De la arhetip la șablon

Publicat în Dilema Veche nr. 810 din nr. 810
De la arhetip la șablon jpeg

├Än accep╚Ťia curent─â, arhetipul are sensul de model originar, de matrice formatoare a reprezent─ârilor fundamentale care structureaz─â imaginarul. Reprezent─ârile arhetipale s├«nt considerate constante antropologice, reflect─âri dinamice ale organiz─ârii psihicului uman la nivelul profund al incon╚Ötientului. ├Änainte de a deveni un concept actual ├«n psihologie, ├«n istoria religiilor sau ├«n studiul artelor ╚Öi al literaturii, termenul apare mai ├«nt├«i ├«n limbajul filosofiei.

├Än perioada elenistic─â, la Filon din Alexandria, ├«n lucrarea De opificio mundi (secolul I d.Hr.), no┼úiunea de archetypos desemneaz─â imaginea conform─â cu divinitatea (imago dei), inspira╚Ťia divin─â care asigur─â ├«ntregii crea╚Ťii asem─ânarea cu Creatorul. Termenul apare ulterior ╚Öi ├«n literatura patristic─â, la Irineu, ├«n lucrarea ├Ämpotriva ereziilor, unde este evocat─â o teorie gnostic─â potrivit c─âreia Dumnezeu nu a creat lumea ex nihilo, ci ar fi recurs la o matc─â arhetipal─â numit─â Pleroma, care ar fi con╚Ťinut tiparul tututor lucrurilor. ├Än viziunea neoplatonician─â a filosofului Plotin, no╚Ťiunea de archetypos, de╚Öi desemneaz─â ├«n continuare un principiu cosmogonic, nu se mai asociaz─â cu ideea de inspira╚Ťie sau cu cea de imita╚Ťie, ci devine reflectare. Pentru Plotin, lumea fenomenal─â este lipsit─â de consisten╚Ť─â, Crea╚Ťia fiind doar o imagine reflectat─â, o oglindire a unei realit─â╚Ťi divine, transcendente, numit─â Unul.

Reflec╚Ťia ╚Ötiin╚Ťific─â modern─â asupra arhetipului debuteaz─â at├«t ├«n c├«mpul psihologiei prin contribu╚Ťia lui C.G. Jung, c├«t ╚Öi ├«n istoria religiilor prin decupajul conceptual propus de Mircea Eliade. ├Än deschiderea volumului Cosmos and History (1959), traducerea volumului Le Mythe de lÔÇÖ├ęternel retour. Arch├ętypes et r├ęp├ętition publicat ├«n 1949, Eliade precizeaz─â sensul ├«n care utilizeaz─â conceptul: ÔÇ×Folosesc termenul arhetip, la fel ca ╚Öi Eugenio DÔÇÖOrs, ca sinonim pentru ┬źmodel exemplar┬╗ sau ┬źparadigm─â┬╗ ├«n sens augustinianÔÇť. Eliade imagineaz─â o ontologie arhaic─â, ├«n care ÔÇ×un obiect sau un act nu devine real dec├«t ├«n m─âsura ├«n care imit─â sau repet─â un arhetipÔÇť. ├Än aceast─â viziune, arhetipurile au o origine transcendent─â ╚Öi s├«nt revelate oamenilor prin intermediul miturilor: ÔÇ×Pentru societ─â╚Ťile tradi╚Ťionale, toate actele importante ale vie╚Ťii curente au fost revelate ab origine de zei sau de eroi. Oamenii nu fac dec├«t s─â repete la infinit aceste gesturi exemplare, paradigmaticeÔÇť. ├Än viziunea lui Eliade, ├«n cadrul societ─â╚Ťilor tradi╚Ťionale, arhetipul este vectorul de leg─âtur─â ├«ntre planul sacru ╚Öi domeniul profanului, agentul de modelare a aspectelor esen╚Ťiale ale vie╚Ťii ├«n conformitate cu valori transcendente.

├Än societ─â╚Ťile moderne, odat─â cu procesul de secularizare ini╚Ťiat de Iluminism, dispare prestigiul modelelor revelate ╚Öi nevoia de acreditare a reperelor ╚Öi a comportamentelor prin raportare explicit─â la sacru.

Spre deosebire de M. Eliade, C.G. Jung nu insist─â asupra originii transcendente, interesul s─âu de cercetare fiind orientat asupra felului ├«n care arhetipurile organizeaz─â la nivel incon╚Ötient func╚Ťionarea psihicului uman. Marea noutate adus─â de teoriile lui Jung este ipoteza existen╚Ťei unui incon╚Ötient colectiv, dincolo de incon╚Ötientul individual teoretizat de Freud.

