De ce slugărnicia este o formă de necunoaștere

Sidonia BOGDAN
Publicat în Dilema Veche nr. 764 din 11-17 octombrie 2018
De ce slugărnicia este o formă de necunoaștere jpeg

├Än Rom├ónia, odele aduse conduc─âtorilor au tradi╚Ťie veche. S-au conturat ├«ntr-un mod vizibil ├«n timpul dictaturii lui Carol al II lea, iar de atunci putem spune c─â fiecare regim a avut aplaudacul lui. ├Än timpul lui Gheorghiu-Dej ├«l putem aminti pe fostul pre╚Öedinte al Uniunii Scriitorilor, Mihai Beniuc, care ├«n anii duri ai stalinismului publica o carte de versuri C├«ntec pentru tovar─â┼čul Gh. Gheorghiu-Dej, iar ├«n timpul dictaturii lui Nicolae Ceau╚Öescu pe poetul Adrian P─âunescu, la fel de generos ├«n poezii omagiale. Fenomenul slug─ârniciei fa╚Ť─â de regimul rom├ónesc dictatorial sau autoritar a fost ├«ns─â unul extrem de extins ├«n r├«ndul intelectualit─â╚Ťii, taxat exemplar de c─âtre Virgil Ierunca ├«n Antologia ru╚Öinii, la fel cum a f─âcut-o mai t├«rziu ╚Öi Lucian Boia ├«n Capcanele istoriei. Elita intelectual─â rom├óneasc─â ├«ntre 1930 1950, ambele lucr─âri publicate la Editura Humanitas.

Lingu╚Öeala fa╚Ť─â de un regim controversat nu intr─â ├«n specificul na╚Ťional, ╚Ťine mai degrab─â de sl─âbiciunile naturii umane. Peste tot ├«n lume ├«nt├«lnim cazuri de intelectuali de un talent remarcabil care se v├«nd din te miri ce motive politicului. Un exemplu despre care am citit recent este regizorul rus Nikita Mihalkov, care, ├«ntr-un manifest publicat ├«n anul 2000 (Manifesto of enlightened conservatorism), ├«n timpul ascensiunii politice a lui Vladimir Putin, al c─ârui sus╚Ťin─âtor fervent este, scria urm─âtoarele: ÔÇ×├Än fiecare perioad─â din istoria Rusiei exist─â pagini albe ╚Öi pagini negre. Nu putem ╚Öi nu vrem s─â ne ├«mp─âr╚Ťim, s─â ne asociem cu unele, ├«n timp ce le repudiem pe altele. Aceasta este istoria noastr─â! Victoriile ei s├«nt victoriile noastre, ├«nfr├«ngerile ei s├«nt ├«nfr├«ngerile noastreÔÇť.

A╚Öa cum explic─â Fiona Hill, unul dintre cei mai buni exper╚Ťi americani ├«n spa╚Ťiul ex-sovietic, ├«n lucrarea sa, Mr. Putin, Operative in the Kremlin, declara╚Ťiile regizorului rus au venit ca o prelungire la ├«ncercarea lui Putin de a reabilita rolurile lui Lenin ╚Öi Stalin ├«n istoria Rusiei. Ambele personaje au mult s├«nge rusesc pe m├«ini, dar fac parte din istoria lor ╚Öi au cl─âdit pe mai departe un stat puternic rus.

Este un fragment scurt, dar c├«t se poate de elocvent ├«n a ar─âta cum intelectuali de top se prostitueaz─â moral ├«n slujba unor lideri autocra╚Ťi, propun├«nd publicului o form─â de ├«mp─âciuitorism nociv a istoriei prin ├«mpletirea binelui cu r─âul.

Lingu╚Öirea conduc─âtorului iubit e un fenomen global ╚Öi nici m─âcar nu apar╚Ťine regimurilor totalitare. Acela╚Öi tip de compromis ├«l ├«nt├«lnim ╚Öi ├«n democra╚Ťii, unele de tranzi╚Ťie, cum a fost a noastr─â, sau ├«n cele puternic consolidate.

Ce e paradoxal ├«n toat─â aceast─â poveste este c─â, de╚Öi asupra trecutului aplic─âm un aparat critic s─ân─âtos, prezentul reu╚Öe╚Öte s─â corup─â sau s─â fascineze cu aceea╚Öi for╚Ť─â. Gre╚Öelile trecutului ne dezvolt─â anticorpi pentru a nu le mai repeta? Niciodat─â.

