depinde de electricitate, de cabluri, de conexiunea cu serverul. Comunităţile virtuale româneşti sînt absolut fascinante. Ele reproduc aproape fidel lumea reală, cu tarele ei, cu lupta pentru a impune ierarhii, cu indivizi ahtiaţi după putere, cu un număr infinit de deţinători ai unor adevăruri absolute complet contradictorii. În fine, tehnologia creează dependenţă, aşa că nu ar fi rău să lăsăm computerele astea în pace şi să ieşim niţel la iarbă verde :-)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

bolojan pensii speciale FOTO INQUAM PHOTOS 2025 07 29 7429 jpg
Pilonul II de pensii: Bolojan explică ce se întâmplă cu banii românilor: „Proiectul nu e abandonat, promovarea a fost neinspirată”
Prim-ministrul a recunoscut că promovarea proiectului a fost neinspirată, ceea ce a generat percepția că Guvernul „confiscă” banii din pensii.
Titus Livius, statuie din secolul al XIX-lea, amplasată în fața Parlamentului austriac, în Viena (© Acediscovery / Wikimedia Commons)
Istoricul Titus Livius și adevărata cauză a prăbușirii Romei imperiale
Orașul celor șapte coline a început să se formeze prin secolul al VIII-lea înainte de Hristos și nu părea să fie ceva cu o istorie de viitor. Era doar o unire a unor comunități rurale pentru a înfrunta pericolele din epocă.
bataie bacau captura video jpg
Un campion european la box a bătut un alt sportiv minor în plină stradă. Conflictul ar fi pornit de la o fată și a fost filmat
Un campion european la box este acuzat că a atacat un minor, sportiv de performanță, lovindu-l brutal în plină stradă. Băiatul de 16 ani a ajuns la spital unde a fost operat în cursul zilei.
iepuri 824x469 png
Iepuri mutanți cu tentacule îngrozesc America. Un virus transformă animalele în creaturi de coșmar. „Nu îi atingeți”
Un virus misterios, observat în SUA, transformă iepurii obișnuiți în creaturi bizare, cu excrescențe negre asemănătoare unor tentacule ce ies din cap. Fenomenul, raportat inițial în 2024 în Fort Collins, Colorado, devine tot mai frecvent, iar experții avertizează populația să nu atingă animalele.
primarii l au convins pe bolojan sa nu elimine functia de viceprimar in localitatile mici vor fi facute concedieri in primarii 994382 webp
De ce întârzie măsurile promise de Bolojan: „Fără pachetul doi, România riscă o fundătură economică”
Premierul Ilie Bolojan a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că pachetul doi de măsuri „este o continuare a primului pachet”.
Nicolae Cristescu Facebook jpg
Imaginea virală cu excentricul afacerist Nicolae Cristescu: „Vito Corleone, made în China. De pus în muzeul kitsch-ului”
Câteva imagini cu afaceristul Nicolae Cristescu, aflat în centrul unui scandal legat de ocuparea ilegală a Pieței 16 Februarie din Capitală, au devenit virale pe rețelele de socializare, datorită stilului de viață extravagant afișat de acesta.
media 175377927161994500 jpg
Mii de primari cer Guvernului să retragă proiectele care „pun în pericol serviciile publice esențiale pentru milioane de români”
Mii de primari din întreaga țară lansează un apel urgent către Guvern, cerând retragerea proiectelor legislative care, spun ei, ar submina administrația locală și ar paraliza serviciile publice esențiale pentru milioane de români.
image png
Bianca Dan, iubita lui Marian Grozavu, mărturisește că s-a îndrăgostit de una dintre ispite: „Cred că te cer de bărbat”
Bianca Dan, iubita lui Marian Grozavu, recunoaște că începe să aibă sentimente față de ispita Mattia. Apropierea lor nu a fost văzută cu ochi buni de restul concurenților emisiunii Insula Iubirii, mai ales că unii dintre ei au pus-o la zid pe brunetă.
Banner Mihai Albu
Mihai Albu răsuflă ușurat, la un an de la operația de cancer. A primit rezultatul analizelor: „Pot pleca liniștit în luna de miere” De ce Mikaela nu mai locuiește cu el?
Mihai Albu nu pleacă în luna de miere fără fiica Mikaela: „Plecăm cu toții!” Cum se simte la un an după operația de la cancer: „Am emoții”