Ca elementele constitutive ale incon╚Ötientului colectiv, arhetipurile reprezint─â sursa din care se formeaz─â imagini, vise, viziuni, mituri ╚Öi simboluri, dar ╚Öi scheme de reac╚Ťie emo╚Ťional─â sau tipuri recurente de conduit─â. Pentru Jung, teoria arhetipurilor deriv─â din observa╚Ťia c─â miturile ╚Öi pove╚Ötile prezente ├«n diverse culturi con╚Ťin motive care reapar mereu ╚Öi pretutindeni, denumite reprezent─âri arhetipale. De altfel, la nivelul manifest al miturilor, al simbolurilor sau al viselor, un arhetip se poate actualiza printr un evantai nesf├«r╚Öit de reprezent─âri, dar ├«n pofida acestei diversit─â╚Ťi formale, de suprafa╚Ť─â, analiza eviden╚Ťiaz─â prezen╚Ťa aceluia╚Öi arhetip, ivit, ├«n diverse locuri, sub ├«nf─â╚Ťi╚Öarea multiplelor avataruri. ├Än plus, arhetipul evolueaz─â ├«n permanen╚Ť─â, se afl─â ├«ntr-o continu─â transformare, care ├«i asigur─â perenitatea.

Trebuie f─âcut─â precizarea c─â arhetipul nu are o form─â definit─â, nu poate fi reprezentat ca atare, nu are un contur palpabil ╚Öi nici un con╚Ťinut clar determinat, ci poate fi ├«n╚Ťeles doar ca o disponibilitate formatoare: ÔÇ×Arhetipul este ├«n sine un element formal gol, care nu-i nimic altceva dec├«t o facultas praeformandiÔÇť, adic─â un mod de func╚Ťionare a psihicului, reglat la nivel incon╚Ötient. Arhetipul devine manifest, vizibil, doar sub forma imaginilor arhetipale numite de Jung ╚Öi ÔÇ×imagini primordialeÔÇť ap─ârute ├«n vise, crea╚Ťii artistice, tr─âiri psihotice, mituri etc. Proiec╚Ťiile arhetipale dau con╚Ťinut diverselor forme ale imaginarului, fiind ├«ntr-o permanent─â dinamic─â.

Viziunea lui Jung asupra psihicului uman este construit─â ├«n jurul ideii de devenire ╚Öi transformare. Procesul realiz─ârii de sine, individua╚Ťia, presupune aducerea ├«n con╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi integrarea con╚Ťinuturilor arhetipale ├«n vederea ob╚Ťinerii autonomiei, sinonim─â cu o deplin─â maturizare. ├Än constela╚Ťia psihic─â individual─â, Jung identific─â urm─âtoarele componente arhetipale: persona, umbra, animus ╚Öi corelativul s─âu anima ╚Öi sinele. Jung atrage aten╚Ťia c─â num─ârul arhetipurilor este nelimitat. El distinge pe l├«ng─â figurile arhetipale (erou, trickster, p─ârinte etc.) motive (facerea lumii, potopul,) ╚Öi situa╚Ťii arhetipale (na╚Öterea, plecarea de acas─â, ini╚Ťierea, c─âs─âtoria, moartea ╚Ö.a.).

Conceptul de arhetip are o carier─â spectaculoas─â dincolo de sfera academic─â, fiind instrumentalizat ├«n mai multe direc╚Ťii. Inspirat de scrierile lui C.G. Jung, J. Campbell a jucat un rol decisiv ├«n popularizarea discursului despre arhetipuri ╚Öi ethos mitic. Cartea sa The Hero with a Thousand Faces (1949) a modelat ├«n imaginarul actual toposul eroului, reconfigur├«nd un adev─ârat ╚Öablon al Eroului arhetipal, prin punerea ├«n eviden╚Ť─â a secven╚Ťelor tip care alc─âtuiesc traseul exemplar al aventurii, ├«n╚Ťeleas─â ca o c─âl─âtorie ini╚Ťiatic─â (the HeroÔÇÖs Journey). Dincolo de diferen╚Ťele de suprafa╚Ť─â, ├«n articularea narativ─â a marilor pove╚Öti ╚Öi a miturilor prezente ├«n diverse culturi, Camp-bell identific─â o schem─â care se repet─â ╚Öi pe care nu ezit─â s─â o considere unic─â, denumind-o monomit. Astfel, avanseaz─â ipoteza c─â mereu este vorba de una ╚Öi aceea╚Öi poveste, eroul pornit ├«n c─âutare (the quest) av├«nd ca obiectiv at├«t misiunea de a reface echilibrul lumii, c├«t ╚Öi de a ob╚Ťine propria des─âv├«r╚Öire interioar─â. El consider─â c─â aventura (the journey) se desf─â╚Öoar─â pretutindeni prin ├«nl─ân╚Ťuirea unor episoade similare, care presupun ├«nvingerea unui obstacol redutabil, urmat─â de re├«ntoarcerea triumf─âtoare a eroului.

