De la galanterie la impolite╚Ťea agresiv─â

Publicat în Dilema Veche nr. 888 din 15 - 21 aprilie 2021
De la galanterie la impolite╚Ťea agresiv─â jpeg

De c├«te ori, ├«n istoria modern─â, s-au produs mi╚Öc─âri revolu╚Ťionare, polite╚Ťea a fost socotit─â o practic─â reac╚Ťionar─â. Revolu╚Ťia Francez─â a introdus tutuiala obligatorie, a prohibit apelativele ÔÇ×doamn─âÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×domnuleÔÇŁ ├«nlocuindu-le cu ÔÇ×cet─â╚ŤeanÔÇŁ, ÔÇ×cet─â╚Ťeanc─âÔÇŁ. Mai mult, s-au ├«nregistrat ini╚Ťiative pe care actuala cancel culture le-ar ├«mbr─â╚Ťi╚Öa cu entuziasm: pe 26 aprilie 1794, to╚Ťi directorii de teatru au primit ordin s─â ├«nlocuiasc─â ├«n piesele din repertoriu, inclusiv ├«n piesele clasice (Moli├Ęre etc.), cuvintele indezirabile cu termeni ÔÇ×civic corec╚ŤiÔÇŁ. ├Än secolul XX, totalitarismele ├«ncearc─â la r├«ndul lor s─â submineze ordinea social─â prin eliminarea formulelor de polite╚Ťe: devin obligatorii apelativele ÔÇ×tovar─â╚ÖÔÇŁ, ÔÇ×camaradÔÇŁ, iar activi╚Ötii de partid se simt ├«n pozi╚Ťie de for╚Ť─â c├«nd ├«╚Öi tutuiesc interlocutorii. Studen╚Ťii angrena╚Ťi ├«n revolta din mai ÔÇÖ68, precum ╚Öi tinerii din mi╚Öc─ârile antisistem ale epocii refuz─â ╚Öi ei codurile de polite╚Ťe ÔÇ×burghezeÔÇŁ. Putem identifica aici nu doar o atitudine de frond─â, ci ╚Öi expresia unui ideal egalitarist, rezult├«nd ╚Öi din devalorizarea conceptului de ierarhie.

Nu ╚Ötiu dac─â acum tr─âim o stare revolu╚Ťionar─â, dar avem a face ├«n mod cert cu un recul al polite╚Ťei. Una dintre cauze este ofensiva neofeminismului. Gesturi simple care ╚Ťineau de o polite╚Ťe elementar─â au ajuns s─â intre ├«n categoria ÔÇ×h─âr╚Ťuire sexual─âÔÇŁ. Se ╚Ötie c─â mul╚Ťi profesori occidentali, americani ├«ndeosebi, se tem s─â r─âm├«n─â cu o student─â ├«n cabinetul lor ca s─â nu ri╚Öte acuza╚Ťia c─â ar fi f─âcut gesturi nepotrivite ori ar fi rostit cuvinte cu conota╚Ťii erotice. Nu s├«nt bine v─âzute nici gestul b─ârbatului de a ╚Ťine u╚Öa pentru a l─âsa s─â treac─â o doamn─â (acesta ar fi semnul c─â b─ârbatul nu vrea s-o scape din ochi pe femeie nici m─âcar o secund─â) ╚Öi nici obiceiul conform c─âruia b─ârbatul intr─â primul, ├«naintea doamnei, ├«n restaurant (acesta din urm─â e socotit o r─âm─â╚Öi╚Ť─â a societ─â╚Ťii patriarhale). ├Än lumea corectitudinii politice, polite╚Ťea a ajuns s─â fie o posibil─â culp─â. Autoare a unei c─âr╚Ťi de referin╚Ť─â, Galanterie francez─â (Gallimard, 2006), Claude Habib consider─â c─â feminismul a aruncat galanteria ├«n com─â. O completeaz─â o reputat─â istoric─â, Mona Ozouf: galanteria s-a redus ast─âzi la ni╚Öte gesturi mecanice ╚Öi indiferente, ea nu poate fi conceput─â dec├«t ├«ntr-o lume ├«n care exist─â ierarhii; or ├«n lumea noastr─â, ce tinde c─âtre confuzia dintre sexe, galanteria trece drept o insult─â la adresa egalit─â╚Ťii.

