De la Meșterul Manole la Dorel

Publicat în Dilema Veche nr. 867 din 19 - 25 noiembrie 2020
Comunismul se aplică din nou jpeg

Pandemia nu pare să fi afectat sectorul construcțiilor din România. Ba chiar acesta a crescut în primele șase luni ale acestui an, spun statisticile, cu aproape 19 procente față de perioada similară a anului trecut. Pe de-o parte, s-au deblocat unele investiții în lucrări de infrastructură care pe vremea guvernului precedent trenau, iar restricțiile legate de COVID-19 nu au împiedicat în mod direct munca pe șantiere, unde s-a lucrat în forță, chiar dacă au existat unele temeri financiare și ceva incertitudini în domeniul construcției clădirilor de birouri. Pe de altă parte, stînd mai mult acasă, oamenii și-au făcut și de lucru în propriile locuințe.

În blocuri, bormașinile s-au pus în funcțiune mai dihai ca oricînd, iar în zonele rurale, aproape în fiecare gospodărie vezi pe cineva meșterind sau  construind ceva nou, dacă nu o casă, măcar niște anexe. În mod logic, studii făcute în perioada izolării din primăvară descopereau o creștere a vînzărilor magazinelor de bricolaj cu 25%.

E adevărat că avem nevoie să construim o țară întreagă și la propriu, nu doar la figurat. Iar țara întreagă-i un șantier, cum se spunea odată. Problema e ce și cum construim. Chiar așa, ce tot construim? Vedem că și ce-a rămas din vremea comunismului, și ce s-a construit ulterior nu e cum ar trebui să fie. Nu sînt dovezi serioase nici că astăzi s-ar construi cu mult mai bine sau mai frumos. Prea multe clădiri din preajma noastră sînt urîte ori de-a dreptul mizerabile. Nimeni altul decît Winston Churchill, inepuizabilul și mereu surprinzătorul Winston Churchill, observa că întîi noi sîntem cei care modelăm clădirile din jurul nostru, le dăm adică o formă potrivit imaginației și puterilor noastre, după care, odată construite, ele sînt cele care ne modelează pe noi. Bucureștenii, de exemplu, trăiesc, printre altele, sub apăsarea celei mai mari construcții din oraș, o aberație născută din ambițiile unui sfertodoct – Casa Poporului. E de presupus că umbra ei trebuie să lase niște urme, chiar nebănuite, prin străfundurile minților  noastre. Și cum se poate să construiești ceva frumos cînd în jur vezi lucruri urîte?

În altă ordine de idei, după cum constată Augustin Ioan, trăim sub zodia precarității. Iar șantierul nostru pare a fi perpetuu și ne însoțește întreaga viață. Nimic nu e definitiv. Iar dacă citim ce scrie Constanța Vintilă-Ghițulescu, aflăm că nici în urmă cu 200 de ani lucrurile nu erau prea diferite în Țările Române. La fel ca și astăzi, și atunci tot ce se construia pe o parte, se degrada pe alta. Legenda Meșterului Manole continuă să ne bîntuie. Dar, spre deosebire de trecute perioade istorice, astăzi nici măcar meșteri Manole nu mai avem. Nimeni nu mai face sacrificii pentru a construi ceva durabil. Acum avem în schimb „Dorei”, fiindcă personajul inspiratelor reclame a devenit adevăratul reprezentant al meșterului din zilele noastre. Ceilalți au plecat deja de mult în Occident.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Umbra lui Putin în România. Un cunoscut expert în securitate explică de ce am devenit o țintă pentru spionajul rusesc
Rusia a pornit un veritabil război hibrid împotriva NATO, iar România e una dintre ținte. Analistul Hari Bucur Marcu a explicat motivele pentru care serviciile ruse sunt hiperactive în zonă și de ce România reprezintă o țintă importantă pentru spionii Kremlinului.
image
Mulți voluntari străini au crezut că sunt pregătiți să lupte în Ucraina, dar s-au înșelat, spune un veteran american
Unii voluntari occidentali care s-au alăturat războiului din Ucraina au fost uciși după ce s-au înrolat presupunând eronat că lupta va fi ușoară, a declarat pentru Business Insider un veteran american care a luptat în Ucraina de la începutul invaziei și până în decembrie.
image
„Copiii spun lucruri trăznite“, momente de colecție: Nu s-a oprit din râs toată emisiunea VIDEO
Virgul Ianțu s-a amuzat copios alături de fiecare copil care a spus un lucru amuzant în cadrul show-lui de televiziune.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.