„De ce se pune la colţul casei apă şi pîine cînd moare cineva?“

Publicat în Dilema Veche nr. 455 din 1-7 noiembrie 2012
„De ce se pune la colţul casei apă şi pîine cînd moare cineva?“ jpeg

- interviu cu Nicoleta MANTA, profesoară de religie, comuna Cornu de Jos -

Ce înseamnă o politică educaţională (în domeniul religiei) la ţară? Aţi avut cazuri de elevi care nu au dorit să participe la ore?

La ţară este mult mai uşor pentru că oamenii sînt mult mai îndreptaţi spre religie. Spre exemplu, chiar dacă am copii care sînt de altă confesiune, nu se arată deranjaţi de a participa la ora de religie. La un moment dat, chiar am şi uitat că sînt de altă confesiune, deoarece veneau tot timpul la religie. Părinţii mi-au spus că îşi doresc de la copilul lor să facă religia cu mine, am fost atentă să nu îl pun să se închine şi să nu îl îndepărtez.  

Vin părinţii să vă întrebe despre ce învaţă copiii lor la religie?

Este un pic mai complicat răspunsul la această întrebare. Îmi place să fiu alături de elevii mei, în sensul că, dacă după cîţiva ani vine cineva şi îmi spune „ştiţi, eu eram Popescu“, o să îmi amintesc de ei abia după ce îmi zic de prenume. I-am învăţat din clasa I să îmi zică cum le spune mama acasă: Georgică, Anuţa etc. şi părinţii vin şi discută mult cu mine, dar din toate punctele de vedere. Discuţiile nu se opresc la „ce le-ai predat?“. Peste ani aud voci în spate, de exemplu – „eu am al doilea copil pentru că i-aţi spus fetei mele la religie că este un păcat întreruperea de sarcină şi copilul a venit acasă, a pus întrebări şi mi-a zis că vrea o surioară“ etc. Aşa aud că, în timp, în general, copiii discută acasă cu părinţii despre ceea ce învaţă la religie. Mereu îi sfătuiesc că cei mai buni prieteni ai lor sînt părinţii. Orice se întîmplă la şcoală, ei să le povestească părinţilor. Tot ce fac la ore să le comunice şi lor. Vreau ca religia să fie o oră deconectantă. Nu o oră în program de care ei să fie speriaţi. Să existe un permanent dialog între mine şi ei. Le spun în mare despre ce vom discuta la o oră şi ei încep să ridice mînuţa să pună întrebări. Discutăm de la superstiţii, pe care le lămurim, pînă la probleme complexe. Se vede că la o vîrstă chiar fragedă gîndesc profund.

Aţi observat superstiţii din partea lor cînd au venit la oră? Dacă da, la ce se refereau acestea?

Da. Ei vin de acasă cu o grămadă de superstiţii pe care eu le lămuresc; de exemplu: de ce se pune la colţul casei apă şi pîine cînd moare cineva? De ce trebuie să mă dau trei paşi în urmă cînd văd pisica neagră? Eu la oră trebuie să-i lămuresc: că sînt superstiţii, că nu e bine, că nu are pisica nici o vină, că preotul în momentul în care îl întîlneşti îţi merge bine pentru că este om cu har de la Dumnezeu şi tot aşa. Le lămurim cît de cît.

Ce învaţă ei la religie? Cum să fie buni, sau despre religie în general?

În general, încerc să îi atrag să fie buni ortodocşi. Le spun că e bine să nu treacă o zi fără să faci o faptă bună – pe măsura puterii tale. Faptă bună înseamnă să o ajuţi pe mama, să duci farfuria după ce mănînci, să îţi faci şi tu o dată pe săptămînă patul sau să îi zici mamei că o iubeşti. Şi o rugăciune. Totul vine treptat, în funcţie de modul lor de înţelegere, deoarece şi cu clasele lucrezi diferenţiat, în funcţie de cît de receptivi sînt. La unele clase intri de drag, la altele încerci să îţi adaptezi discursul. Un permanent dialog, ca şi cu un sfătuitor. Să ştie că, atunci cînd au o problemă, pot veni la mine.

Cît de mult vă ajută manualele pe care le aveţi la religie?

Nu avem manuale. Am venit în Cornu acum 12 ani, apăruseră nişte manuale şi, la doi ani după, ni s-a spus să nu mai mergem după acele manuale pentru că sînt depăşite. Copiii primeau manualele, dar i-am sfătuit să nu le mai care după ei în ghiozdane ca să nu le fie greu, deoarece aveam eu programa şi era o permanentă discuţie la ore: respectam programa, se face comandă de manuale... Este şi un manual-caiet cu foarte multe exerciţii.  Mie îmi place să discut cu ei, ei îmi pun întrebări şi le spun că nu e grav dacă nu scriem mult, important este ce le rămîne lor în cap.

Să vorbim puţin despre binecuvîntarea pe care o primiţi la sfîrşitul facultăţii. Aceasta vă este necesară pentru a preda. Cît de importantă este, din punct de vedere spiritual, pentru dumneavoastră?

Cînd am terminat, am avut nevoie de binecuvîntare. După examen. Este importantă, deoarece nu toţi fac teologia din dorinţa sufletească de a face teologia. Unii fac teologia ca să acumuleze nişte informaţii. Dacă ar ajunge la catedră, nu ar fi un adevărat îndrumător pentru elevi; ar fi un om care ar preda nişte însuşiri exacte. Cînd m-am dus acolo, după ce am depus cererea, mi s-au pus întrebări – un om realizează, cînd vorbeşte cu altcineva, ce hram poartă.

Deci nu toţi cei care depun cerere primesc binecuvîntarea?

Da, poţi să nu o primeşti. Oricum, sistemul nu acceptă pe oricine. Trebuie să poţi fi şi un bun pedagog. Să discuţi cu copiii, să te poţi apropia de ei. Îmi aduc aminte de părinţii mei care se duceau la bunici şi cereau binecuvîntarea pentru plecatul la drum, pentru un examen, pentru lucrurile importante din viaţa lor. Cam aşa este: binecuvîntarea de la părinţi, de la părinţii spirituali – pentru că asta este preotul. Este necesară, deoarece trebuie să porneşti la drum cu dreptul. 

a consemnat Andrada VĂSÎI

Foto: V. Dorolţi

Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al războiului jpeg
Cavalerismul desuet al războiului
Așa cum, în plină fervoare creștină, occidentalii au fost capabili de masacre, în plin ev evoluționist au demonstrat că sînt în stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educație se reflectă în succesul unor agresivi analfabeți funcțional, deveniți influencer-i pentru generațiile de mîine.
Evoluție, involuție, organodinamism jpeg
Evoluție, involuție, organodinamism
Conspiraționismul nu e altceva decît întoarcerea la gîndirea magică paranoidă, în care forțe dincolo de controlul nostru ne controlează și ne manipulează.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, războaie și alte evenimente majore duc la dispariția dramatică a unor civilizații și culturi, după care lumea reîncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
Încălzirea prin pardoseală, atît de utilizată în perioada romană, părea un mare pas înainte în ale instalațiilor anilor 1990.
Arhitectura: aveți puțintică răbdare! jpeg
Arhitectura: aveți puțintică răbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de război jpeg
Economia de război
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Viețile netrăite jpeg
O după-amiază de vară
Neputința, anxietatea, moartea celor dragi, boala, deznădejdea, felul în care îi protejăm pe copii, despre toate au scris invitații mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.