Formula narativ─â identificat─â de Campbell devine celebr─â datorit─â regizorului George Lucas, care a declarat c─â este profund ├«ndatorat acestei scheme epice, folosit─â ca un calapod al scenariului scris pentru filmul R─âzboiul stelelor (1977). Cineastul se arat─â convins c─â succesul fenomenal al filmului se datoreaz─â faptului c─â a conceput toate secven╚Ťele aventurii lui Luke Skywalker ├«n conformitate cu algoritmul propus de ╚Öablonul lui Campbell. Reac╚Ťia pozitiv─â a publicului a fost pus─â pe seama recunoa╚Öterii ├«n acest model narativ a unor structuri arhetipale ╚Öi a activarii unor reac╚Ťii mai mult sau mai pu╚Ťin con╚Ötiente de identificare cu eroul exemplar.

Un pas mai departe ├«n transformarea acestui ╚Öablon ├«ntr-o posibil─â re╚Ťet─â a succesului de public, valabil─â pentru orice nou─â poveste, este cartea lui Christopher Vogler The WriterÔÇÖs Journey. Mythic Structure for Writers, aparut─â ├«ntr-o prim─â variant─â ├«n 1998. Volumul dezvolt─â un nucleu ini╚Ťial de c├«teva pagini scrise ├«n calitatea sa de consultant pentru scenarii la studiourile Disney. Este vorba despre o sintez─â, de fapt o rescriere simplificat─â a c─âr╚Ťii lui Campbell, ├«n vederea conceperii unui prototip narativ pentru filmul de anima╚Ťie The Lion King. Cartea a devenit un reper ├«n cursurile destinate scenari╚Ötilor ╚Öi o referin╚Ť─â obligatorie ├«n cursurile de scriere creativ─â. Christopher Vogler revine ├«n 2011 cu Memo from the Story Departement: Secrets of Structure and Character, volum scris ├«n colaborare cu David -McKenna. Reg─âsim aici, al─âturi de argumente pentru eficacitatea narativ─â a apelului la ╚Öablon, ╚Öi un capitol ├«ntreg dedicat lui Vladimir Propp, a c─ârui lucrare, Morfologia basmului (1928), nu ├«i fusese accesibil─â lui J. Campbell. De altfel, ╚Öi Claude L├ęvi-Strauss exprimase ├«nc─â din 1960 regretul c─â lucrarea savantului rus tradus─â abia in 1958 a intrat at├«t de t├«rziu ├«n aten╚Ťia cercet─âtorilor preocupa╚Ťi de analiza structural─â a miturilor.

O alt─â direc╚Ťie actual─â de valorificare a acestui tip de formalizare se manifest─â ├«n industria publicitar─â. Ap─ârut─â ├«n 2001, lucrarea The Hero and the Outlaw. Building Extraordinary Brands Through the Power of Archetypes, scris─â de Margaret Mark ╚Öi Carol S. Pearson, a devenit un adev─ârat ma-nual de arhetipologie aplicat─â ├«n domeniul publicit─â╚Ťii. Identitatea de brand este aici construit─â ├«n func╚Ťie de cele 12 figuri arhetipale identificate de Carol S. Pearson: inocentul, exploratorul, ├«n╚Ťeleptul, eroul, amantul, proscrisul, bufonul, magicianul, creativul, conduc─âtorul, orfanul, distrug─âtorul. C.S. Pearson este ╚Öi autoarea unui bestseller din categoria self-help ap─ârut ├«n 1998: The Hero Within. Six Archetypes we live by, ├«n care conceptul de arhetip este livrat ├«n formul─â simplificat─â, adaptat─â genului literaturii motiva╚Ťionale, care mizeaz─â pe eficacitatea ╚Öabloanelor.

Nu doar industriile creative recurg ast─âzi la arhetip ca instrument tipizat, ca operator simbolic formalizat. Teoria arhetipurilor este constant invocat─â ╚Öi adaptat─â ├«n vederea optimiz─ârii managementului organiza╚Ťiilor, ├«n planificarea strategiilor de dezvoltare institu╚Ťional─â, ├«n eficientizarea comunic─ârii. Importan╚Ťa actual─â acordat─â arhetipului este demonstrat─â ╚Öi de ├«nfiin╚Ťarea la Washington D.C. a unui centru de studii dedicat acestora: The Center for Archetypal Studies and Applications. 

Lucia Terzea-Ofrim este conferen╚Ťiar univ. dr., pred─â cursuri de antropologie cultural─â la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure╚Öti. ├Än prezent este lector de limba rom├«n─â la Universitatea din Tel Aviv. Cea mai recent─â carte ap─ârut─â ÔÇô Ferestre cu pove╚Öti/Window Stories, Editura Monitorul Oficial, 2019.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?