De ce s├«nt politicienii a┼ča r─âi?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 771 din 29 noiembrie ÔÇô 5 decembrie 2018
De ce s├«nt politicienii a┼ča r─âi? jpeg

Nu cred s─â existe profesiune mai detestat─â, ├«n Rom├ónia ┼či aiurea, dec├«t cea de politician. Asta, ├«n pofida ur─ârilor rostite de tot felul de m─âtu┼či ┼či bunici care, ├«n fa┼úa unui copila┼č excesiv (!) de iste┼ú, rostesc: ÔÇ×M├«nca-l-a┼č, are s─â ajung─â ministruÔÇť.

Ce-i drept, nici n-avem multe argumente pentru a spune c─â (to┼úi) politicienii nu s├«nt ni┼čte catastrofe. Chiar atunci c├«nd reu┼čim s─â ar─ât─âm un exemplar de om politic inteligent sau responsabil, sau cu o viziune coerent─â, sau tenace (sau toate astea la un loc), ne izbim de ├«ntrebarea: ÔÇ×Bine, ┼či ce a realizat omul ─âsta?ÔÇť ┼×i ajungem s─â constat─âm c─â, ├«n afara unor lucruri destul de greu sesizabile (un amendament salvator, blocarea unui proiect periculos, c├«te un gest de frond─â ┼či multe, extrem de multe proiecte blocate de o majoritate de neclintit), oamenii respectivi nu se pot l─âuda cu realiz─âri remarcabile. Pentru c─â, pu┼úini fiind, nu pot realiza masa critic─â necesar─â unor realiz─âri semnificative. ├Än fa┼úa acestui peisaj dezolant, clam─âm schimbarea clasei politice. De acord, dar nu oricum. La urma urmelor, ea chiar se primene┼čte, ├«n felul ei. ├Än actuala legislatur─â, 267 din cei 465 de parlamentari ale┼či erau la primul mandat. ├Äntrebarea este ├«n ce m─âsur─â nou veni┼úii se deosebesc efectiv de mai vechii politicieni.

Din p─âcate, mecanismele de selec┼úie intern─â ale partidelor ÔÇ×consacrateÔÇť premiaz─â mai ales activi┼čtii obedien┼úi ÔÇô recentele evolu┼úii din PSD ilustreaz─â aceast─â constatare. Tinerii promova┼úi de aceste partide (cu dou─â-trei remarcabile excep┼úii) s├«nt c├│pii nereu┼čite ale ┼čefilor lor. ├Än plus, a ap─ârut un fenomen nou: cel al dinastiilor politice. Potenta┼úii partidelor ├«┼či folosesc puterea din partid pentru promovarea fiilor, fiicelor, nevestelor, iubitelor. O s─â-mi spune┼úi c─â dinastii politice am mai avut de-a lungul timpului, dar noi nu pentru asta ne iubim ├«nainta┼čii.

At├«ta timp c├«t ├«n politic─â ideile s├«nt impuse tot mai pu┼úin prin dezbatere ┼či tot mai mult ÔÇ×pentru c─â putemÔÇť ÔÇô adic─â prin for┼úa votului ÔÇô este firesc ca partidele s─â nu aib─â nevoie de oameni creativi ┼či inteligen┼úi, ci de unii disciplina┼úi ┼či obedien┼úi. De aici spirala degrad─ârii clasei politice.

Pentru o real─â ├«nnoire a clasei politice ar trebui s─â apar─â o contrapondere pentru partidele care domin─â spa┼úiul politic rom├ónesc de un sfert de secol, cu c├«teva modific─âri de denumiri. Cu alte cuvinte, partide noi, adic─â puse ├«n mi┼čcare de alte resorturi dec├«t interesele de ga┼čc─â. Numai c─â scena e cvasi-blocat─â. Actorii care au apucat un rol nu au nevoie de concuren┼ú─â, de aceea intr─ârile s├«nt astupate.

