De la buldozer la avion

Publicat în Dilema Veche nr. 415 din 26 ianuarie - 1 februarie 2012
De la buldozer la avion jpeg

- argument -

Cică ruşii ar fi reuşit să pună mîna pe planurile celui mai modern avion de luptă pe care-l construiau americanii. Conducătorii de la Kremlin i-ar fi chemat atunci pe cei mai buni ingineri şi meşteri din domeniul aviatic şi le-ar fi ordonat ca într-o lună să construiască avionul pe baza acelor documente. Meşterii, cărora li s-a dat – după cum au cerut – multă vodcă şi icre negre, au fost închişi într-un hangar ca să lucreze. După o lună, la marea inaugurare, s-au deschis porţile hangarului. Nu mică a fost surpriza cînd oficialităţile au constatat că înăuntru nu era decît un buldozer. Mare scandal mare. Consilierii şefului statului (să zicem Putin) au presupus că meşterii s-au îmbătat şi n-au respectat proiectul.

I-au propus atunci preşedintelui să angajeze cu contract nişte nemţi, că nemţii sînt mai riguroşi şi respectă planurile. Zis şi făcut. Preşedintele a chemat o echipă de nemţi, le-a dat bere şi cîrnaţi cît au cerut şi un termen de o lună să construiască avionul. După o lună, cînd, din nou, cu mare pompă, s-au deschis uşile hangarului, să nu-şi creadă ochilor... înăuntru era tot un buldozer. S-au gîndit atunci că probabil americanii îi păcăliseră cumva şi că planurile furate erau într-adevăr ale unui buldozer, că era cazul să-şi ia gîndul de la minunatul avion. Cineva a propus însă o ultimă încercare, şi anume: să aducă nişte meşteri români, că-s de felul lor mai pricepuţi şi nici nu cer prea mult. În cele din urmă, ideea a fost acceptată. Au fost chemaţi cîţiva meseriaşi români. Li s-au dat ţuică, slană şi mămăligă şi au fost închişi în hangar cu planurile. După o lună, românii au dat semn că încă n-au terminat şi că mai vor mîncare şi băutură pentru încă o lună. Peste o lună iar nu erau gata şi, tot aşa, au lungit-o multă vreme, spre disperarea mai-marilor de la Kremlin. În fine, într-o zi au terminat, însă nimeni nu se mai aştepta la ceva serios. La inaugurare, cînd s-au deschis uşile hangarului, spre stupefacţia tuturor înăuntru sclipea un avion de luptă cum nu se mai pomenise. Preşedintele i-a întrebat uimit: „Cum aţi reuşit asta, că ălora dinainte le ieşea doar un buldozer?“. „Aaa, păi şi nouă tot buldozer ne-a ieşit, da’ l-am luat la pilă.“

Ei bine, se pare că, de-a lungul anilor, tot aşa, românii şi-au „luat la pilă“ locuinţele construite de comunişti. Pricepuţi şi inventivi, s-au pus pe treabă. Au improvizat, au modificat şi au amestecat destinaţiile şi simbolistica spaţiilor şi obiectelor, încercînd să-şi facă traiul cît mai confortabil şi să-şi conserve anumite obiceiuri. După Revoluţie, influenţele şi modele occidentale au început să-şi facă simţită prezenţa din ce în ce mai mult iar oamenii, antrenaţi deja, au trecut la o nouă fază de adaptare şi reamenajare a locuinţelor, în dorinţa de a trăi mai comod, de a avea şi de a se lăuda. Astăzi, decoraţiunile, amenajările sau aparatura din foarte multe case sînt diferite, au evoluat faţă de perioada de dinainte de 1989. Nimic nu pare însă stabilizat din acest punct de vedere, lucrurile nu sînt totdeauna aşezate la locul lor şi nu e prea limpede ce e de folos şi ce nu, ce e de păstrat şi ce e de aruncat. Avionul cel strălucitor nu e gata, românii încă pilesc buldozerul.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.