De la gardul "leopard" la gardul "napolitan─â"

Publicat în Dilema Veche nr. 349 din 21 octombrie - 27 octombrie 2010
De la gardul "leopard" la gardul "napolitan─â" jpeg

- despre turism ├«n Maramure┼č ┼či Bucovina -

├Äntre 2003 ┼či 2006 am fost de mai multe ori ├«n Maramure┼č ├«ncerc├«nd s─â ├«n┼úeleg leg─âtura dintre dou─â tipuri paralele de mobilitate: turismul ┼či migra┼úia. ├Äncep├«nd cu 2008, am observat practicile turistice ┼či ├«n Bucovina. Una dintre ├«ntreb─ârile r─âmase cam f─âr─â r─âspuns ├«n urma acestor dou─â cercet─ârieste legat─â de arhitectura local─â ┼či reprezentarea ei.

C├«nd vine vorba de turism, specificul presupus al unor regiuni ca Maramure┼č sau Bucovina este, dincolo de obiectivele culturale, o autenticitate/tradi┼úie local─â. ├Än timp ce turi┼čti ┼či diferite alte categorii de c─âl─âtori vin tot mai numero┼či s─â culeag─â ultime m─ârturii ale vie┼úii ┼či valorilor rurale autentice, societatea local─â r─âspunde a┼čtept─ârilor lor prin ceea ce se cheam─â o ÔÇ×punere ├«n scen─âÔÇť, ├«n mai mic─â sau mai mare m─âsur─â, a tradi┼úiei. 

Cele dou─â regiuni se aseam─ân─â prin peisaj, dar difer─â pu┼úin prin practici turistice. ├Än Maramure┼č, interesul pentru bisericile din lemn sau alte elemente de turism cultural s├«nt secundare descoperirii vie┼úii rurale tradi┼úionale. Turismul ├«nspre Bucovina r─âm├«ne mai degrab─â unul cultural-religios, bazat pe vizitarea, de obicei ├«n circuit, a m─ân─âstirilor. Dac─â ├«n Maramure┼č turistul caut─â o tradi┼úie pur─â ┼či neao┼č─â, ├«n Bucovina multiculturalitatea este tot mai prezent─â, dovad─â ÔÇô turismul genealogic (ÔÇ×vizitarea acas─â-lui str─âmo┼čilorÔÇť) practicat de polonezi, nem┼úi, evrei etc. Interesul culinar ┼či pentru natur─â exist─â de ambele p─âr┼úi ale Carpa┼úilor Maramure┼čului ┼či Bucovinei. 

Una dintre diferen┼úele fa┼ú─â de alte locuri frecvent vizitate este faptul c─â ├«n practica fenomenului turistic nu poate fi neglijat─â contribu┼úia unei alte forme de mobilitate care are loc ├«n aceste dou─â regiuni: migra┼úia de munc─â ├«n str─âin─âtate. 

Ne putem g├«ndi, de exemplu, la ÔÇ×coinciden┼úeÔÇť de genul cre┼čterea num─ârului de turi┼čti italieni ┼či spanioli, ├«n condi┼úiile ├«n care acestea s├«nt primele ┼ú─âri ├«n topul destina┼úiei migran┼úilor rom├óni. Sau la rolul celor din urm─â ├«n gestionarea afacerii turistice, din perspectiva pur financiar─â ┼či organiza┼úional─â sau chiar ca mediatori culturali ├«ntre localnici ┼či str─âini. Acest rol este sprijinit ┼či de noul context al migra┼úiei care permite, din 2004, pendularea sejururilor ├«n str─âin─âtate cu re├«ntoarceri ├«n ┼úar─â, de multe ori chiar ├«n timpul sezonului turistic: de Pa┼čte sau de Cr─âciun ┼či Anul Nou. Experien┼úa migran┼úilor ├«n urma deplas─ârilor ├«n str─âin─âtate func┼úioneaz─â ca un filtru de interpretare a modernit─â┼úii care se reflect─â ├«n transform─ârile locale ┼či ├«n (re)prezentarea acestora pentru privirea vizitatorului. 