S─â presupunem c─â ai reu┼čit s─â ├«nscrii la tribunal un partid nou. (Dar, de┼či legea a fost simplificat─â ╚Öi nu mai e nevoie de 25.000 de membri fondatori, s├«nt suficien┼úi trei, tot felul de chichi┼úe procedurale au f─âcut ca partide precum USB ┼či MR├Ä s─â z─âboveasc─â prin ├«ntortocheatele culoare ale Tribunalului Bucure┼čti mai bine de un an ├«nainte de a se vedea ├«nregistrate.)

Pentru a participa ├«n alegeri, e nevoie s─â colectezi un num─âr de semn─âturi. Nu pu┼úine: mai multe dec├«t maximul de 1% din totalul aleg─âtorilor recomandat de Comisia de la Vene┼úia (dar, nu-i a┼ča, noi s├«ntem suverani ┼či nu ne pas─â de recomand─ârile europenilor). Unui partid nou ├«i este extrem de greu s─â devin─â cunoscut. ┼×i, pentru c─â nu-l cunosc, oamenii nu semneaz─â ca s─â poat─â candida. ┼×i, dac─â nu candideaz─â, r─âm├«ne necunoscut.

Dac─â ai reu┼čit s─â te ├«nscrii ├«n curs─â, pentru un mandat reprezentativ la alegerile locale sau parlamentare, nu e suficient s─â ob┼úii un num─âr de voturi egal cu coeficientul electoral (raportul dintre num─ârul total al voturilor exprimate ┼či cel al mandatelor), ci trebuie s─â dep─â┼če┼čti pragul electoral ÔÇô ┼či acesta, stabilit la unul din cele mai ├«nalte niveluri din Uniunea European─â. Evident, dep─â┼čirea pragului electoral e dificil─â mai ales pentru partidele nou-venite. Nep─âtrunz├«nd ├«n Parlament sau ├«n consiliile locale ┼či jude┼úene, n-au cum s─â fac─â mare lucru pentru oameni ┼či, implicit, nici s─â c├«┼čtige ├«ncrederea electoratului.

Sistemul propor┼úional cu liste ├«nchise este ┼či el nefavorabil nou-veni┼úilor ├«n politic─â: dac─â nu e┼čti ├«n gra┼úiile ┼čefilor de la partid, degeaba te apreciaz─â aleg─âtorii: vei fi plasat la coada listelor de candida┼úi, departe de ÔÇ×locurile eligibileÔÇť. Oric├«t ar vrea oamenii s─â te vad─â ├«n Parlament, de voturile pe care ┼úi le-ar da ei vor beneficia cei pe care ┼čefii i-au plasat ├«n capul listei. Un sistem de liste deschise, ├«n care ordinea candida┼úilor unui partid e stabilit─â prin op┼úiunile aleg─âtorilor, nu pare s─â intre ├«n vederile membrilor Legislativului.

O alt─â g─âselni┼ú─â menit─â s─â conserve pozi┼úiile c├«┼čtigate este alegerea primarilor ├«ntr-un singur tur. Ori de c├«te ori partidele care se opun demnitarului ├«n func┼úie nu vor reu┼či s─â se pun─â de acord asupra unui candidat unic (┼či de cele mai multe ori nu reu┼česc), voturile celor nemul┼úumi┼úi se ├«mpart ├«ntre contracandida┼úi, permi┼ú├«nd r─âm├«nerea la post a unor primari cu legitimitate redus─â, ├«n baza op┼úiuniilor a numai 30-40% din aleg─âtori. Regula alegerii ├«ntr-un singur tur a fost introdus─â ├«n 2012 de majoritatea PDL, ├«n speran┼úa c─â voturile Opozi┼úiei se vor ├«mp─âr┼úi ├«ntre PSD ┼či PNL. Socoteala s-a dovedit gre┼čit─â, stimul├«nd na┼čterea alian┼úei ÔÇ×contra naturiiÔÇť denumit─â USL. De atunci au existat numeroase ini┼úiative parlamentare ┼či extraparlamentare de revenire la alegerile ├«n dou─â tururi, toate respinse f─âr─â drept de apel prin for┼úa majorit─â┼úii.