Dup─â c─âderea oficial─â a comunismului ├«n 1989, to╚Ťi pre╚Öedin╚Ťii Rom├óniei s-au bucurat ├«n continuare de aplaudaci f─âr─â spirit critic. De ce oare se ├«nt├«mpl─â acest lucru? Re╚Ťeta coruperii morale ├«ntr-un sistem totalitar era simpl─â: odele aduse conduc─âtorului sau partidului iubit aduceau beneficii financiare ╚Öi ascensiune profesional─â. F─âr─â acest tip de compromis reu╚Öeai cu greu s─â supravie╚Ťuie╚Öti. Demnitatea se p─âstra cu costuri uria╚Öe: s─âr─âcie, excludere profesional─â ╚Öi social─â, ba chiar deveneai o ╚Ťint─â a h─âr╚Ťuirilor din partea sistemului represiv. Dar ├«n democra╚Ťii, ce ├«i face pe publici╚Ötii intelectuali, pe jurnali╚Öti sau chiar pe activi╚Ötii civici s─â renun╚Ťe la spiritul critic ╚Öi s─â devin─â simpli transmi╚Ť─âtori ai mesajelor politice ale liderului pe care ├«l sus╚Ťin? De ce se las─â orbi╚Ťi de c─âtre un vremelnic ╚Öi controversat lider politic?

Abia acest mister cred c─â este o provocare ├«n a fi dezlegat, iar pentru asta probabil este nevoie de explica╚Ťii interdisciplinare. De ce orbe╚Öte puterea? ÔÇô ar putea oric├«nd deveni o lucrare riguroas─â de cercetare pentru un psiholog cognitivist care ├«n╚Ťelege ├«n profunzime biasurile de selec╚Ťie informa╚Ťional─â cu care opereaz─â orice creier uman, nevoile umane, dar ╚Öi controversele ce ╚Ťin de etic─â ╚Öi filosofie.

Un lider politic la putere ajunge s─â controleze posturi atractive ├«n aparatul de stat ╚Öi nu pu╚Ťine au fost cazurile ├«n care, dup─â lungi ode aduse ├«n mass-media, respectivele personaje au fost numite ├«n posturi bine remunerate ├«n diploma╚Ťie, ├«n institu╚Ťii culturale sau chiar au fost a╚Öezate pe locuri eligibile pentru Parlamentul European. A meritat s─â-l lauzi pe Traian B─âsescu pentru ca apoi s─â ob╚Ťii un post de europarlamentar cu uria╚Öe beneficii financiare, c─âl─âtorii ╚Öi oportunit─â╚Ťi diplomatice timp de cinci ani, c├«t ╚Ťine un mandat? Pentru unii a meritat compromisul.

Merit─â s─â lucrezi o via╚Ť─â ├«n trustul lui Dan Voiculescu ╚Öi s─â manipulezi zi-lumin─â, iar la finalul programului s─â ╚Ötii c─â un salariu mult peste media pie╚Ťei ├«╚Ťi intr─â lunar pe card? Pentru unii merit─â compromisul, ba chiar ajung s─â cread─â ├«n mod sincer c─â este valid─â cauza pentru care lupt─â. Iar Antena 3 nu este singurul exemplu de televiziune angajat─â politic. Inclusiv actualul pre╚Öedinte Klaus Iohannis are aplaudacii s─âi, la alte posturi TV.

Merit─â s─â lauzi partidul de la guvernare, iar la un moment dat favoarea s─â ╚Ťi se ├«ntoarc─â, iar acel partid s─â te numeasc─â ╚Öef la televiziunea public─â? Pentru unii a meritat compromismul, iar dac─â ├«i ├«ntrebi frontal de ce au f─âcut acest lucru, oric├«nd g─âsesc explica╚Ťii de dezvinov─â╚Ťire. Banii s├«nt ochiul dracului, nu cred c─â suport─â multe nuan╚Ťe acest unghi al dezbaterii.

