De la Mitică la Mitocănică

Publicat în Dilema Veche nr. 297 din 22 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cîrciumile adevărate au rămas din ce în ce mai stinghere. Flori rare, aproape pe cale de dispariţie. Nu, nu îmi cereţi să definesc o "cîrciumă adevărată", ar fi imposibil. Vă pot spune însă cum miroase o cîrciumă bună, cum curge timpul acolo sau ce probleme grave sînt puse pe masă, lîngă halbele de bere. Dar nu-mi cereţi definiţii, clasificări morale, evaluări igienice sau o poziţie în privinţa fumatului înăuntru. De ce dispar cîrciumile din Bucureşti? În primul rînd, cred că ar fi vorba de febra imobiliară, abia domolită de criză, care vînează orice petec de pămînt disponibil. Iar cîrciuma, floare rară, repet, avea obiceiul să se prăsească tocmai prin acele locuri cu vad, cu "potenţial", cum spun mafioţii imobiliari. Ţoiul, mititelul şi halba nu au nici o şansă în faţa terenurilor vînate din elicopter, a firmelor offshore şi a răpitorilor îmbrăcaţi în Armani. Dispar pieţele tradiţionale, cum a fost cazul Oborului, iar cîrciuma are nevoie de piaţă şi de mulţime aşa cum lichenul nu poate creşte fără arborele mamă (sau tată?). Să mai fie oare vorba şi de faptul că noii bogaţi, tipul de om care-şi împrumută Mercedes-ul unui muzician ca Nicolae Guţă pentru a filma un videoclip, nu mai agreează astfel de locuri care tocmai prin autenticitatea lor şi lipsa de minciună nu le permite să-şi arate "valoarea"? Mitică supravieţuia pentru că era deştept, iar cîrciuma era catedra şi catedrala sa. Mitocanul nu se simte bine în cîrciumile "adevărate" pentru că acolo ironia şi autoderiziunea merg mînă în mînă. Mitocanul nu posedă aceste două supreme însuşiri necesare supravieţuirii într-o cîrciumă. Sau dispar pentru că pur şi simplu le-a trecut vremea, ca fetelor bătrîne şi pretenţioase, nu se mai potrivesc cu ritmul de viaţă nebun al zilelor noastre? Acum cîţiva ani, am "scos" la un mic şi la o bere doi prieteni francezi la cîrciuma Rogojina de lîngă Foişorul de Foc. Cîrciumă de cîrciumă, unde gunoierul îşi freca mîneca şi împrumuta muştarul profesorului universitar (prietenii ştiu de ce!). Au intrat repede în timpul atît de special al cîrciumii bucureştene, tellement réposant ("atît de odihnitor"), după cum nu încetau să repete după fiecare nouă halbă sorbită cu dichis. Barul, pizzeria sau şaormeria, produse ale tulburelului existenţial specific capitalismului românesc, nu vor putea înlocui niciodată cîrciuma. În plus, ele nu vor mai produce niciodată Mitici de geniu, ci doar Mitocănici murdari de sosuri artificiale şi îmbătaţi de "valori" mitocăneşti. Cîrciuma, ultima redută a miticismului-filozofie de viaţă, se clatină. Iar dacă se va prăbuşi, nu vom avea, chiar nu vom avea dragii mei, ce să mai punem în locul său. Să nu se supere Ardealul pe mine, mi-e teamă că nu au organ pentru înţelegerea lui Mitică " o măsură de precauţie. În loc de concluzie: cîrciuma Rogojina mai există fizic, dar a murit sufleteşte. A fost confiscată de indivizi cu facies lombrozian, dinţi de aur şi cilindri în V, care trosnesc în aer manele din portierele tractoarelor de lux parcate lîngă mese. Propun rapid subscripţie publică şi teledonuri diverse petru a-l clona pe Caragiale; doar el mai poate eradica fenomenul şi salva cîrciuma.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

CTP
CTP, atac dur la adresa lui Alexandru Arșinel: „Atârnat în meserie de fusta marii actrițe Stela Popescu, nu făcea să râdă decât curcile“
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a transmis, într-o postare pe Facebook, un mesaj dur la adresa actorului, după ce acesta a încetat din viață.
Burleanu
Salariul uriaș al lui Burleanu de la FRF sfidează orice bun-simț: „E cel mai bine plătit om din fotbalul românesc”
Fostul internațional Florin Prunea a vorbit despre salariul lui Răzvan Burleanu, președintele FRF.
Bogdan Aurescu FOTO EPA-EFE
MAE: Nicio achiziţie teritorială bazată pe încălcarea dreptului internaţional nu poate fi recunoscută. Ce spune Aurescu
MAE a reafirmat sprijinului „ferm” al României pentru suveranitatea Ucrainei, reamintind că „nicio achiziţie teritorială” nu poate fi recunoscută.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.