De la lotc─â la ┼čalup─â

Publicat în Dilema Veche nr. 617 din 10-16 decembrie 2015
De la lotc─â la ┼čalup─â jpeg

S ├«nt sau nu s├«nt drumuri ├«n Delt─â? Depinde ce ├«n┼úelegem prin acest cuv├«nt. La finalul cursului Dun─ârii, Delta ├«ns─â┼či este un ├«nceput ┼či un sf├«r┼čit de drum. Delta este ┼či ├«nceputul drumului pe care numeroase  specii de pe┼čti migratori ├«l fac din mare spre p─âr┼úile superioare ale bazinului Dun─ârii. Drumurile p─âs─ârilor vin ┼či pleac─â ┼či ele spre ┼či dinspre Delt─â. Dinspre zona polar─â sau dinspre Asia ori Africa, numeroase specii de p─âs─âri au cap─âtul ÔÇô ┼či mai apoi ├«nceputul ÔÇô drumurilor lor ├«n Delt─â.

Oamenii au urmat ┼či ei acelea╚Öi reguli ale c─âl─âtoriei pe distan┼úe lungi de aproape trei milenii. Drumurile cor─âbiilor care traversau Mediterana, apoi Bosforul ca s─â intre ├«n Marea Neagr─â treceau de multe ori prin gurile Dun─ârii, spre inima continentului, de unde se ├«ntorceau ca s─â ├«┼či reia periplurile marine. Delta ├«n sine, cu bra┼úele Dun─ârii, cu canalele, lacurile ┼či lagunele sale, este un labirint de drumuri pe ape. 

┼×i poate nimic nu s-a schimbat mai mult ├«n ultimele decenii ca mijloacele de transport care str─âbat aceste drumuri ale apelor. La ├«nceputul anilor 1990 erau ├«nc─â predominante lotcile, iar localnicii ├«nc─â ziceau despre copiii lor c─â au ├«nv─â┼úat ├«nt├«i s─â v├«sleasc─â ┼či mai apoi s─â mearg─â. ├Än zilele ├«n care v├«ntul era mai puternic, multe lotci ├«┼či ├«n─âl┼úau vele ┼či catarge improvizate, iar drumurile erau parcurse mai iute ┼či cu mai pu┼úin efort. Pe drumurile Deltei mergeau pontoane-dormitor, trase de ┼čalupe lene┼če, echipate cu vechi motoare de tractor. Acelea┼či ┼čalupe tr─âgeau dup─â ele barje ┼či bacuri, ├«ntr-o dinamic─â ├«n armonie cu lenta curgere a apelor Dun─ârii. Navele de pasageri ale Navrom-ului ┼či rarele cargouri erau singurele care p─âreau a se gr─âbi. Pe l├«ng─â ele, rare b─ârci de cauciuc ale turi┼čtilor, sau caiace ÔÇô fie ale unor loturi de sportivi, fie abandonate de pasiona┼úii care obi┼čnuiser─â s─â vin─â v├«slind din susul Dun─ârii, mai ales din Cehoslovacia sau RDG, p├«n─â la v─ârsarea ├«n mare. Pe uscat, pe drumurile colbuite, ├«n cel mai bun caz pietruite, treceau rare ARO-uri, dar cel mai des tractoare, cu sau f─âr─â remorc─â, ╚Öi camioane sau utilitare. Iar ┼čoferii nu erau ├«n nici un caz printre cei mai pricepu┼úi. Una dintre legendele Deltei din acea vreme vorbe┼čte despre accidentul rutier dintr-o localitate ├«n care erau doar dou─â ma┼čini, una a Prim─âriei ┼či cealalt─â a Salv─ârii. Ca ┼či acum, ┼či atunci existau nelipsitele c─âru┼úe, de la cele trase de cai la cele mai tradi┼úionale, cu m─âgari.

Erau, apoi, improviza┼úiile, care combinau mijloacele terestre cu cele acvatice. Acum mai bine de un deceniu am f─âcut drumul pe plaj─â de la nord de Sf├«ntu Gheor┬şghe ┼či apoi p├«n─â ├«n sat ├«ntr-o barc─â pus─â pe o sanie ┼či tras─â de un tractorÔÇŽ 

T recerea anilor a schimbat at├«t drumurile apelor, c├«t ┼či mijloacele de transport. Aidoma ┼čoselelor nereparate, numeroase canale ┼či g├«rle au ajuns s─â fie blocate pentru circula┼úie ÔÇô fie de plauri, fie de colmat─âri. Pe aceste drumuri acvatice ne├«ngrijite trec ├«ns─â ┼čalupe care mai de care mai rapide, cu motoare puternice, ┼či alte ambarca┼úiuni care acum dou─â decenii ar fi p─ârut aidoma unor nave extraterestre. Pe bra┼úele Dun─ârii, al─âturi de mai vechile nave de pasageri ┼či cargouri, trec acum vapoarele de croazier─â, dar ┼či iahturi, iar transportul rapid cu taxiurile de ap─â nu mai e doar un vis irealizabil. Iar ├«n sate sau ├«n Sulina, al─âturi de nelipsitele c─âru┼úe ┼či tractoare, au ap─ârut taxiuri ┼či numeroase ma┼čini, de la cele noi la unele foarte vechi. Iar din Sf├«ntu Gheorghe spre plaj─â se ├«ntrec ma┼činile de teren cu remorcile lor, urma┼čele trocariciului, primul de felul s─âu acum mai bine de un deceniu. 

N u poate fi omis─â observa┼úia c─â, la fel ca pe ┼čosele, ┼či ├«n cazul drumurilor pe ap─â s-a ├«nmul┼úit considerabil num─ârul mitocanilor.

Prin urmare, s├«nt sau nu s├«nt drumuri ├«n Delt─â? Eu cred c─â da. Drumurile pe ape ┼či lipsa ┼čoselelor salveaz─â Delta de la distrugerea inerent─â care s-ar datora invaziei  turismului de mas─â. Iar ├«ntre┼úinerea ┼či impunerea unor reguli de transport pe aceste drumuri de ape ar fi solu┼úiile cele mai bune pentru un transport eficient. Un coleg ┼či prieten vene┼úian se mira c─â pe Razelm ÔÇô ┼či ├«n Delt─â, ├«n general ÔÇô nu a organizat nimeni p├«n─â acum o regat─â pentru ambarca┼úiuni cu vele, de la iahturi la iole, sau pentru b─ârcile cu v├«sle. 

┼×osele? Nu cred ├«n drumuri noi pe uscat. Dar refacerea ┼čoselelor care unesc localit─â┼úile de la limita Deltei ar deschide oamenilor accesul mai rapid la cet─â┼úile antice din jurul Deltei, de la Tulcea la Dunav─â┼ú, de la Argammum la Enisala ┼či de acolo la Histria. ┼×i nimeni nu ne ├«mpiedic─â s─â facem din comunele ┼či ora┼čele de la intrarea ├«n Delt─â ÔÇô de la Isaccea ┼či p├«n─â la S─âcele ÔÇô puncte de transport multimodal modern, ├«n care localnicii sau turi┼čtii s─â ├«┼či poat─â continua drumurile de pe uscat pe ap─â. Sper ca p├«n─â acolo s─â nu fie un drum at├«t de lung.

Adrian St─ânic─â este jurnalist de ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi cercet─âtor la Institutul Na╚Ťional de Geologie ╚Öi Geoecologie Marin─â ÔÇô GeoEcoMar.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.