Noile case 

Investirea ├«n turism prin construirea noilor case sau accesorizarea celor vechi ne poate ┼či ea ajuta s─â ├«n┼úelegem estetica local─â. La fel ca ├«n toate zonele de unde se migreaz─â la munc─â ├«n str─âin─âtate, ┼či ├«n aceste regiuni se ├«nregistreaz─â un proces de construire ├«n exces de case moderne care r─âm├«n adesea neocupate. Migran┼úii pleac─â ├«n str─âin─âtate la munc─â, c├«┼čtig─â bani dar ┼či experien┼ú─â fa┼ú─â de regulile de confort ┼či de construire de acolo (s─â nu uit─âm c─â mul┼úi dintre ei lucreaz─â ├«n construc┼úii), se ├«ntorc ┼či construiesc, sau trimit bani, ulterior investi┼úi ├«n case care nu prea s├«nt folosite ┼či finisate. 

Efervescen┼úa construirii este un subiect foarte dezb─âtut, atribuit ├«n special discrepan┼úei dintre condi┼úiile mai degrab─â precare de locuire ├«n str─âin─âtate ┼či frenezia care func┼úioneaz─â pe principiul ÔÇ×mai mare ca a vecinuluiÔÇť. 

Nu putem ├«n┼úelege acest proces dac─â nu urm─ârim, pe scurt, firul istoriei caselor, care poate fi generalizat, cu diferen┼úele de rigoare, la alte regiuni. Transformarea presupune cel pu┼úin trei etape succesive ├«n arhitectura local─â: ÔÇ×casa vecheÔÇť, ÔÇ×casa cu dou─â etajeÔÇť ┼či ÔÇ×noua cas─âÔÇť. Construit─â din lemn, la casa veche interesant─â este folosirea cotidian─â a unei singure ├«nc─âperi, de altfel ┼či unica ├«nc─âlzit─â, pentru toate activit─â┼úile. Existen┼úa ÔÇ×camerei buneÔÇť, folosit─â doar la anumite ocazii ┼či ├«n care se afl─â lucrurile de pre┼ú, cu rol de exponate ale gospod─âriei, vine s─â ├«nt─âreasc─â acest tip de locuire. Una dintre anexele tipice casei vechi este ÔÇ×buc─ât─âria de var─âÔÇť, care preia rolul temporar, pe perioada verii, ÔÇ×├«nc─âperii buneÔÇť. 

├Än timpul comunismului, cu prec─âdere ├«n anii ÔÇÖ80, ├«ncep s─â apar─â case cu dou─â etaje, varia┼úiunile ┼či creativitatea fiind ├«ns─â foarte ├«ngr─âdite de modelele acceptate ┼či ├«nregistrate oficial la Prim─ârie. Important este faptul c─â, de┼či ├«n aceste modele stipulate al doilea etaj era obligatoriu, el era rar folosit sau locuit. 

La extrema cealalt─â fa┼ú─â de constr├«ngerile casei cu dou─â etaje, noile case construite dup─â ÔÇÖ90 s├«nt o provocare continu─â pentru varietatea formelor, a culorilor ┼či a materialelor folosite. ├Än organizarea spa┼úiului interior intervine, cel pu┼úin ├«n teorie, specializarea camerelor ÔÇô acestea av├«nd o func┼úie unic─â ┼či precis─â: sufragerie, baie, dormitor etc. 

Un element care a supravie┼úuit ┼či care de multe ori este singurul folosit ├«n aceste case noi este buc─ât─âria de var─â. ├Än mai multe cazuri, de┼či migran┼úii ├«┼či amenajeaz─â ├«n interiorul casei noi o buc─ât─ârie modern─â, ei continu─â s─â foloseasc─â buc─âtaria ÔÇô anex─â care reprezint─â, ├«nc─â din timpul casei vechi, ┼či locul de ÔÇ×retragereÔÇť a p─ârin┼úilor c├«nd casa r─âm├«ne unuia dintre copii. 

A┼ča cum spuneam, o caracteristic─â a caselor vechi era ne├«nc─âlzirea ├«nc─âperilor. ├Än locuin┼úele noi, proprietarii continu─â s─â ├«nc─âlzeasc─â doar c├«teva camere; de┼či exist─â o camer─â de zi, buc─ât─âria este multifunc┼úional─â ÔÇô munca zilnic─â, primirea oaspe┼úilor, odihn─â, vizionat televizor etc. Aceast─â caracteristic─â a buc─ât─âriei multifunc┼úionale nu este str─âin─â nici apartamentelor din blocuri. 