Pe l├«ng─â acest troc rudimentar, ├«n Rom├ónia merit─â aten╚Ťia o alt─â subramur─â, una care ╚Ťine mai degrab─â de naivitatea personajului. ├Än sistemul nostru de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt, care niciodat─â nu a trecut printr-o reform─â profund─â, noile descoperiri ale ╚Ötiin╚Ťelor cognitive nu ╚Öi-au g─âsit locul ╚Öi nici nu au avut parte de popularizarea necesar─â. Indiferent ce ascensiune academic─â sau performan╚Ťe jurnalistice ai, dac─â nu ├«n╚Ťelegi cum ├«╚Ťi func╚Ťioneaz─â creierul, cum ajunge el la erori de interpretare, cum selecteaz─â ├«n mod subiectiv numai informa╚Ťia care ├«i este pe plac, ca s─â-i confirme biasul, ╚Öi cum ocole╚Öte informa╚Ťiile care st├«rnesc mici conflicte interne etice, atunci nu o s─â ajungi niciodat─â la adev─âratul spirit critic. Rom├ónii, ├«n marea lor majoritate, aplic─â ├«n mod eronat ideea de spirit critic. Nu ╚Ötiu s─â l defineasc─â.

Spirit critic nu ├«nseamn─â s─â pui toate armele pe un partid politic, iar prin contrac╚Ťie s─â elogiezi un altul, pe care ├«l percepi mai bun, nu ├«nseamn─â nici alegerea necondi╚Ťionat─â a r─âului cel mic, ci s─â reu╚Öe╚Öti s─â-╚Ťi analizezi ├«n mod critic alegerile pentru care militezi public. Dac─â ai ales s─â sus╚Ťii un lider politic, ar─ât─â-mi c─â op╚Ťiunea ta nu va ocoli ra╚Ťiunea, portretiz├«ndu-l ╚Öi prin compromisurile sau defectele sale. Ar fi un bun exerci╚Ťiu pentru a mai decongestiona atmosfera public─â, mult prea creionat─â ├«n maniheismul alb-negru ╚Öi aproape de neg─âsit ├«n mass-media.

Pe de alt─â parte, nu putem s─â nu observ─âm trend-ul global care transform─â presa ├«ntr-un veritabil actor politic. ├Än SUA, unde exist─â un sistem politic bipartid, nu de pu╚Ťine ori am auzit interpretarea: Fox News este un post al republicanilor, a╚Öa cum CNN este eminamente un post liberal. Biasurile s├«nt aproape asumate ╚Öi le cuno╚Öti ├«nainte de a deschide televizorul.

Ba chiar putem observa c─â, atunci c├«nd Opozi╚Ťia nu mai are puterea de seduc╚Ťie necesar─â, publica╚Ťiile New York Times sau Washington Post reu╚Öesc o opozi╚Ťie mai puternic─â la pre╚Öedintele Donald Trump dec├«t o fac politicienii democra╚Ťi. Principiul neutralit─â╚Ťii, cultivat ├«n spiritul sobru al britanicilor, a devenit un arhaism demn de muzeul presei. Nimeni nu-l mai respect─â.

Acela╚Öi lucru se ├«nt├«mpl─â ╚Öi ├«n Rom├ónia, dar diferen╚Ťa nu o face op╚Ťiunea politic─â asumat─â de post, ci calitatea actorilor implica╚Ťi. Aici este, ├«n fapt, cea mai mare problem─â a presei rom├óne╚Öti. Dac─â ├«n America sau ├«n Europa civilizat─â exist─â criterii profesionale puternice de selec╚Ťie pentru cei care ajung s─â fac─â agenda public─â, ├«n Rom├ónia func╚Ťioneaz─â numai contraselec╚Ťia. La nivel de performan╚Ťe profesionale, care ar fi corespondentul rom├ónesc al jurnalistului de la Washington Post, Bob Woodward, specilizat din anii ÔÇÖ70 ├«n culisele Casei Albe, indiferent de profilul pre╚Öedintelui? S─â cultivi o via╚Ť─â surse ├«n jurul Administra╚Ťiei Preziden╚Ťiale, care ├«╚Ťi deschid u╚Öile institu╚Ťiei, f─âr─â a deveni un soi de purt─âtor de cuv├«nt preziden╚Ťial, ba din contra, s─â conturezi critic to╚Ťi pre╚Öedin╚Ťii care ╚Ťi-au trecut sub pix, este un mister profesional pe care 30 de ani de democra╚Ťie rom├óneasc─â ├«nc─â nu l-a deslu╚Öit. Cum reu╚Öe╚Öte oare legenda vie a Washington Post acest lucru? 

Sidonia Bogdan este jurnalist─â.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.