Dac─â st─âm s─â ne g├«ndim, legile electorale s├«nt, ├«n fond, un set de reguli prin care ac┼úionarii unei mari ├«ntreprinderi numesc directorii. Ac┼úionarii s├«ntem noi, aleg─âtorii, ├«ntreprinderea este statul, jude┼úul sau ora┼čul, iar directorii s├«nt demnitarii ale┼či. Bunul-sim┼ú ne spune c─â aceste reguli ar trebui scrise, sau m─âcar agreate, de c─âtre ac┼úionari, conform intereselor lor. Ei bine, ├«n realitate lucrurile stau exact invers: regulile s├«nt f─âcute de c─âtre cei ale┼či, ├«n dispre┼úul cererilor venite dinspre societatea civil─â.

O ├«ncercare de aducere a lucrurilor ├«n ordinea fireasc─â o constituie ini┼úiativa cet─â┼úeneasc─â ÔÇ×Oameni noi ├«n politic─âÔÇť, pentru care se str├«ng semn─âturi zilele acestea. Este un proiect de modificare a legilor electorale menit s─â corecteze neajunsurile enun┼úate mai sus, dar ┼či altele, scris ┼či sus┼úinut de mai multe partide (majoritatea, neparlamentare ┼či organiza┼úii civice). Desigur, proiectul este perfectibil (mi-am exprimat obiec┼úiile de natur─â tehnic─â ├«n ÔÇ×Ini┼úiativa cet─â┼úeneasc─â ┬źOameni noi ├«n politic─â┬╗. O analiz─âÔÇť, Contributors, 22 octombrie 2018), dar ideea de a pune parlamentarii ├«n fa┼úa presiunii semn─âturilor unor sute de mii de aleg─âtori mi se pare c─â are o ┼čans─â de a┼čeza rela┼úia dintre aleg─âtori ┼či ale┼či ├«n ordinea logic─â.

Reforma electoral─â este un pas necesar, dar nu suficient c─âtre schimbarea clasei politice. Ca s─â se produc─â, schimbarea are nevoie ├«n primul r├«nd de oameni. Din p─âcate, prea mul┼úi dintre noi a┼čteapt─â ca ceva s─â se produc─â. A┼čteapt─â, ┼či at├«t. Eventual, ies ├«n strad─â atunci c├«nd s├«nt nemul┼úumi┼úi, fac voluntariat, se implic─â ├«n ac┼úiuni civice. Dar refuz─â cu obstina┼úie s─â intre cu adev─ârat ├«n scena politic─â. Aceast─â zon─â e considerat─â una eminamente malefic─â ÔÇô politicianul, cum spuneam la ├«nceput, e v─âzut cu un amestec de dispre┼ú ┼či invidie.

E drept, pasul c─âtre politic─â e anevoios. Nu prea merge s─â faci politic─â ├«n timpul liber. E o meserie full-time ┼či, firesc, pu┼úini oameni corespunz├«nd portretului ideal de politician s├«nt dispu┼či s─â renun┼úe la cariera profesional─â. Spre deosebire de partidele ÔÇ×consacrateÔÇť, ├«n care oamenii se ├«nghesuie s─â candideze pe tot felul de liste, partidele de tip nou au dificult─â┼úi ├«n a prezenta liste complete de candida┼úi. ├Än plus, intrarea ├«n politic─â nu presupune imediat ┼či neap─ârat un mandat de parlamentar.

Partea cea mai grea, ├«n demersul de primenire a clasei politice, este s─â internaliz─âm ideea c─â politicienii pe care ni-i dorim nu pot veni de pe alt─â planet─â. Dup─â ce am ├«n┼úeles c─â dac─â noi nu mergem s─â vot─âm, o fac al┼úii ├«n locul nostru (cel mai adesea, altfel dec├«t am fi dorit), r─âm├«ne s─â ├«n┼úelegem c─â dac─â noi nu facem politic─â, o fac al┼úii. 

Mircea Kivu este sociolog.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.