Noile case s├«nt pu┼úin utilizate de localnici sau migran┼úi. Chiar atunci c├«nd proprietarii se ├«ntorc din str─âin─âtate pentru c├«teva s─âpt─âm├«ni, din motive practice sau sentimentale, prefer─â s─â nu locuiasc─â aproape deloc ├«n casa nou─â: ÔÇ×C├«nd vin ├«n concediu se ├«nghesuie tot ├«n casa veche sau ├«n buc─ât─ârie, c─â e mai comod, ┼či ca s─â stea to┼úi ├«mpreun─â s─â povesteasc─â, asta e distrac┼úia.ÔÇť; ÔÇ×┼čÔÇŽ┼ú e mai veselie s─â fim to┼úi ├«mpreun─â, ne punem to┼úi ├«n buc─ât─ârie ┼či povestimÔÇŽ de ce s─â d─âm drumuÔÇÖ la ap─â ┼či la c─âldur─â ┼či s─â facem mizerie ├«n toat─â casa pentru c├«teva s─âpt─âm├«ni? S─â d─âm drumuÔÇÖ la toate astea e mult. ┼×i vrem s─â fie ca pe vremuri c├«nd eram to┼úi ├«mpreun─â.ÔÇť (interviuri Maramure┼č, 2005-2006) 

ÔÇ×LocalÔÇť ┼či influen┼úe 

De multe ori aceste case nou construite sau case vechi reamenajate cu banii migran┼úilor s├«nt folosite ca pensiuni turistice. Exist─â bine├«n┼úeles cl─âdiri construite de la ├«nceput ├«n acest scop, dar mare parte au ajuns s─â fie folosite ├«n turism prin transformarea propriei case. Datorit─â practicilor anterioare de locuire, ├«n timpul sezonului estival, de exemplu, familia se retrage ├«n buc─ât─âria de vara, ced├«nd casa proprie vizitatorilor. 

Noua cas─â, mare ┼či adesea nelocuit─â, poate fi considerat─â varianta contemporan─â a ÔÇ×camerei buneÔÇť. La fel cum migra┼úia ├«n str─âin─âtate este mo┼čtenitoarea migra┼úiei interne dinainte de ÔÇÖ90, a┼ča ┼či casa nou─â este camera bun─â sau etajul doi al ÔÇ×casei comunisteÔÇť, cu varia┼úiunile, modific─ârile ┼či practicile de rigoare, adaptate noilor trenduri. Plus ├ža change... 

Interesant este c─â, de┼či de inspira┼úie clar occidental─â ┼či cu atribute similare ├«n diferitele regiuni pepiniere de migra┼úie, multe dintre semnifica┼úiile acestei arhitecturi noi s├«nt prezentate ca fiind locale. Antreprenorii prezint─â aceast─â localitate ├«n efortul lor de a convinge ochiul vizitatorului de o anume specificitate, autenticitate etc. Un element foarte reprezentativ din acest punct de vedere este gardul ÔÇô cu ornamentarea specific─â. 

Casele din Bucovina au adesea por┼úi ce ne duc cu g├«ndul la cele tradi┼úionale maramure┼čene, dar ├«n varianta modern─â. Noul gard preferat ├«n c├«teva sate din Bucovina ÔÇô pe care l-am botezat ÔÇ×napolitanÔÇť datorit─â texturii ÔÇô a fost justificat de localnici ca fiind tipic pentru aceast─â regiune; la ├«ntrebarea ÔÇ×de ce?ÔÇť, r─âspunsul a fost ÔÇ×avem prea multe pietre ├«n r├«uri...ÔÇť; acest model de gard este prezent ├«n alte zone din Rom├ónia al─âturi de un alt tip de gard, pe care l-am numit ÔÇ×leopardÔÇť, considerat la r├«ndul lui de c─âtre localnici specific satelor maramure┼čene, lucru pe care probabil l-a┼č fi luat ca atare, dac─â n-a┼č fi ├«nt├«lnit acela┼či model la gospod─âriile din Valea Jiului, cu c├«┼úiva ani ├«n urm─â. Aceast─â reprezentare dovede┼čte st─âp├«nirea unui discurs de autenticitate ┼či specific de c─âtre localnici ÔÇô fapt deloc ├«nt├«mpl─âtor sau independent de valorizarea turistic─â. 

Estetica local─â este rezultatul unui proces ceva mai complicat, av├«nd cel pu┼úin o component─â istoric─â ÔÇô datorat─â migra┼úiei, ┼či o alta legat─â de activitatea turistic─â ce caracterizeaz─â cele dou─â regiuni. Noua arhitectur─â este rezultatul influen┼úelor combinate, at├«t financiare c├«t ┼či estetice, ale migra┼úiei ┼či turismului, care vin doar s─â se adauge, ca un fel de varia┼úiuni pe aceea┼či tem─â, unei continuit─â┼úi a locuirii.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.