Presiunea corectitudinii politice creeaz─â situa╚Ťii c─ârora nu le putem g─âsi o justificare logic─â. La origine afl├«ndu-se tot o revendicare feminist─â, apelativul ÔÇ×mademoiselleÔÇŁ a fost eliminat din limbajul administrativ ├«n Fran╚Ťa, ├«n 2012, prin decizie a Consiliului de Stat. Nu era o premier─â: tot din motive de ÔÇ×sexismÔÇŁ fusese ostracizat ├«n Elve╚Ťia, ├«n Qu├ębec ╚Öi ├«n Luxemburg. Ideologia ÔÇ×genuluiÔÇŁ a creat o serie ├«ntreag─â de probleme ├«n ceea ce prive╚Öte folosirea pronumelor personale: pentru a desemna o persoan─â trans trebuie uneori s─â faci o adev─ârat─â acroba╚Ťie. ├Än virtutea principiului egalit─â╚Ťii dintre femei ╚Öi b─ârba╚Ťi gramatica francez─â este supus─â unei cumplite torturi, se schimb─â reguli, se feminizeaz─â cu frenezie nume de meserii (ajung├«ndu-se nu o  dat─â la abera╚Ťii lexicale) ╚Öi se ├«ncearc─â impunerea monstruoasei ÔÇ×scriituri incluziveÔÇŁ; nu am aici spa╚Ťiul necesar pentru a explica ├«n ce const─â aceast─â abera╚Ťie, fapt este c─â, ├«n pofida avizului categoric negativ al Academiei Franceze ╚Öi al instan╚Ťelor superioare ale statului, scriitura incluziv─â continu─â s─â fie practicat─â, chiar ╚Öi ├«n unele universit─â╚ŤiÔÇŽ S─â fie aceste aiureli o form─â de manifestare a pre╚Ťuirii ╚Öi respectului fa╚Ť─â de femei? M─â ├«ndoiesc profundÔÇŽ

Lovituri puternice a primit polite╚Ťea din pricina noilor modalit─â╚Ťi de comunicare precum  ╚Öi a re╚Ťelelor de socializare. A purta o coresponden╚Ť─â scris─â a ajuns o practic─â totalmente marginal─â, ceea a ce a antrenat ╚Öi dispari╚Ťia formulelor de polite╚Ťe proprii genului epistolar. ÔÇ×NetichetaÔÇŁ (termen creat de Virginia Shea, Netiquette, 1994) se reduce la c├«teva automatisme rudimentare, tipice pentru ceea ce un ziarist american (Howard Rheingold) a numit ÔÇ×sociabilitatea de substituireÔÇŁ. Sau, cum ar veni, ÔÇ×polite╚Ťea cu ├«nlocuitoriÔÇŁ. ├Än ceea ce m─â prive╚Öte, atunci c├«nd trimit un e-mail refuz s─â ├«ncep cu ÔÇ×Bun─â ziuaÔÇŁ ╚Öi s─â ├«nchei cu ÔÇ×O sear─â bun─âÔÇŁ; folosesc tot formulele coresponden╚Ťei ÔÇ×clasiceÔÇŁ ╚Ötiind c─â am toate ╚Öansele s─â par ridicol ╚Öi defazat. La fel, n-a╚Ö scrie ├«n nici un caz, ├«ntr-o postare pe Facebook, ÔÇ×io cred c─âÔÇŁ ├«n loc de ÔÇ×eu cred c─âÔÇŁ, ╚Öi ÔÇ×tre s─âÔÇŁ ├«n loc de ÔÇ×trebuie s─âÔÇŁ: a╚Ö avea senza╚Ťia c─â ├«i desconsider pe eventualii mei cititori. Dar aceste re╚Ťele de socializare (cuv├«ntul ÔÇ×socializareÔÇŁ se potrive╚Öte aici ca nuca ├«n perete) au avut ╚Öi alte consecin╚Ťe, mult mai grave: acutizarea agresivit─â╚Ťii verbale ╚Öi proliferarea vulgarit─â╚Ťilor. Cine ÔÇ×navigheaz─âÔÇŁ pe Facebook are toate ╚Öansele s─â intre ├«n zonele ├«n care primeaz─â injuria groas─â, insulta neru╚Öinat─â, ╚Ť├«fnele de mahala. Vedem, astfel, cum impolite╚Ťea c├«╚Ötig─â, ├«n permanen╚Ť─â, teren.

ÔÇ×Polite╚Ťea ├«nseamn─â s─â ai ├«ncredere ├«n inteligen╚Ťa celuilaltÔÇŁ, spune undeva Roland Barthes. E o defini╚Ťie care ╚Ťine de o alt─â epoc─â ╚Öi de o alt─â mentalitate. ├Än fapt, s-ar p─ârea c─â nu ne mai pas─â nici de ce crede, nici de ce spune cel─âlalt. ├Än consecin╚Ť─â, nu ne mai d─âm osteneala s─â fim politico╚Öi.

Alexandru C─âlinescu este critic ╚Öi istoric literar, profesor de literatur─â francez─â la Facultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â este Instantanee cu final deschis, Junimea, 2020.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.